La mulți ani! Să vii cu bine, 2023!

Chiar dacă ne-am dori să nu fie altcumva… clipele se duc… la fel și 2022. Ne luăm adio de la un timp în care s-au petrecut bune ori mai puțin bune, și ne costumăm festiv să ne găsească 2023 în plinătatea speranței că tot ce nu putem face noi, spre exemplu – să oprim războiul din Ucraina, pot reuși alții.

Cert e că așa ne place să întâmpinăm Noul An: cu încredere, curaj, emoția așteptării implinirilor apropiate. Și cu un imbold lăuntric – unii îl au, da! – că vom face mai mult bine în anul care vine mai ales pentru semenii noștri.

Vă dorim ca tot binele să devină realitate!

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Oameni buni, primiți cu Plugușorul?

*Nu de alta, dar măcar să păstrăm tradiția populară…

Trecerea spre noul an nu e doar o simplă pagină de calendar, cel puțin nu așa se întâmpla în spațiul tradițional popular. Și nu trebuie să gândim în limitele a ceea ce se întâmplă acum, ci să amintim că în cultura populară se amestecă obiceiuri de demult – antecreștine – cu elemente din cultura religioasă și din viața cotidiană. Astfel că la ceasuri din cumpăna anilor se mergea cu colinda/ corinda/ colindul și temele acestui cântec/ incantație nu sunt doar de credință în Dumnezeu, așa cum apar în preajma sărbătorii nașterii lui Iisus. Subiectele sunt extrase, și protejate de o memorie comună, din tradiții dinainte de creștinism: teme de păstorit ori agricole, dar și cosmogonice, istorice (câteodată apar în colinde împăratul roman Traian și conducătorul dac Decebal) ori povești în care se prezintă dragostea, alte relații interumane – ex. nunta (colindele cu domnițe și tineri transformați în cerbi) etc. Imaginația colindătorilor anonimi (pentru ca așa rămân în harta tradițiilor) este foarte bogată și culegerile cercetătorilor – ex. Simion Florea Marian (1847 – 1907), G. Dem. Teodorescu (1949 – 1900), s.a. – folcloriști, etnografi, antropologi, sociologici realizate de-a lungul vremii ar merita reeditate și adunate cu grijă măcar în rafturile bibliotecilor publice.

Drept pentru care, în bună tradiție românească, batem la poartă și strigăm „Primiți cu <Plugușorul>?” Poate nu mai înțelegeți toate cuvintele și va trebui sa căutați în dicționarul de arhaisme… Poate nu aveți pregătite mere, pere, poate nici colacii nu-s pe masă pentru colindători cum era datina… Ne-om mulțumi cu un zâmbet și cu o urare de răspuns la sincerul nostru colind. Și pentru ca darul să fie bine primit vă oferim aici, nu unul, ci două colinde din bogăția populară.

Colind de fereastră

„Ici la curtea bună/ Mulți junei se-adună,/ Juni colindători,/ Buni cugetători,/ Stătură,/ Băură./ Din gură-mi grăiră:/ -Dormiți, nu dormiți,/ La masă mai ședeți?/ Doi stolnici de mese,/ Mese să-mi întindeți,/ Făclii să-mi aprindeți/ Curând, mai curând,/ Din ceas de la masă,/ Voi, chelari de buți,/ Vin să-mi pritociți,/ Vin din nouă buți/ Prin oale,/ Prin carne,/ Prin oale frâncești,/ Pahare domnești./ Și tot mai grăiră/ Din ceas de la masă,/ -Voi, comiși de cai,/ Trei cai să-mi aduceți/ Șeuați/ Și-nfrânați,/ Buni de-ncălecați/ Ca noi să-mi petrecem/ Ceștia juni buni,/ Juni colindători,/ Tot din casă-n casă,/ Și din masă-n masă/ Bună vremea-n casă,/ Boieri dumneavoastră/ Să-mi fiți sănătoși!” (din veche culegere de colinde)

Plugușorul

„Într‘o sfântă Joi la vale/ Se aude-un tropot mare./ Este Petre, Sfântul Petre./ Vede îngerul călare:/ – Ce cauţi tu, măi îngeraşe?/ – Cat copii cu bicişoare,/ Să-mi trăsnească,/ Să plesnească,/ Pluguşorul să-mi pornească,/ Pluguşorul cu cinci boi,/ Ca să treacă pe la voi./ La coarnele plugului/ Cu inele clopoţele./ Rămâi, gazdă, sănătoasă!/ La anul, când vom veni,/ Sănătoasă te-om găsi„(din „200 colinde populare culese de la elevii seminarului Nifon în anii 1924-1927” de Gh. Cucu – ediţie îngrijită de Constantin Brăiloiu, Bucureşti, 1936)

Secvență foto din arhiva de Imagine Muzeul Țăranului Român: „Copii cu buhaiul la Anul Nou”, Broșteni, Neamț, 1921-1948, fotograf Adolph Chevallier

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Victoria echipei „Dunărea” Brăila în meciul cu „Gloria” Buzău

*Scorul final a fost 25 la 20 în ultimul meci al anului 2022 în Liga Florilor Mol etapa XI

Echipa feminină de handbal HC „Dunărea” Brăila a învins astăzi, 29 decembrie 2022, echipa „Gloria” Buzău în ultimul meci disputat acasă în acest an, contând în Liga Florilor Mol etapa XI. Scorul final a fost 25 la 20, la pauză 14 – 9.

Așa cum a promis în septembrie acest an, când a revenit la echipa din Brăila, antrenorul Costică Buceschi își face cu brio datoria.

Meciul s-a desfășurat în Sala Polivalentă din Brăila. Ca la multe meciuri ale echipei, și de această dată brăilenii au venit în număr considerabil ca să-și încurajeze favoritele.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Drumul comunal dintre Surdila-Greci și Făurei, primul proiect din județul Brăila semnat pe programul „Saligny”

*În context, felicitările din partea deputatului liberal Alexandru Popa către Ionel Meiroșu, primarul liberal al comunei Surdila-Greci, nu sunt de complezență, ci exprimă satisfacția unui început de drum (în acest caz și la propriu) cu implicații realmente benefice

Primul contract al județului Brăila care se va derula prin programul guvernamental „Anghel Saligny” a fost semnat astăzi – 28 decembrie 2022, fiind un proiect al comunei Surdila-Greci prin care se solicita finanțare pentru reparații la drumul comunal DC1 (DN2B – str. Gării din Făurei – comuna Surdila-Greci).

Deputat Alexandru Popa – președinte PNL Brăila: „Este un drum pe care, în campania electorală, cei de la PSD au tot promis că-l vor asfalta, dar n-a fost să fie până acum. În discuțiile mele cu domnul primar, îmi spunea că acesta este un drum care n-a fost reabilitat niciodată în ultimii 30 ani de administrația social-democrată. La circa doi ani după ce drumul a trecut din administrarea Consiliului Județean Brăila în administrarea Primăriei Surdila-Greci, iată că va primi finanțare pentru reabilitare. Contractul a fost semnat astăzi de liberalul Ionel Meiroșu – primarul localității – și vreau să îi mulțumesc acestuia pentru implicare, pentru că a fost primul din județul Brăila care a dus documentația completă. Va fi un proiect de pe urma căruia vor beneficia și locuitorii orașului Făurei, dar mai ales cei din Surdila-Greci”.

Nota red. Din punct de vedere administrativ, comuna Surdila-Greci cuprinde satele Brateșu Vechi, Făurei-Sat, Horia și Surdila-Greci. Ionel Meiroșu este un primar cu experiență, iar faptul că are mai multe mandate atestă încrederea pe care o au locuitorii zonei în acest om care se preocupă să ajute și mediul educațional – cu bucurie îmi place să amintesc concursul județean „Rural Math” (anul acesta a fost ediția a XIV-a), al Școlii Gimnaziale Surdila-Greci, în care primarul Meirosu s-a implicat alături de organizatorii profesori; de asemenea, s-a implicat în a ajuta să se dezvolte și mediul economic în zonă.

foto: Alexandru Popa (stânga) și Ionel Meiroșu

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Cătălin Canciu, PNL Brăila: „Nu renunț la speranța că Brăila își va recăpăta măreția”

*Profesorul doctor Canciu, fost inspector școlar general și acum secretar de stat la Turism, face în puține cuvinte un bilanț al anului 2022 cu referințe personale dar care implică întreaga Brăila – municipiu și județ, cu o istorie fastuoasă și care merită (măcar) un bun prezent

Cătălin Canciu (foto), secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Brăila, își face un bilanț personal la final de an, punctul de vedere transmis fiind coroborat cu opinii referitoare la Brăila – oraș și județ cu istorie fastuoasă, fabuloasă am zice (prin comparație cu prezentul).

Nota red. Exemple din această măreție care pare de poveste: peste 100 de personalități – oameni născuți aici și care, foarte mulți, au nume care stau bine oriunde se vorbește de valoare: Hariclea Darclee, Iannis Xenakis, Panait Istrati, Ana Aslan, Maria Filotti, Mihail Sebastian (Iosif Hechter), Johnny Răducanu (ca să numim numai pe câțiva)… Alt exemplu: în Brăila, la începutul secolului trecut, se făcea prețul grâului pentru întreaga Europă (e drept că Bărăganul atunci beneficia de avantajele arealului natural Balta Mare a Brăilei, azi rămasă doar Insula Mică a Brăilei) iar portul brăilean îi făcea pe mulți să suspine cu invidie…

Cătălin Canciu: „A mai trecut un an, unul cu multe provocări în plan profesional care mi-au dovedit că le pot gestiona corect. Vorbesc despre încheierea mandatului din fruntea Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, un loc drag mie, unde am obţinut rezultate deosebite, şi despre numirea mea în funcţia de secretar de stat în Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului. Am ajuns la Bucureşti la sfârşitul lunii august. Cu multă muncă, studiu şi comunicare am reuşit să mă acomodez noii funcţii şi să îmi fac treaba bine şi de la acest nou nivel. În aceste câteva luni, am cunoscut oameni cu adevărat interesaţi ca ţara să progreseze, oameni dedicaţi şi foarte bine pregătiţi. Mă apropii de sfârşitul anului cu convingerea că am făcut totul corect, mai ales pentru comunitatea în care trăiesc, Brăila, pe care o preţuiesc şi o respect. Nu am spus că am făcut totul perfect, pentru că sunt un simplu om, un om care poate să-şi asume ceea ce face, mai ales atunci când greşeşte. Am criticat constant urâţeniile citadine, tocmai pentru ca administraţia să poată îndrepta lucrurile, am făcut asta cu riscul de a părea mereu <Gică contra>. Am suportat jigniri, am fost făcut în toate felurile doar pentru că am criticat ceea ce se vede în oraş, ceea ce văd toţi brăilenii la o simplă plimbare. Ce s-a întâmplat ştiţi cu toţii: când nu sunt argumente să combaţi o opinie, arunci cu noroi!Merg înainte, nu am să renunţ niciun moment la ideea că Brăila se va ridica, că într-o zi îşi va recâştiga măreţia! Vreau să vă asigur că nu voi renunţa nicio secundă să-mi expun punctul de vedere, să scot în evidenţă ceea ce este incorect, chiar tragic pentru acest oraş istoric, aproape distrus de atâţia ani de administraţie socialistă. Nu cred că există cineva care să nu-şi dorească un oraş de talie europeană, un oraş cu adevărat al anului 2023. Sunt recunoscător brăilenilor, celor care mă cunosc, dar şi celor pe care nu i-am întâlnit, dar care mi-au apreciat curajul de a spune adevărul, aşa cum îl văd atât eu, cât şi alţi colegi liberali. A fost un an greu pentru noi toţi, criza economică generată de pandemia Covid-19 şi de războiul din Ucraina ne-a bulversat viaţa, dar sperăm să se termine totul cu bine şi să fie pace. În final, dar nu în ultimul rând, le doresc brăilenilor în Noul An multă sănătate, prosperitate şi gânduri bune! La mulţi ani!”

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Aeroport Galați – Brăila. Semnarea contractului pentru studiul de fezabilitate

*Eveniment desfășurat la Galați cu participarea părților direct implicate în ambițiosul proiect care se va dezvolta în județul Galați în zona localităților Braniște – Schela * Deci, în prezența președinților Consiliilor Județene Galați și Brăila, cu reprezentanți ai asocierii de firme care au câștigat licitația pentru studiu

Aeroportul Galați – Brăila e pe drumul cel bun, cum se spune. Acest obiectiv important de investiții în arealul geografic menționat (Galați și Brăila formează împreună cea mai mare aglomerare urbană după capitala București) la fel ca și podul suspendat peste Dunăre (care este în plin șantier, dar aproape gata – mai sunt multe lucrări la drumurile adiacente, dar podul efectiv e aproape de finalizare) va fi amenajat în zona localităților gălățene Braniște – Schela;

va fi de tip cargo și de pasageri. Valoarea contractului este de 30.719.699,00 lei fara TVA (36,556,441.81 lei cu TVA). Perioada contractului este 9 luni de la data ordinului de începere a prestării serviciilor. Detalii pistă aeroport: 4.000 metri lungime; 45m lățime. Proiectarea din studiul de fezabilitate va include toate elementele necesare pentru detalierea soluției recomandate (cu planuri, schițe, descrieri tehnice preliminare pentruterminal, căi de rulare și platformă, turn de control, drumuri de acces, drumuri tehnologice, împrejmuiri, parcări, stații autobuz, stații taxi, sisteme și instalații, utilități etc.Aerodroamee de tip cargo sunt puține, deci interesul pentru acest obiectiv ar trebui să fie mare.

