Premieră la teatrul brăilean de păpuși: „Fram, ursul polar”

*În 29 și 30 octombrie 2022; regia aparține lui Toma Hogea, scenografia Alina Dincă Pușcașu, iar muzica originală este compusă de Cári Tibor

O nouă piesă intră în repertoriul Teatrului de păpuși „Cărăbuș”, inspirată din faimosul „Fram, ursul polar” al lui Cezar Petrescu. Spectacolul, în regia și adaptarea lui Toma Hogea, invitat din nou de directorul Daniela Mihovici (Toma Hofea a semnat și regia spectacolelor brăilene „Cântecul privighetorii” după H. C. Andersen și „Sarea în bucate” după P. Ispirescu) își așteaptă publicul la avanpremieră sâmbătă, 29 noiembrie 2022, de la ora 17.00 (de fapt, atunci este și o petrecere de Halloween) și duminică, 30 noiembrie 2022, la bine-cunoscuta oră 11.00 – premiera. Scenografia (ca și costumele) spectacolului este semnată Alina Dincă-Pușcașu (ajutorul de la compartimentul aferent din teatrul gazdă se va vedea în rezultatul de pe scenă), muzica originală este a lui Cári Tibor (un minunat compozitor pentru scenă – îl admirăm din vremea când lucra la teatrul dramatic alături de directorul de scenă Victor Ioan Frunză); există și coregraf specializat (chiar fin lumea circului): Răzvan Rotaru.

Actorii care dau viață personajelor (e mai mult o piesă cu actori) sunt Ștefana Niță, Toni Gheorghe, Eduard Onu, Daniela Antonescu, Gabriela Picuș, Sofia Gabriela Cătrună, Iulian Gheorghe, Mihai Jinga, Aurora Popescu, Diana Grigoroșcuță.

Cu siguranță, nu vom vedea pe scenă exact transpunerea fidelă a frumoasei și emoționantei povești din cartea omonimă – nici nu e cazul. Volumul însă merită toată atenția pentru că face parte din lectura importantă pentru educația oricărui om care se respectă, autorul fiind unul dintre clasicii literaturii române.

Foto 1 – coperta ediției princeps (editura Cugetarea, București, 1931) a cărții omonime a lui Cezar Petrescu – bineînțeles că trebuie citită! Foto 2 – intrarea în teatrul brăilean pentru copii (în Școala gimnazială „C. Sandu Aldea”); foto 3 – Toma Hogea (arhiva revistei BRAILA CHIREI) – regizor și actor

***Trebuie să amintesc faptul că există și un film; în 1983, povestea lui Fram a devenit serial cu șase episoade, regizat de Elisabeta Bostan, cu Violeta Andrei, Octavian Cotescu, Carmen Galin, Adrian Vîlcu (copil) în rolurile principale. Nici aici nu se reproduce fidel cartea, dar și filmul merită vizionat dacă se poate.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Bani de la guvern pentru cheltuieli administrative curente

*Solicitările au venit de la nouă Consilii Județene, sectorul 6 al capitalei, 83 municipii, 206 orașe și peste 2.700 comune ” Toate acestea nu pot susține din bugetele proprii diverse cheltuieli de strictă necesitate cu alte cuvinte, economia locală nu susține funcționarea în totalitate a zonei administrative

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, in ședința de guvern din 25 octombrie 2022 ai fost alocați 726.600 mii lei, din Fondul de rezervă bugetară, pentru 3.080 unități administrativ-teritoriale (saupe intrjedul tuturor, primării sau consilii județene). Fondurile au fost alocate la solicitarea autorităților locale, prin intermediul Prefecturilor și Consiliile Județene, pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare și dezvoltare (derularea proiectelor), dume care se cer plătite până la sfârșitul anului 2022.

Au fost solicitați bani pentru unitățile administrativ-teritoriale pentru care nu a fost posibilă, din bugetele proprii, finanțarea unor categorii de cheltuieli de strictă necesitate precum cheltuieli de funcţionare (salarii, iluminat public, salubritate etc.), sentințe, cofinanțarea proiectelor, asigurarea cu energie termică a instituțiilor publice, corecții financiare, cheltuieli de capital (şi alte cheltuieli neprevăzute). Astfel, potrivit actului normativ adoptat, 9 consilii județene, precum și sectorul 6 al municipiului București, 83 municipii, 206 orașe și 2.781 comune primesc finanțare – între ele se regăsesc municipiul Brăila, cele trei orașe din județ și multe comune din județul Brăila (nu am chef sa verific… aproape toate) se află pe listele din anexa hotărârii guvernului despre care am scris aici.

Nota red. Știm ce înseamnă asta… și de multe ori ne prefacem că nu contează! E semnul că zona economică nu oferă susținere, ceea ce nu e deloc bine. Vă dați seama ce ar fi dacă s-ar adopta autonomia locală?!… Adevărul e că ar trebui să ne pese de starea economică a locului unde trăim. Și dacă noi, personal, nu putem interveni în măsură covârșitoare, autoritățile locale (cei aleși! De aceea e important pe cine votăm!) trebuie să ia măsuri; trebuie să ofere condiții mediului de afaceri, servicii, cercetare (deci zonele care aduc profit și în consecință bani la buget prin taxe și impozite) să existe și să prospere. Așa ar trebui! Așa ar fi civilizat.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

„Perpessicius și farmecul manuscriselor”, expoziţie la Muzeul Brăilei „Carol I”

*”Perpessicius și farmecul manuscriselor”, expoziţie la Muzeul Brăilei „Carol I” * Din 26 octombrie 2022, la Casa memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius

A devenit o frumoasă tradiție ca Dumitru Panaitescu Perpessicius să fie serbat, la ziua onomastică, în Casa memorială „D. P. Perpessicius” din Brăila, strada Cetății nr. 70, parte din secția Memoriale – Muzeul Brăilei „Carol I”. Astfel că începând cu 26 octombrie – ziua Sfântului Dumitru (Dimitrie, în sinaxarul ortodox) – se poate admira expoziția temporară „Perpessicius și farmecul manuscriselor”.

.

Raportat la scrisul de mână, tiparul este cam ceea ce, faţă de modelul viu este fotografia, acelaşi aer inanimat te întâmpină. Şi doar se cunosc, din vremea faraonilor şi până azi, atâtea mumii perfect sulemenite. Singur scrisul de mână, aşadar manuscriptul – fie el în chirilica cea mai geometrică, fie în cea mai fantezistă grafie modernă, pulsează de viaţă, tot aşa cum se face simţită peregrinarea sângelui şi în mâna cea mai străvezie“ – citat extras din Perpessicius, „Eminesciana”, vol. I (editura Minerva, Bucureşti, 1989, p. 1980-1981), prezentat cu această ocazie de muzeograf Liliana Șerban – șef Secția Memoriale, coordonatorul expoziției, cea care ne invită să călcăm pragul casei memoriale în aceste zile.

Nota red. Și așa vom face! Vom fi în 26 octombrie 2022 acolo – cu măcar câțiva tineri dornici să îl cunoască mai bine pe domnul Dumitru Panaitescu Perpessicius.

Foto 1: Casa memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius” (arhiva noastră); foto 2: manuscrise prezentate într-o expoziție mai veche; foto 3: bustul Perpessicius, lucrarea de marmură realizată de Nicăpetre – în curtea casei memoriale

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine