Cluburi de programare și robotică în mediul rural, prin programul Code Kids

*Cluburi de programe și robotică în mediul rural, prin programul Code Kids*Susținut de specialiști ai Societe Generale Global Solution Centre, programul realizat in parteneriat cu fundația „Progress” este în al cincilea an și ajută peste 1.200 copii să se pregătească pentru viitor

Peste 1.200 copii din ruralul românesc învață gratuit, în perioada anului acesta școlar, programare și robotică în ediția a 5-a a programului CODE KIDS dezvoltat de Societe Generale Global Solution Centre. Practic, sunt organizate cluburi gratuite de programare și robotică în biblioteci publice și timp de 8 luni au loc webinarii susținute de 36 de profesioniști ai companiei Societe Generale Global Solution Centre România. Programul se derulează în parteneriat cu fundația „Progress”.

Societe Generale Global Solution Centre România susține și Târgul național de știință Code Kids 2022 in vederea sprijinirii elevilor să deprindă mai bine noțiunile din educația STEM.

Susținerea educației reprezintă o investiție strategică în dezvoltarea unei comunități și a societății din care facem parte. Iar sprijinirea dezvoltării abilităților digitale este fundamentală pentru viitorul copiilor, indiferent de profesia pe care vor alege să o urmeze. În ciuda evoluției digitale și a situației aparent bune, doar 10% din populația țării noastre deține competențe digitale superioare, iar în mediul rural situația este și mai îngrijorătoare. Copiii nu sunt pregătiți la fel de bine pentru viitor deoarece în societate există încă multe decalaje. De aceea sprijinim proiecte ce susțin dezvoltarea competențelor tinerilor din categorii defavorizate sau din zone cu acces scăzut la educație. Proiectul CODE KIDS este unul dintre programele care reușesc cu succes să ofere copiilor cunoștințe esențiale și relevante pentru piața muncii, abilități menite să le asigure șanse mai mari la o carieră de succes în viața de adult”, precizează Daniela Vercellino – CEO la Societe Generale Global Solution Centre România.

** Societe Generale Global Soluton Centre România și fundația „Progress” sunt în al cincilea an de parteneriat pentru derularea programului CODE Kids. Copiii care au intrat în primele cluburi de robotică și programare au devenit între timp alumni, voluntari de bază în CODE Kids și îi ajută la rândul lor pe copiii mai mici. Din 2018, de când funcționează parteneriatul, aproape 4.000 elevi cu vârste de la 10 la 14 ani au deprins din tainele programării și ale roboticii (care se folosește tot mai mult în industrie, nu e doar pentru joc/ joacă).

Nota red. Se înțelege, cred, că Societe Generale Global Solution Centre este o divizie a băncii Societe Generale. Dacă mai multe companii mari ar susține educația astfel, sau prin alte programe (e adevărat, mai sunt câteva… dar foarte puține!), copiii/ elevii și tinerii ar avea mai multe șanse să intre mai pregătiți în viață decât se întâmplă acum în România

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Mai sunt câteva zile până la concertul Mozart oferit de Filarmonica „Lyra – Cavadia”

*În 9 noiembrie 2022, în sala Casei Tneretului (evident, Brăila) de la 18.30

Cum am anunțat (https://brailachirei.wordpress.com/2022/10/21/concert-mozart-oferit-de-filarmonica-lyra-cavadia/), este un eveniment concertistic de ținută.

Merită toată atenția publicului meloman!

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

La Brăila, programul sportiv „Hercules” cu și pentru elevi – în seria a cincea

*Program inițiat de Ministerul Sportului; s-a desfășurat în perioada 24 – 29 octombrie 2022, cu organizatori locali Direcția de Sport și câteva cluburi de profil

Seria a V-a din programul „Hercules”, inițiativă a Ministerului Sportului, s-a desfășurat la Brăila în perioada 24 – 29 octombrie 2022cu organizatori locali Direcția Județeană de Sport Brăila, A.J. Oina, Clubul Sportiv Municipal Braila, CS Orizont 64, CS Suporter Club Braila, Asociatia Bridge Club Braila dar și Biblioteca Județeană. Finanțarea de la minister a permis ca fiecare copil/ elev să primească un tricou și o șapcă inscriptionate cu însemnele programului, o diplomă și dulciuri. Un album foto de la evenimente este disponibil în rețeaua Facebook, pe pagina djsbraila

.

În total, s-au desfășurat 5 ateliere, ramurile de sport au fost tot 5 – bridge, fotbal, judo, oină, șah; pe platformă (http://www.proiectulhercules.ro/) s-au înscris 75 copii și, suplimentar, alți 17. Numar total de copii participanți la program a fost 92. Opt instructori și antrenori s-au implicat voluntar în activități. Câțiva copii, 37 mai precis, au fost selecționați/ orientați către sportul de performanță, cei mai mulți la oină (opt) și la șah (15).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Cătălin Canciu, despre o administrație publică care nu își ține promisiunile: în municipiul Brăila stațiile de autobuz zise Smart sunt doar „de spart banii publici”

*Secretarul de stat de la Turism, președinte al Organizației Municipale PNL Brăila, reamintește un subiect trist, acela al stațiilor de autobuz – refugii unde nu prea te poți apăra de ploaie sau vânt – și dintre care câteva ar fi trebuit să fie Smart, unele fiind cumpărate de administrația PSD cu bani mulți – cam cât costa o garsonieră * Adevărul e urât: au costat mai mult decât în alte localități și nu-s ce s-a promis: sunt doar „cutii goale cărora le lipsește fix inteligența”, după cum precizează liberalul

Cătălin Canciu – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Brăila, fost inspector școlar general la ISJ Brăila, aduce în atenția publică două probleme care, privite în detaliu, spune mult despre o administrație publică pentru care interesul public e doar o fațadă, e folosit doar în sloganurile dinainte de alegeri, după care nu mai contează. Explicațiile (mai jos) sunt lămuritoare și poate astfel cetățenii urbei brăilene vor realiza că așteptările le-au fost înșelate când au crezut în promisiunile electorale ale social-democraților.