Inițiatorii proiectului, respectiv cei doi președinți CJ, speră ca studiul să fie gata în nouă luni, urmând ca între timp să primească (așa se speră) oferte de finanțare în primul rând de la operatorii aeroportuari de tip cargo și/ sau alți agenți economici interesați de obiectivul de investiții.

Semnarea contractului de realizare a studiului de fezabilitate a avut loc astăzi, 28 decembrie 2022, la Galați. Au participat la eveniment (declarații în video) Costel Fotea – președinte Consiliul Județean Galați, Francisk Iulian Chiriac – președinte Consiliul Județean Brăila, Florin Petre – reprezentant asocierea SC Aduro Impex SRL (lider asociere) & SC Tecno Engineering 2C SRL & SC WE Project Engineering SRL (în total sunt 17 care au câștigat licitația) care participă la realizarea studiului studiu, Puiu Georgescu – rector la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați – instituția participă, de asemenea, la realizarea studiului.

În foto, de la stânga: Florin Petre, Francisk Iulian Chiriac, Costel Fotea, Puiu Georgescu

Detalii, în materialul video pe care l-am înregistrat la eveniment, disponibil via YouTube

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

La MNAR, expoziția „M. H. Maxy – De la avangardă la socialism”

*Lucrările artistului român de origine evreiască născut la Brăila, adunate din colecții muzeale și particulare pentru această binevenită retrospectivă, rămân la galeria națională până în aprilie 2023

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a pregătit expoziția „M.H. Maxy – De la avangardă la socialism”, o binevenită retrospectivă. Vernisajul are loc miercuri, 28 decembrie 2022, ora 18.00 în spațiul expozițiilor temporare de la parterul Galeriei Naționale. Expoziția va fi deschisă de Silviu Vexler – președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputat.

Max Herman Maxy (26 octombrie 1895, Brăila – 19 iulie 1971, București), romàn de origine evreiască, plastician, scenograf, universitar – una dintre figurile excepționale ale artei secolului XX, are în viața de artist două epoci distincte, egale ca durată: una în România monarhică – din 1923, anul întoarcerii de la studiile berlineze până în 1947, alta în regimul comunist. „În ambele perioade a fost o figură de prim rang, fie ca unul dintre liderii mișcării artistice de avangardă din perioada interbelică, fie ca directorul care a condus înființarea și funcționarea celui mai important muzeu de artă al României din perioada comunistă – actualul MNAR„, subliniază organizatorii. Expoziția curatoriată de Călin Stegerean – director general MNAR – cuprinde 95 lucrări de pictură, 50 lucrări de grafică și proiecte de scenografie, obiecte de artă aplicată, selecție din revistele de avangardă „Integral”, „Contimporanul”, „unu”, „Punct” la care a colaborat artistul. De asemenea, vor fi proiectate filme documentare realizate în anii 1940 – 1950, pentru a sublinia climatul epocii.

În expoziție sunt lucrări ale lui M. H. Maxy aflate în colecții la Arhiva Naţională de Filme, Asociaţia Prietenii MNAR, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Biblioteca Metropolitană București, Complexul Muzeal Arad, Complexul muzeal naţional „Moldova” Iaşi, Consiliul Naţional al Cinematografiei, Institutul de cercetări eco-muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Muzeul Brăilei „Carol I” (de aici sunt împrumutate 21 lucrări din patrimoniul secției Artă), Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul municipiului Bucureşti – Palatul Suțu, Muzeul Ţării Crişurilor, dar și din colecțiile Damian Florea, Vladimir Pană, Ovidiu Șandor. Expoziția rămâne deschisă până la 30 aprilie 2023, timp în care vor avea loc și activități educative, conferințe.

foto 1: afiș expoziţie; foto 2: M. H. Maxy – autoportret din 1932

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Proprietarii unor clădiri nerenovate, din centrul vechi al Brăilei, vor plăti impozit majorat cu 500%

*Hotărârile din CLM, referitoare la 52 astfel de imobile – aflate în diverse stadii de degradare și care încalcă astfel prevederile Legii Monumentelor, au primit votul majorității consilierilor; ele vor fi puse în aplicare în 2023 * Totodată, adinistrația condusă de social-democraților ar trebui să țină cont și de punctul de vedere prezentat de consilierul Florin Gheorghiță, de la PNL: proprietarii ar putea fi, nu „amendați”, ci ajutați să își reparare clădirile, la fel cum și municipalitatea ar trebui să se preocupe de renovarea construcțiilor aflate în proprietate publică

Ultima ședință ordinară a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, cea din data de 27 decembrie 2022, aduce vești nu tocmai plăcute pentru unii proprietari de imobile situate în centrul vechi al Brăilei, majoritatea în zone incluse în Lista Monumentelor istorice și în perimetrul zonelor monument, construcții aflate în diverse stadii de degradare și care, astfel, încalcă prevederile Legii Monumentelor și urâțesc orașul. Măcar dacă ar fi renovat fațada (bineînțeles, respectând toate ingerințele legale), proprietarilor nu li s-ar fi majorat cu 500% impozitului pe clădire.

Au fost votate de majoritatea consilierilor hotărâri ale CLM în acest sens, referitoare la 52 adrese – imobile situate pe bulevardul Al. I. Cuza, pe străzile Ana Aslan, Dimitrie Bolintineanu, Brașoveni, Cazărmii, Cojocari, dr. Constantin Hepites, Danubiului, Împăratul Traian, Mihai Eminescu (fosta Regală), Rubinelor, R. S. Campiniu, Mărăști, Orientului, Vadul Schelelor, Școlilor, Vapoarelor, Calea Galați, piața Traian (adresele se regăsesc în proiectele de hotărâri din ordinea de zi – la https://www.primariabraila.ro/monitor-oficial-local/alte-documente/sedinte-consiliul-local-municipal?drawer1=SEDINTE%20CLM*2022*33%20SEDINTA%20ORDINARA%2027%20DECEMBRIE%202022).

Din păcate, decizia nu ajută prea mult la schimbarea aspectului urban. Pentru că banii în plus plătiți de proprietari în contul municipalității nu reprezintă o garanție că vor ajuta cu adevărat la îmbunătățirea calității esteticii orașului – și nu o spunem doar noi!

Exact în sensul acesta ar trebui privită intervenția (video) consilierul Florin Gheorghiță (foto 2), din partea PNL, care a subliniat „dubla măsură” folosită de administrație din moment ce, în piața Traian spre exemplu, există și o proprietate a municipiului nerenovată – clădirea în care se efectuează plăți de taxe și impozite. Altfel spus, și primăria condusă de social-democrați ar trebui să „plătească” pentru asta. Dar primarul Marian Viorel Dragomir a ales să nu comenteze (nota red. În alte situații a folosit tactica „miștourilor”), nici atunci când Florin Gheorghiță a precizat că alte administrații din țară ajută proprietarii să își renoveze clădirile, oferind șanse orașelor să arate civilizat.

Video din sedința CLM cu intervenția consilierului liberal:

foto 1: ședința ordinară a CLM Brăila, plen – 27 decembrie 2022; foto 2: Regala (în LIsta Monumentelor istorice) – actuala str. Mihai Eminescu; foto 3: Florin Gheorghiță, consilier municipal PNL

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine

Să vă fie sărbătoarea Nașterii Domnului binecuvântată!

L-au adorat încă dinainte de a-l vedea… Magii… dar ei știau ce noi încercăm să pricepem și nu e deloc simplu: de ce a trebuit să suporte chinul torturii pe cruce când El, Mântuitorul, venise să arate cum trebuie să fie iubirea de oameni?!?…

Artiștii au încercat să dea răspuns mirărilor… așa pare să fie în pictura „Adorarea Pruncului Iisus” (1495) aflată în Basilica di San Domenico (Siena), lucrare – în foto 1 (sus) – realizată de Francesco di Giorgio Martini (1439 – 1501).

Nașterea… un fapt care – dacă nu am ști detaliile venirii pe lume a pruncului Iisus – ar fi unul firesc, nu însă și în circumstanțele biblice. Dramatismul acelei nopți pe care o așezăm mereu în calendar la 25 decembrie l-a pus în arta sa El Greco (Domenikos Theotokópoulos), spre exemplu în pictura (foto 2) „Nașterea Domnului” lucrată în 1603-1605 și aflată în Hospital de la Caridad de Illescas, Toledo.

Sărbătoarea Nașterii Domnului să vă fie binecuvântată!

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Sărbătoarea Nașterii Domnului

S-a auzit atunci, când Maica Domnului se pregătea să-l aducă pe lume pe Mântuitor, corul de îngeri? Poate că da…

Maeștrii pictori așa au reprezentat scena. Giotto (1267 – 1337) a pictat îngerii. În foto, fresca cu tema „Nașterea lui Iisus” (aprox. 1304) din Basilica di Santa Chiara, Assisi (Italia)

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine