La Şcoala “Radu Tudoran” Brăila, serbarea patronilor spirituali

*Sfinţii Trei Ierarhi au fost principala inspiraţie * Concurs de icoane, serbare cu scenetă de Caragiale

       Sc Radu Tudoran 2         Întru cinstirea Sfinţilor Trei Ierarhi (ocrotitorii învăţământului teologic, sărbătoriţi la 30 ianuarie în calendarul creştin ortodox) – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur – care din 1990 au fost aleşi patronii spirituali ai Şcolii Gimnaziale “Radu Tudoran” Brăila, unitatea de învăţământ a fost în sărbătoare în perioada 21 – 28 ianuarie 2016.

Astfel, în săptămâna 21 – 27 ianuarie s-a organizat un concurs de icoane ortodoxe coordonat de prof. Petruş Dorobanţu (Sc Tudoran 1in foto dreapta) – director adjunct, prof. Petrica Marin (educaţie plastică) şi prof. Alina Puha (religie). După cum confirmă directorul adjunct, „cele mai reuşite creaţii artistice ale micilor iconari au constituit o expoziţie permanentă pe holul şcolii pentru ca ceilalţi elevi să admire talentul colegilor şi frumuseţea icoanelor ortodoxe. Totodată, cei 24 de artişti au fost premiaţi în faţa colectivului de cadre didactice„. Elevii artişti au fost răsplătiţi cu diplome şi premii, oferite cu generozitate de membri ai Parohiei „Sf. Mucenic Mina” prin parteneriatul Şcoală – Biserică.

Sc Radu Tudoran 3       În data de 28 ianuarie 2016, în cadrul Cabinetului de Documentare şi Informare elevii claselor a V-a şi a VI-a sub îndrumarea profesorilor de religie Alina Puha şi Petruş Dorobanţu au oferit cadrelor didactice un program artistic. Din serbarea şcolară nu a lipsit teatrul, Georgeta Apostu – profesor de limba română, punând în scenă cu elevii de la V A schiţa „Bubico” de I. L. Caragiale care a încântat audienţa. La serbare a participat prof. Otilia Adriana Teodoru – directorul şcolii – care a mulţumit pentru implicare tuturor cadrelor didactice şi i-a felicitat pe elevi pentru munca depusă în realizarea serbării şcolare; de asemenea, a participat şi preotul Cornel Boboc – paroh al Bisericii „Sf. Mucenic Mina”: „Să fiţi cuminţi şi ascultători faţă de părinţii voştri şi să urmaţi exemplul de hărnicie şi dăruire al Sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur”, a fost îndemnul preotului către elevi, iar aceştia au promis că îşi vor asculta pe mai departe părinţii şi îi vor răsplăti cu rezultate bune la învăţătură.

Anunțuri

Complexul arhitectural medieval al Mănăstirii Măxineni, finalizat prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013

*Proiectul Regio din judetul Braila este unul de succes, care reface istoria unui asezamant monahal ce dateaza din vremea domnitorului Matei Basarab – ctitorul mănăstirii brailene de la Măxineni

La inceput a fost o biserica. O manastire; o obste de oameni dedicati credintei. Apoi au venit urgisirile vremurilor, razboi, uitare… Dar din ruina vazuta cu ochi de om bun a renascut biserica fara sa mai fie nevoit un mester Manole sa-si zideasca soata in temelie…

Maxineni 1        La Măxineni de Brăila a fost intai cerbicia unui om care pune mai presus de orice istoria, cultura: Ionel Candea – managerul Muzeului Brailei „Carol I”. Ajutata si de Calin Hoinarescu – arhitect acreditat de Ministerul Culturii pe domeniul monumentelor, de fondurile de la Consiliul Judetean Braila si de sprijinul oferit si de IPS Casian – arhipescopul „Dunarii de Jos” (vezi si materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2009/10/04/manastirea-voievodala-maxineni-%E2%80%93-semne-de-renastere/ din 2009), manastirea s-a facut pasare phoenix, renascand zi dupa zi. Iar mai recent, fondurile de la Uniunea Europeana au facut, tot cu mandrii ziditori moderni de aceasta data, adevarate minuni – cum se vede in imagini (postate si pe pagina Facebook a Agentiei de Dezvoltare Sud-Est cu sediul cu Braila – manager Luminita Mihailov). Maxineni 2

Maxineni 3     „La Măxineni, județul Brăila, a fost finalizat proiectul <Restaurarea şi punerea în valoare a Complexului Arhitectural Medieval al Mănăstirii Măxineni> prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013. În cadrul proiectului implementat în perioada noiembrie 2013 – noiembrie 2015 au fost executate ample lucrări de restaurare pentru următoarele obiective de patrimoniu din cadrul ansamblului: restaurarea picturii din cadrul Bisericii ridicate de domnitorul Matei Basarab, consolidarea stăreţiei veche prin consolidarea fundaţiilor, executarea hidroizolaţiei şi refacerea boltirii, consolidarea zidurilor de incintă și amenajări exterioare. Mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti, în perioada 1636-1637, pe locul unei biserici mai vechi de lemn, după ce, în timpul unei incursiuni militare, domnitorul remarcase importanţa strategică a zonei. Proiectul contribuie substanţial la extinderea paginii de turism regional, fapt ce reprezintă un instrument major de promovare a bogăţiilor culturale și spirituale locale„, sunt precizarile echipei Regio despre binevenitul proiect derulat si finalizat cu succes cu bani europeni.

Rusii lipoveni serbeaza Nasterea Domnului

*In 7 ianuarie 2016, dupa credinta crestin-ortodoxa pe rit vechi

Lipovenii – rusii de rit vechi in credinta crestin-ortodoxa sau staroverii (care semnifica „vechii credinciosi”) – serbeaza in 7 ianuarie 2016 Nasterea Domnului. Sarbatoarea religioasa ii aduna pe toti membrii comunitatilor de rusi lipoveni (una dintre cele mai mari din tara este la Braila, tot aici fiind si sediul Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi), de la mic la mare, in bisericile unde slujba se oficiaza in limba slavona si unde, in semn de respect fata de traditie, majoritatea vine in frumosul costum popular. lipoveni in biserica

Cateva secvente din traditiile si obiceiurile acestei sarbatori se regasesc si in volumul „Greci, Evrei, Ruşi lipoveni… Turci… Brăila” (disponibil pentru lectura pe site-ul muzeului brailean la http://www.muzeulbrailei.ro/images/docs/Volumul_Greci_Evrei_RusiLipoveni_Turci_Braila.pdf), publicat – cu finantare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) – de Muzeul Brăilei „Carol I” în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Elenă Brăila, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Brăila, Fundaţia „Obscina” a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România Brăila şi Uniunea Democrată Turcă din România – filiala Brăila: „În limba rusă nu există cuvântul Crăciun… Naşterea Domnului este la ruşii lipoveni o sărbătoare strict religioasă. Toţi ruşii lipoveni respectă Postul? Ce tradiţii s-au păstrat? Cum se pregăteşte casa, când se merge la biserică, se cântă colinde? Ce bucate tradiţionale se pregătesc, cum se aranjează masa? Se împodobeşte brad? Ce urări se fac? Se oferă cadouri? – nota: intrebarile coordonatorului volumului, Camelia Hristian – sef Relatii Publice la muzeul brailean. Înaintea Crăciunului se ţine post, se împodobeşte bradul, se taie purcelul şi se pregătesc bucatele specifice acestei sărbători, la fel ca la români; colindele sunt strict religioase. (Sava Ana, 68 ani, Brăila) În ziua Crăciunului, după slujbă, majoritatea oamenilor se duc la bunici, naşi, rude unde se mănâncă sarmale şi alte preparate din porc. (Isac Teodor, 63 ani, Brăila) Da, la ruşii staroveri ortodocşi de rit vechi – staroveri, sărbătoarea Crăciunului este a doua mare sărbătoare după Paşte. Toţi lipovenii respectă Postul Mare, de la mic la mare. Copiii mici şi bolnavii reprezintă excepţii acceptate de biserică. Se merge din casă în casă, în frunte cu preotul – în alai de 20-30 de persoane – „Xrista slaviti” – […] (Maliş Ioan, 60 ani, Brăila) Postul înaintea acestei sărbători („Rajestvo Hristova”) nu este la fel de strict precum cel de dinainte de sărbătoarea Paştelui. Acum se poate mânca peşte. Crăciunul se sărbătoreşte pe 7 ianuarie. Mâncarea pregătită este mâncare obişnuită din carne. Răcitura „haladeţ”este puţin diferită, se face fără usturoi şi se mănâncă cu hrean. (Smaznov Evdochia, 49 ani, Brăila) Din vechi, a rămas colindul „Naşterea Domnului”. Pe vremuri toţi respectau postul. Fiecare familie creştea un porc pe care îl sacrifica în ajun. Preparatele culinare sunt deci evidente. La masă, ca la toate mesele lipoveneşti, participau, după slujba religioasă, toţi cei din familie şi de obicei existau şi invitaţi. Masa începea cu o rugăciune şi se termina tot astfel. Acest obicei este încă viu. (Ivlampie Ivan, 48 ani, Galaţi) Nu se mai respectă cu stricteţe postul (doar miercurea şi vinerea). Perdele şi draperii apretate, curăţenie; colinde; cozonac, „haladeţ” cu hrean, ciorbă de perişoare, tobă, lebăr, cârnaţi, mămăligă. (Cuţov Paul, 47 ani, Brăila) Naşterea Domnului este precedată de post, pe care fiecare îl respectă acum mai mult sau mai puţin. Se colindă, adică se cântă singurul colind religios cunoscut. Se aprind candele, se merge la biserică, se primesc musafiri, cu bucate din carne şi prăjituri. (O.A., 44 ani, Brăila) Aici ne-am cam amestecat, dar în rest acelaşi post ca şi la români şi dezlegare la Crăciun. (Bariz Dorina, 40 ani, Brăila) Printre tradiţiile specifice Crăciunului, la ruşii lipoveni se numără şi colindatul, numai că spre deosebire de colindele româneşti, la lipoveni există un singur colind care vesteşte Naşterea Domnului, care se cântă nu înainte, ci după oficierea liturghiei. (Lazăr Raissa, 27 ani, Brăila) Toţi merg la biserică. La masă se fac bucate din carne mai ales „haladeţ” adică răcitură şi „lapşa” (tăiţei de casă cu pui), cozonac. Se cântă colindul religios iar celor care vin cu colindul li se dau bani şi dulciuri. Oamenii merg în vizită unii la alţii, trei zile. (M.A., 24 ani, Bucureşti)

carte lipoveni       Informatii si mai amanuntite gasim in volumul „Ruşii-lipoveni din România – istorie şi actualitate. Comunitatea ruşilor-lipoveni din Brăila: model de convieţuire multietnică în context național şi european” de Pavel Tudose publicat, de asemenea, cu fonduri de la AFCN (cateva amanunte la https://brailachirei.wordpress.com/2015/08/01/lansarea-proiectului-editorial-rusii-lipoveni-din-romania-istorie-si-actualitate/) si lansat in 19 decembrie 2015 la sediul muzeului brailean. Autorul a realizat aici prima ampla monografie a rusilor lipoveni traitori in Romania, un studiu care – in ciuda timpului scurt impus de perioada proiectului AFCN – cuprinde cele mai importante trasaturi ale rusilor care au preferat sa plece din tara-mama pentru a-si pastra credinta (pe care patriarhul Nikon, sprijinit pe tarul Alexei I, pe la mijlocul secolului XVII a schimbat-o, preluand din zona greceasca o multime de ritualuri si obiceiuri care au nemultumit populatia).

Sarbatori fericite! 

Craciun si Boboteaza, la armeni

*In 6 ianuarie serbeaza armenii cele doua importante date ale crestinismului

miniatura-armeneasca_5           In 6 ianuarie 2016, Botezul Domnului este serbat si de armeni; tot acum acestia serbeaza si Craciunul. In ajun, tinerii mergeau cu colinda la fel ca si credinciosii ortodocsi, iar cateva traditii culinare le preiau din revista Araratonline (http://www.araratonline.com/), un autor care citeaza din articolele lui H. Dj. Siruni intitulate “Datini si obiceiuri de Craciun la armeni” publicate in „Ani – Anuar de Cultura Armeana” din 1937: „In multe locuri se obisnuieste ca sa se gaseasca pe masa sapte feluri de gustari. In general farmecul mesei il constituie fructele uscate ca alune, caise, nuci, migdale, stafide etc. Sint nelipsite de asemeni sugiukul si pistilul, dulciuri facute din zeama de struguri. Insa este necesar ca masa de Anul Nou sa fie impodobita cu prajitura zilei care se numeste Gata sau Kata. Daca nu e zi de post coca prajiturii este framintata cu lapte, daca e zi de post, cu miere. Pe Gata se deseneaza diferite figuri de animale si pasari, adesea desene de biserici. Forma gatei este rotunda, insa citeodata este in forma de cruce, ovala, triunghiulara sau patrata. Are gropite in care copiii pun graunte si se joaca apoi le pun pe acoperisul casei si asteapta ca sa vie pasarile sa le ciuguleasca. Pe masa de Craciun si de Anul Nou se aprind luminari cumparate si aduse de la biserica dupa numarul membrilor familiei. Ramasitele acestor luminari se pun pe izvoare pentru ca apele lor sa fie tot anul curgatoare si dulci. Luminarea bunicii este intotdeauna colorata, si pentru ca sa o stinga copiii arunca cu boabe de griu pina cind bunica se indura sa le dea darurile. La masa o moneda se pune in piinea de Anul Nou care este impartita de stapinul casei in bucati egale tuturor. Norocos este acela in a carui bucata se gaseste moneda… Bradul de Craciun nu este un obicei vechi la poporul armean, acesta a fost introdus din Europa in ultimul secol in traditia armeneasca si in rindul cerlorlalte datini. Totusi ramura verde ocupa un loc de cinste pe masa de Anul Nou. In multe locuri se pune pe masa o piine mare in care este infipta o ramura de maslin. Ai casei rup cite o bucata din ea si-si impodobesc fiecare ramura cu alune si nuci pentru ca in cursul anului sa fie norocosi. In alte locuri acest pom este adus la biserica si sfintit dupa care se aduce acasa. Stapinul case il fixeaza pe o sfoara si membrii familiei il impletesc cu  cite o suvita din parul lor. In dimineata zilei de Anul Nou stapinul casei loveste cu ramuri peretii casei, peretii staulului, animalele domestice apoi atirna doi covrigi de coarnele boului pe care pune doua luminari aprinse si se indreapta boul spre poarta. Daca trece pragul cu piciorul drept este semn bun, iar daca nu, este semn rau. Se fac prin urmare sfortari ca boul sa treaca pragul cu piciorul drept. De altfel fiecare observa ca atunci cind intra si iese din casa sa intrebuinteze mai intii piciorul drept. Este semn rau cind cineva greseste si intrebuinteaza piciorul sting… Asemeni altor popoare si la armeni este raspindit obiceiul de a stringe danii. Colinda nu numai copiii ci si cei in virsta. Daca la orase ei bat in usa dinspre strada cerind daruri de la stapinii casei, in sate copiii merg pe acoperisurile caselor. Trebuie sa se aiba in vedere ca in satele armenesti acoperisurile caselor sint drepte si legate una de alta, astfel ca e usor sa se treaca pe un acoperis de la o casa la alta. In multe provincii exista obiceiul de a se atirna de cosul casei traiste, briuri sau ciorapi colorati. Copiii striga de pe acoperis «Bunica, pune ceva in traista mea si in ciorapul meu» daca i se raspunde de jos «Draga, n-am nimic copiii» striga de sus «Sa-ti cada un soarece in oala». Tinerii logoditi isi atirna briurile lor scumpe si primesc in ele fel de fel de fructe, fara sa-si vada insa logodnica“.

Foto stanga sus – miniatura armeneasca

Scriitorul, economistul si omul politic Varujan Vosganian ne (re)aminteste pe site-ul sau (http://vosganian.ro/) secvente din istoria acestor sarbatori: „Astăzi, 6 ianuarie, armenii din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul și Boboteaza. In ziua de 6 ianuarie, armenii ortodocsi de pretutindeni sarbatoresc ziua Nasterii Domnului. Cu acest prilej doresc sa urez membrilor comunitatii armene din Romania, armenilor de pretutindeni si celor care ii pretuiesc sarbatori fericite, un an nou mai frumos, cu belsug in casa si cu liniste in suflet. Adesea, datorita faptului ca poporul armean sarbatoreste Craciunul dupa Anul Nou, se considera ca aceasta se datoreaza utilizarii de catre armeni a calendarului iulian, <pe stil vechi>. Acest lucru nu corespunde adevarului, dat fiind ca armenii utilizeaza calendarul Gregorian, dar sarbatoresc Craciunul pe 6 ianuarie, in aceeasi zi cu Boboteaza, in timp ce crestinii ortodocsi de rit vechi sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie si Boboteaza pe 19 ianuarie. In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat. Impreuna cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeana, exista o seama de alte Biserici Ortodoxe Orientale, asa-numite ne-Chalcedoniene, care pastreaza aceeasi traditie a sarbatoririi Craciunului pe 6 ianuarie, odata cu Boboteaza: Biserica Egipteana Copta, Biserica Ortodoxa Etiopiana si cea Eritreeana, Biserica Ortodoxa Siriaca precum si Biserica Ortodoxa Malankara din India„.

Sarbatori fericite! 

Sărbătoarea Botezului Domnului. Cu procesiune, la Brăila

*Sfanta Liturghie va fi oficiată in 6 ianuarie 2016, la Catedrala „Nasterea Domnului”, de IPS Casian – arhiepiscopul „Dunarii de Jos” si sobor de preoti, iar Slujba de Sfintire a apei se va desfăsura pe Faleza Dunarii, la Esplanadă

icoana_botezului_domnului_4          Asa cum am anuntat (https://brailachirei.wordpress.com/2016/01/03/boboteaza-2016-program-la-braila/) si cum reconfirma echipa Directiei Cultura, Invatamant, Sport si Turism din Primaria Braila in data de 6 ianuarie 2016 are loc sarbatoarea religioasa a Botezului Domnului – Boboteaza (Epifania – icoana crestin-ortodoxa reprezentand momentul botezului Lui Iisus de catre Ioan Botezatorul).procesiune Boboteaza 2013

Programul serviciului religios – Sfanta Liturghie, sfintirea apei – si a ceremonialului traditional de aruncare a crucii in fluviul Dunărea este următorul:

8.30 – 10.30 la Catedrala „Nasterea Domnului”, Sfânta Liturghie oficiată de Î.P.S.Dr. Casian Crăciun – arhiepiscopul „Dunării de Jos” împreună cu un sobor de preoţi; 10.45 – 11.45 procesiune (foto de Armanda Filipine, din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei) de la Catedrala „Naşterea Domnului” către Esplanadă, pe Calea Călăraşilor; 11.15 – 11. 45 la Esplanadă – Slujba de Sfinţire a Apei celei Mari, oficiată de Î.P.S. Dr. Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi; 11.45 – 12.00 Esplanadă; deplasarea la nava de pe care de va desfăşura Ceremonialul tradiţional de aruncare şi recuperare a crucii din apa fluviului Dunărea.

Boboteaza 2016. Program la Braila

*Sarbatoarea Botezului Domnului are loc in data de 6 ianuarie, conform calendarului crestin-ortodox; Sfanta Liturghie se oficiaza la Catedrala * Slujba de sfintire a apei are loc la faleza Dunarii, in zona Esplanadei * Cei care doresc sa se arunce dupa cruce in apa Dunarii sunt asteptati sa se inscrie in zilele de 4 si 5 ianuarie, la sediul Primariei *In 7 ianuarie, crestinii il serbeaza pe Ioan Botezatorul

 

Boboteaza 2013 a       Botezul Domnului – Boboteaza sau Epifania – se serbează in Biserica Ortodoxă Română (BOR) in 6 ianuarie, cum se spune in Sinaxar: „Sfânta şi dumnezeiasca Arătare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos o sărbătorim în această zi, în toate sfintele biserici, făcând, de cu seara, slujba Privegherii. Că însuşi Dumnezeu Cuvântul, îmbrăcându-Se în Adam cel vechi şi plinind toate ale Legii, a venit la marele Prooroc Ioan, ca să Se boteze. Şi acesta îl oprea, zicând către Dânsul: <Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?>„.  Pentru că Ajunul Botezului Domnului cade în timpul săptămânii, luni – 5 ianuarie 2016 – la praznicul Bobotezei, se va oficia în toate bisericile ortodoxe, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare (pentru a doua oară anul acesta) unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului. Explicaţia vine din rânduielilor tipiconale ale BOR: dacă Ajunul Botezului Domnului cade în zilele săptămânii (nu sâmbata ori duminica), în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar in ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. procesiune Boboteaza 2013

La Braila, sfinţirea apei – cu întreg ceremonialul religios susţinut de sobor de preoti in frunte cu ÎPS Casian – arhiepiscopul „Dunarii de Jos”- si protopopul Ioan-Mircea Băncilă al Protoieriei Brăila – se desfăsoară in zona Esplanadei, pe Faleza Dunării. Dar Sfânta Liturghie se oficiază la Catedrala Nasterea Domnului (zona Bariera Călăraşilor) in intervalul 8.00 – 10.00, iar de aici in procesiune (foto dreapta din arhiva revistei de cultura si informaţie Braila Chirei) deschisa de Muzica Militara a Garnizoanei Braila se merge pe Calea Călăraşilor spre Faleza Dunării unde are loc Slujba de sfinţire a apei (foto stanga sus). Credinciosii pot lua la final agheasma (apa sfinţită).

În jurul orei 11.00, ÎPS Casian va arunca Sfânta Cruce in apele Dunarii. Cei care doresc sa participe la tradiţionalul ceremonial al recuperării crucii din apele fluviului Dunărea se pot inscrie in zilele de 4 si 5 ianuarie 2016, intre orele 8.00 – 16.00, la sediul Primariei Braila, camera 34, persoana de contact – Viorel NOVAC, tel. 0239694947 interior 229, prezentand obligatoriu certificat medical cu analize actualizate (EKG). 

* * *

În 7 ianuarie – a doua zi după Botezul Domnului, biserica a rânduit praznicul cinstitului si slăvitului prooroc Ioan (icoana de la Manastirea Dionisiu – muntele Athos), Înaintemergătorul si Botezătorul Domnului, popular Sânt-Ion. sf-ioan-botezatorul (in manastirea dionisiu, muntele Athos)

Cum se spune in Sinaxar: „După cum este obiceiul, Biserica dreptmăritoare a rânduit ca după unele mari sărbători ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, în ziua care urmează praznicului să fie cinstit principalul personaj secundar al marii sărbători. Astfel, în ziua după Botezul Domnului facem prăznuire de sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie „gătiţi calea Domnului”, turtureaua pustiei care a binevestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Isus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească„.

Precizari de la jandarmi

Pentru asigurarea măsurilor de ordine publică şi protecţia participanţilor la  manifestările ce se vor desfăşura cu ocazia Bobotezei, aproximativ 100 de jandarmi brăileni se vor afla în misiune, alături de credincioşi în municipiul şi judeţul Brăila. De la primele ore ale dimineţii de 6 ianuarie 2016, jandarmii se vor afla la Catedrala Naşterea Domnului din municipiul Brăila, unde se preconizează participarea unui număr mare de credincioşi.

Jandarmii brăileni recomandă cetăţenilor care vor participa la activităţile religioase şi culturale organizate cu această ocazie, să respecte indicaţiile făcute, să adopte un comportament civilizat, să dea dovadă de înţelegere faţă de măsurile luate, să evite conflictele de orice natură şi să anunţe cea mai apropiată patrulă de jandarmerie dacă observă persoane care au un comportament antisocial. Pentru evitarea unor evenimente nedorite, jandarmii vor instala în zona Falezei Dunării, garduri de protecţie şi vor îndruma cetăţenii către zonele special amenajate pentru accesul acestora spre locul unde va fi distribuită apa sfinţită. În dispozitivul Jandarmeriei se vor afla şi lucrători de la Inspectoratul.Judetean de Politie Brăila, Poliţia Locală, I.S.U. şi Serviciul de Ambulanţă Brăila„, se precizeaza in materialul transmis de la Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul al Inspectoratul Judetean de Jandarmi Brăila. 