Cătălin Canciu: „Staţiile Smart din Brăila, cumpărate la preţul unei garsoniere, sunt nişte cutii goale cărora le lipseşte fix inteligenţa. Staţii Smart numai bune de spart banii publici!Staţiile Smart din Brăila sunt smart doar cu numele, pentru că, în realitate, sunt nişte cutii goale, cărora le lipseşte fix inteligenţa. Cumpărate în 2019, la preţul de 9.000 euro bucata, aproape cât o garsonieră la acea vreme, staţiile Smart au fost numai bune de spart banii publici. În ultimii 30 de ani, staţiile din Brăila nu au fost niciodată un adăpost real pe vreme de ploaie, zăpadă sau soare. Pe timp de ploaie, nici dacă te lipeai de geamul din spate, nu reuşeai să scapi de apă, iar pe timp de soare, nu aveai nicio şansă să găseşti vreo umbră aici. În preajma campaniei electorale din 2020, Dragomir a venit cu un proiect futurist numit <Staţii Smart>, crezând că brăilenii vor cădea pe spate când vor auzi cuvântul smart. Hotărât să concureze la titlul de <Omul care a adus inteligenţa în Brăila>, primarul smart a instalat în oraş 18 cutii goale, fără mult clamata inteligenţă artificială.

Dacă ar fi vizitat sau măcar ar fi auzit de comuna Brazi din judeţul Prahova, ar fi înţeles ce înseamnă cu adevărat o staţie Smart. Cumpărate la un preţ chiar mai mic decât cel plătit de Brăila, respectiv 8.000 euro bucata, staţiile Smart din Brazi sunt dotate cu aer condiţionat, buton de panică, camere de supraveghere, uşi glisante acţionate electric, chiar şi cu un monitor pe care rulează un flux de ştiri locale. Pe timpul iernii, în staţii funcţionează şi caloriferele, astfel încât localnicilor să nu le fie frig cât timp aşteaptă autobuzul. La Brăila, s-au cumpărat staţii Smart numai bune de spart banii, cum spuneam. Una dintre ele, cea din Hipodrom, fiind spartă chiar la propriu, cu toate că s-a spus că sunt făcute din materiale rezistente, antivandalism. Deşi proiectul prevedea dotarea staţiilor cu tehnică inteligentă, gen panouri tip LCD pentru afişarea de reclame şi alte informaţii, echipamente pentru conexiune la internet şi panouri de afişaj pe LED pentru graficele mijloacelor de transport, în final, singurele dotări au fost băncile din lemn.

Având în vedere că, pentru aceste echipamente electronice trebuia plătit un preţ separat de cel achitat pentru staţiile propriu-zise, Dragomir a decis să renunţe la… inteligenţă şi să facă o improvizaţie ca la Brăila. Ca o compensare a lipsei echipamentelor electronice moderne, în apropierea a 10 din cele 18 staţii, au fost instalate panouri pe care sunt afişate orelor de sosire a autobuzelor. Improvizaţie ca la ţară, la Brăila. Panourile în cauză au fost achiziţionate de societatea de transport local Braicar, din bugetul propriu. În total, în municipiul Brăila, sunt 238 de staţii, respectiv 188 pentru autobuze şi 50 pentru tramvaie. Din aceste 283 staţii, doar 18 au fost ridicate la rangul de “inteligente”, restul de 93% fiind lăsate repetente. Practic, în cea mai mare parte din oraşul european Brăila, oamenii sunt lăsaţi în voia naturii să aştepte mijloacele de transport în comun şi sunt amăgiţi de ani de zile cu promisiunea că într-o zi inteligenţa va ajunge şi pe strada lor. Măreţul proiect de cumpărarea a celor 18 staţii <smart>, care viza să transforme Brăila într-un smart city, a fost de fapt o investiţie păguboasă, care a adus o risipă de 160.000 euro la bugetul local. Măcar dacă erau dotate cu wi-fi, aşa brăilenii ar fi putut naviga pe internet în timpul pierdut cu aşteptarea autobuzelor şi ar fi putut admira staţii Smart din alte localităţi ale ţării, dotate cu display smart publicitar, hartă interactivă, panouri fotovoltaice, wi-fi, prize USB, chiar şi trusă de prim ajutor”.

Cătălin Canciu (foto): „Nu este singura investiţie păguboasă făcută de administraţia Dragomir în ceea ce priveşte transportul public. Cu câţiva ani în urmă, SC Braicar, societatea controlată de municipalitate, a achiziţionat 9 tramvaie SH din Austria cu suma de 77.600 euro. Ele au ajuns la destinaţie complet nefuncţionale. Nici până acum se ştie cum şi dacă s-a acoperit paguba; se ştie doar că, pentru această afacere smart, a fost încasat un comision destul de mare”.

Despre alte afaceri „smart” derulate de administraţia Dragomir (notă. Primarul de la municipiu – Marian Viorel Dragomir, de la PSD), liberalul Cătălin Canciu promite că va reveni cu detalii.

Foto – refugii din stații de autobuz in municipiul Brăila; a treia ar fi trebuit să fie… Smart, dar nu este decât o „carcasă” ceva mai răsărită a unui refugiu unde, totuși, ploaia, vântul și frigul au același efect ca și în stațiile fără refugii