Concurs interjudețean, cu elevi, despre savantul Gh. Munteanu-Murgoci

*Evenimentul face parte din proiectul „Valori naționale și locale” al Centrului Județean de Excelență Brăila * Participă elevi și profesori de la Centre de Excelență din județele Brăila, Buzău, Galați, Ialomița, Tulcea

Centrul Județean de Excelență Brăila, condus de prof. dr. Ștefan Aftodor, desfășoară sâmbătă, 26 noiembrie 2022, concursul pentru elevi „150 ani de la nașterea marelui savant Gheorghe Munteanu-Murgoci”. Evenimentul începe la ora 9.00 și este găzduit de Muzeului Brăilei „Carol I”, la sediul central.

Competiția este o activitate în proiectul educativ interjudețean „Valori naționale și locale” organizat de Centrul Județean de Excelență Braila al Inspectoratului Scolar Județean; unul dintre parteneri în activitate este Cenaclul de Vineri „Beyond Words – N.B” (nota red. Din câte știm, membrii cenaclului au pregătit un moment special pentru colegii pasionați de istorie). La concurs participă elevi și cadre didactice de la Centrele Județene de Excelență din Brăila, Buzău, Galați, Tulcea și Ialomița. Programul zilei cuprinde și un recital de muzică folk.

** Despre viața și opera lui Gh. Munteanu-Murgoci au scris împreună o carte profesorii Ștefan Aftodor (președinte al filialei Brăila a Societății de Științe Istorice din România) și Gabriel Pascu, apărută la editura Istros a muzeului brăilean. A fost lansată la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu-Murgoci”, unde predau cei doi coautori, în 14 octombrie 2022.

video LIVE de atunci, la

În paginile cărții este precizat că viitorul geograf, geolog, pedolog s-a născut în județul Brăila, nu în Tulcea cum se crezuse (de aceea și liceul din Măcin poartă același nume).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Viața străzii. La lumină par… mai drăguțe bălțile?!?

*Sau poate par exact ceea ce sunt: semnele unei lumi care nu mai vede corect defectele, urâțenia, răul…

Nu ar trebui să mă repet… dar ce să fac? Mi-au ieșit iar în cale. Bălțile. Băltoacele. Lacurile urbane.

Fix cele fotografiate ieri seară (https://brailachirei.wordpress.com/2022/11/24/viata-strazii-tot-despre-ploaie-si-efectele-ei/)… Oh… și par mai drăguțe… hi… of!

Armanda Filipine & Revista Braila Chirei

Cătălin Canciu despre Brăila condusă de sociali-democrați și faptul că gropile, noroiul sunt realități greu de depășit

*”Sunt multe străzi care suferă de indiferența administrației Dragomir; iar ne așteaptă o iarnă în care vom circula prin gropi, bălți și mocirlă”, precizează secretarul de stat într-un comunicat

Cătălin Canciu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Brăila – a transmis un punct de vedere referitor la felul cum arată acum orașul municipiu Brăila – plin de bălți pentru că a plouat (*), dar și pentru că străzile prezintă adevărate cratere unde apa pluvială găsește loc propice să adaste, în loc să ajungă (prin metodele deja cunoscute de drumarii care au învățat carte!) în pământ, să ajute vegetația să crească.

Cătălin Canciu: „Sunt multe străzi în Brăila care suferă de indiferenţa administraţiei Dragomir; iar ne aşteaptă o iarnă în care vom circula prin gropi, bălţi şi mocirlă. Au venit ploile şi odată cu ele o groază de probleme pentru şoferii din municipiul Brăila. Gropile din carosabil au devenit adevărate capcane pentru participanţii la trafic pentru că, fiind pline cu apă, este imposibil să le ghiceşti şi să le ocoleşti.