Muzeul Ianca: chemare către fiii fostului sat Budişteanu (Filiu), judeţ Brăila

*Un comitet de initiativă din care fac parte directorul muzeului, preotul paroh si chiar un consătean stabilit in Franta vrea să refacă istoria locului, să ridice Monumentul “Budişteanu (Filiu)” si să intărească zidurile bisericii satului 

Profesorul Ion Barbuceanu – directorul (initiator) Muzeului Ianca transmite un emotionant mesaj catre toti cei care vor sa fie parte a scrierii istoriei locale. Il (n.aut. Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei) reproduc aici, mai jos, aidoma impreuna cu membrii Comitetului de initiativa: Ion M. Bărbuceanu – directorul Muzeului Ianca (tel: 0723609033), Brânză Octavian – stabilit in Franta (0033952848773), Muşat Ionel – oras Braila, jud. Braila (0721275383), Nistor Vasile – oras Braila, jud. Braila (0744607848), Tilihoi Rădel, comuna Zăvoaia, judeţ Brăila (0769265182), Ion Cristi Cosmin, preot paroh in Parohia 1 Ianca – oras Ianca, judet Braila (0745454578)

Ianca 1        Timpurile au fost vitrege cu noi, cei născuţi ori stabiliţi pe malurile Călmăţuiului, în satul Budişteanu. Plecaţi în cele patru zări, doar câţiva se mai întorc să-şi lucreze loturile moştenite de la părinţi. Iarna, crivăţul mână ciulinii peste vetrele fostelor case, peste fostele drumuri şi fântâni. Din frumoasa noastră biserică n-au mai rămas decât zidurile ruinate de vânturi şi ploi. “A fost un mare sat aici! Unde?”, se întreabă oricare trecătorcasa Filiu

Foto stanga sus: ruinele bisericii din satul Filiu; foto dreapta sus – casă de locuitor înstărit din perioada interbelică, Filiu

elevi Filiu        Nimeni nu va mai fi în stare să le arate locul. Nu mai găseşti un pom pe vechea noastră vatră. Singurul care ar putea să ne spună ceva ar fi Călmăţuiul, dar acesta şi-a pierdut farmecul de altădată şi nu mai curge în vechea albie, fiind transformat, acum, într-un simplu canal de irigaţii. El nu mai este pârâul unde copiii învăţau să înoate, ori mamele noastre îşi ţineau cânepa la topit. A uita trecutul, este unul dintre cele mai mari blesteme ce poate să se abată asupra unei comunităţi. invatatorii Cojocea

Foto stanga: elevi din Filiu in 1963; foto dreapta: invatatorii Cojocea Ilie si Cojocea Iordana (1959), invatatorii satului Filiu din perioada 1955 – 1965

Fii ai satului Budişteanu (Filiu), nu lăsaţi să apese pe sufletele voastre povara uitării! Haideţi să ne unim şi să ridicăm un monument, mărturie peste timp, căci aici îşi dorm somnul de veci moşii şi strămoşii noştri. Acesta să fie semnul nostru de mulţumire pentru pământul lăsat moştenire urmaşilor.

Barbu Nicolae, taran       Creştini ce suntem, trebuie să întărim şi zidurile bisericii. Clopotul, luat de cetatenii din satul Lişcoteanca, răsună trist peste vatra pustiită a satului nostru. Poate, peste ani, urmaşii nostri vor zidi o altă biserică. “Mult mai luminoasă/ Şi mult mai frumoasă!”

Foto dreapta jos: Barbu Nicolae (1888-1963), unul dintre taranii gospodari ai satului Filiu 

            Pentru realizarea lucrărilor propuse s-a format Comitetul de Iniţiativă pentru Monumentul “Budişteanu (Filiu)”, sub oblăduirea Muzeului Ianca. O asociaţie nouă, cu statut juridic, este costisitoare şi greu de realizat. Comitetul are rolul de a aduna fondurile necesare proiectării şi construirii monumentului, pentru întărirea zidurilor bisericii şi pentru întreţinerea ulterioară a acestora. Fondurile primite de la persoanele fizice, organizaţii juridice administrative lucrătoare sau nelucrătoare, vor intra într-un cont separat, cu evidenţă proprie. Anual, comitetul va prezenta un raport public, care va include toate documentele privind modul cum s-au cheltuit banii până la acea dată şi va întocmi planul pentru perioada următoare. 

Budişteni ori urmaşi ai celor născuţi aici, să ne unim eforturile întru cinstirea strămoşilor noştri!

Asa sa ne ajute Dumnezeu!