Sunt multe străzi în Brăila care suferă de indiferenţa administraţiei Dragomir şi unde oamenii trăiesc ca la sate. Orașul arată dezolant. Sunt situaţii în care întreaga stradă este în sine o groapă întinsă pe toată lungimea carosabilului. Culmea incompetenţei administraţiei PSD în ansamblu este strada Grigore Alexandrescu, o arteră neasfaltată de zeci de ani, care preia în ultima vreme tot traficul intens de pe Calea Călăraşilor, atunci când sunt organizate festivaluri şi parade, de regulă la ore de vârf. Ultima experienţă de acest gen a fost trăită de şoferi cu ocazia festivalului Vladislav I, organizat în septembrie, prilej cu care Dragomir a primit <urările> de sfârşit de an cu câteva luni mai devreme. Paralelă cu Calea Călăraşilor, str. G. Alexandrescu ar trebui să lege Şoseaua de Centură de Şoseaua Buzăului, dar în realitate este o arteră pe care nu se poate circula cap-coadă. Jumătate din str. Alexandrescu, partea cuprinsă între Şos. Buzăului şi str. Chişinăului, este plină de petice şi dâmburi, dar cu toate astea este considerată <răul cel mai mic>. Cealaltă jumătate de stradă, care începe din staţia Radu Negru şi ţine până în Şoseaua de Centură, este parcă dintr-o altă dimensiune, una care nu are legătură cu mediul urban. Aici găsim bucăţi întregi de stradă care nu au văzut niciodată asfaltul, cratere imense pe toată lăţimea străzii, pline în prezent cu apă, vegetaţie crescută anapoda, multe gunoaie şi câini„.

„Având experienţa festivalului Vladislav I, când a fost <felicitat> pe toate reţelele de socializare de şoferii care au circulat pe str. G. Alexandrescu, primarul Dragomir a demarat săptămâna aceasta o acţiune fulger de plombare a găurilor de pe această arteră de circulaţie, pentru că săptămâna viitoare este programată o super paradă de 1 decembrie. Problema este că plombarea s-a făcut pe ploaie, iar în multe locuri stratul de bitum a sărit deja. Alte străzi din Brăila care suferă la propriu sunt Dianei, Cloşcă, Roşiori şi Apolo. Aceasta din urmă a fost peticită după modelul o groapă da, alta ba, asfaltările fiind făcute la plesneală.Pe str, Stefan cel Mare s-au făcut tranşee din 50 în 50 metri şi au fost curăţate gropile, semn că vor fi peticite, măcar în teorie, pentru că în realitate ele zac aşa de trei luni de zile. Pe străzile Carpaţi, Gării, Mihai Bravu şi Griviţei se vede cu ochiul liber viziunea de artist a primarului Dragomir, care a dorit să sublinieze apropierea cu fluviul Dunărea, prin asfaltul care este în valuri. Pe strada Chişinăului, asfaltată de curând, s-a lăsat deja asfaltul în capătul străzii, la ieşirea spre mall, în dreptul a două canalizări. Strada reprezintă o adevărată capcană pentru şoferi, pentru că semnele de circulaţie care ar fi trebuit să atenţioneze asupra pericolului existent în trafic au fost mutate de pe carosabil pe trotuar. În multe cartiere, străzile şi trotuarele nu au fost reparate de zeci de ani, unele mai păstrând încă urmele asfaltului din perioada comunistă. Comorofca, de exemplu, este un cartier despre care unii brăileni se întreabă, în mod ironic, dacă mai face parte din municipiul Brăila. Vidinul, marele chin al Brăilei, este nevoit să treacă peste iarnă cu multe străzi şi trotuare decopertate”.

„În mai multe zone din Centrul Istoric străzile arată jalnic, iar culmea asfaltării o întâlnim chiar lângă Centrul de Informare Turistică, unde denivelările au format un deal şi un munte, forme de relief foarte curioase pentru un oraş de câmpie. Traficul pe bulevardul Dorobanţilor, în garanţie sau nu – că nu mai ştie nimeni care e soarta lui, e tot un chin şi un suspin, că nu ştii când dai peste un dâmb sau când te ia valul asfaltului. Pe Calea Galaţi gropile din asflat au fost încercuite cu vopsea albă, probabil pentru a fi observate din satelit. Oricum, nu ar fi rău dacă în Brăila ar fi lansată o aplicaţie care să indice toate gropile. În unele oraşe există deja astfel de aplicaţii care semnalează existenţa gropilor din asfalt, a trotuarelor deteriorate şi a gunoaielor. Poate aşa ar află şi primarul Dragomir care sunt problemele reale din oraş, dar ar afla şi că brăilenii îşi doresc mai întâi de toate să aibă pe unde circula cum trebuie în Brăila„, mai spune Cătălin Canciu.

(*) Nota red. Doar ce am „admirat’ și noi aceste formațiuni lacustre ale spațiului urban „ultramodern” – articolul anterior este exact pe acest subiect!)

Foto 1-2-3: imagini din oraș (mai degrabă… ca în mediul rural!);

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

La Brăila: Târgul de iarnă 2022

**Pe bulevardul Independenței (fostul Carol) – zona către faleza Dunării * Este deschis în perioada 30 noiembrie – 11 decembrie * Scena va fi în fața sediului primăriei

Manifestareaa tradițională „Târg de iarnă” se desfășoară la Brăila în perioada 30 noiembrie – 11 decembrie 2022. Sunt amplasate căsuțe de lemn pe bulevardul Independentei – parcarea laterală din apropierea clădirii administrației publice. Sunt invitați producători locali și din țară, dar și ansambluri populare.

Parada militară și parada portului popular

Primele evenimente din târg au loc în 1 decembrie, de Ziua națională. Unul dintre momentele programului este o defilare cu personal și tehnică de luptă – mijloace tehnice (obuziere, autospeciale, trailere, mașini cu termoviziunea, de descarcerare și de ordine publică) ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne (de la Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Poliția de Frontieră, Inspectoratul Județean de Jandarmi, Detașamentul de Cavalerie al Direcției generale de Jandarmi a municipiului București, Penitenciarul Brăila, Flotila Fluvială și Serviciul Român de Informații). Nu va lipsi din paradă Muzica Militară a Garnizoanei Brăila. Vor fi, pe lângă detașamente cu uniforme actuale, și soldați cu uniforme de epocă, dar și cai de la Cavaleria Română.

O altă defilare, tot în 1 decembrie – de la ora 16.00, este Parada portului popular, a datinilor și tradițiilor de iarnă care are loc pe traseul Viziru I – Calea Călărașilor – Bariera Călărașilor – Târgul de iarnă. Tot acum se vor aprinde luminile ornamentale în oraș – deci, 1 decembrie, în jurul orei 16.40. La parada portului popular participă și oaspeții din țară: ansamblul Mugurelul – Mărgineanca (Botoșani), ansamblul Zărandul (Arad), ansamblul Plaiurile Dornelor (Vatra Dornei), ansamblul de Călușeri Rășinari (Sibiu), ansamblul Sârba-n Ciobănaș (Iași), ansamblul Nemțenii (Târgu Neamț), ansamblul Mugurelul Sighetu Marmației (Maramureș), ansamblul Cununa Someșană (Bistrița Năsăud) și ansamblul Mugurașii Oltului (Pleșoiu).

Producători din Rep. Moldova, din județele Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Constanța, Galați, Piatra Neamț, Pitești, Prahova, Suceava, Tulcea, din București

Târgul cuprinde 70 căsuţe din lemn, precizează organizatorii. Producatorii sunt din Rep. Moldova, din județele Tulcea, Suceava, Botoșani, Piatra Neamț, Bacău, Pitești, Brașov, Prahova, Constanța, Galați si Brăila, de la București. Pot fi achiziționate obiecte de ceramică, cămăşi, măşti, blănuri, împletituri sau decoraţiuni de Crăciun. De asemenea, va fi și mâncare – iahnia de fasole (pentru cei care țin post), dar și tochitură, varză cu afumături şi mămăliguţă, cârnaţi, pârjoale, pește și preparate din pește, carne de porc şi oaie la cazan, condimentate cu murături, vin fiert, halviţă, turtă dulce, şerbet.

Pe scena amplasată în faţa sediului primăriei vor fi spectacole de datini şi obiceiuri populare românești. Organizatorii târgului sunt Primăria, Consiliului Județean și Prefectura.

foto (arhiva noastră) cu Muzica Militară a Garnizoanei Brăila condusă de lt. Ionuț Raul Badale la evenimentele din 1’dec. 2021

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine