Boboteaza – botezul Domnului Iisus Christos

*Sfințirea creației întru iertarea păcatelor… * O adevărată filosofie a vieții, pe care creștin-ortodocșii încearcă să o învețe și s-o pună în practică, dacă înțeleg ce înseamnă * Astfel, 6 ianuarie este pentru toți credincoșii zi de mare sărbătoare

  Sărbătoarea Bobotezei, botezul Domnului Iisus Hristos, face parte din tradiția creștinismului, la început fiind celebrată laolaltă cu nașterea Domnului. Este menționată prima dată în secolul al II lea de Sfântul Clement Alexandrinul. Din secolul al IV lea se separă cele două sărbători: 25 decembrie – Nașterea Domnului și 6 ianuarie – Botezul Domnului.

Afară de cele grăite de Iisus la vârsta de 12 ani în templu, Hristos nu a săvârsit nicio minune și nu a rostit niciun cuvant reținut de evangheliști. Începând cu Botezul Său, Hristos iese din umbră și începe să propovăduiască. A primit botezul la 30 de ani, vârsta maturității la evrei. Iisus a venit la Ioan și i-a cerut să-L boteze, nu pentru că avea nevoie de curățire de păcate, căci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinți creația. Că Mântuitorul nu a venit să primească iertare de păcate de la Ioan, reiese și din faptul că botezul lui Ioan îl ajută pe om să conștientizeze starea păcătoasa, însă, nu oferea iertarea. De aceea se și spune că era „spre iertarea păcatelor” (Luca 3, 3), pe care avea s-o aducă Hristos lumii” – crestinortodox.ro.

        Icoana Botezului se referă la Arătarea Domnului în Iordan sau Teofania. Este o exprimare plastică a deschiderii cerurilor la propriu și arătarea către lume a lui Iisus ca revelație a lui Dumnezeu. Se subliniază Trinitatea: „…trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh şi Aceştia trei Una sunt. Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel” (I In 5, 7-8). În iconostas, fiecare icoană este în sine o teofanie ce dezvăluie în mod diferit acelaşi conţinut al Revelaţiei, reflectând un moment din evenimentele de la „plinirea vremii” (Gal. 4, 4). Fie că ne priveşte cu „ochiul compus” al iconostasului, fie că este zugrăvită pe zid, icoana se situează mereu pe un hotar; ea descrie tocmai această „deschidere a cerurilor” în dublu sens Născut din Sfânta Fecioară Măria într-o umilă peşteră, după discreta Sa intrare în lume, acum – la botez – este mărturisit şi arătat tuturor ca Fiu al lui Dumnezeu – id.  crestinprtodox.ro

       „Iordanul este principiul Evangheliei”, spune Sfântul Chiril al Ierusalimului, cuvântul „principiu” având sensul de „început” sau de ceea ce este esenţial, înţelegând prin aceasta că cele întâmplate la Iordan au făcut posibilă Evanghelia[1]. Intrarea lui Hristos în istorie, neobservată de contemporani, avusese deja loc, evenimentul de la Iordan descoperind o realitate până atunci ascunsă, aceea că Cel necuprins şi omniprezent Se poate arăta şi sălăşlui deplin într-un loc şi într-o persoană. Primind Botezul, Hristos face posibilă arătarea Sfintei Treimi. 

         Arătarea Duhului Sfânt în chip de porumbel odihnindu-Se în Fiul adevereşte că Hristos poartă pecetea prezenţei Duhului, „fiind manifestarea lui Dumnezeu şi totodată Cel care o face posibilă, subiect şi totodată obiect al manifestării divine”[8]. Hristos Se naşte prin lucrarea Duhului, este purtătorul Duhului şi lucrează El însuşi prin Duhul. „Hristos a venit în lume pentru ca Duhul să Se poată manifesta în mod deplin”.

         Ca un ecou amplificat al sărbătorii, doar printr-un singur cuvânt, μετάνοια (= transformare, schimbare a minţii), ni se revelează adevăratul sens al dumnezeieştii arătări. Postul, asceza în general (Sf. Ioan Damaschin), restabileşte echilibrul care este „întoarcerea de la ce este împotriva firii spre ceea ce-i este propriu”. Îndemnul la schimbarea şi înnoirea vieţii este adevăratul mesaj al Teofaniei, căci botezându-Se Cuvântul lui Dumnezeu, a făcut posibilă naşterea noastră „din apă şi din Duh” (In. 3, 5), „a doua naştere” (I Ptr. 1, 23), sau „naşterea din nou” (I Ptr. 1, 3). Arătarea Sfintei Treimi la Iordan adevereşte public întruparea lui Hristos ca Fiu al Tatălui după dumnezeire, iar ca Om, Fiu al Fecioarei, care rezideşte prin taina Botezului omul şi întreaga creaţie.

         Cuvântul „botez” (în greceşte, βάπτισμα = a se cufunda, a se afunda), înseamnă „baie”, „afundare”. Omul, înnoit prin „baia apei prin cuvânt” (Efes. 5, 26), devine epifania lui Dumnezeu. Slava lui Dumnezeu, spunea Sfântul Irineu, este omul viu, iar viaţa omului este vederea lui Dumnezeu[11]. Omul viu este omul eliberat de păcat care, prin „baia naşterii celei de-a doua” (Tit 3, 5), „s-a spălat şi a văzut” (In. 9, 8-22) pe Hristos „Răsăritul cel de sus” (Lc. 1, 78).

** * La Brăila, evenimentele de Bobotează au loc în 6 ianuarie 2020, organizate de Primăria municipiului Braila, Arhiepiscopia „Dunării de Jos” Galati și Protoeria Brăila.  De la ora 8.00  are loc slujba Sfintei Liturghii, oficiată de IPS dr. Casian Crăciun cu sobor de preoți la biserica parohiei „Nașterea Domnului”, de la ora 10.00 începe procesiune de la Catedrala „Nașterea Domnului”, pe Calea Călărașilor către faleza Dunarii, unde, pe scena special amenajată are loc slujba Aghesmei celei Mari, urmată de tradițională lansare a crucii in apele Dunării, în jurul orei 12.00. Exemplu foto de la evenimentele din alt an de la Brăila la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=397333913692537 pe pagina Facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei.

** * Apa sfințită la sărbătoarea de Bobotează este considerată miraculoasă. Ne palce sau nu să acceptăm asta, credinicioși sau nu, cu toții credem în minuni. Și credința e în fiecare, chiar și acolo unde mintea decide altcumva…

La Brăila, program de Sf. Nicolae și ajun

*Sf. ierarh Nicolae este considerat sfântul și ocrotitorul orașului Brăila 

 

Biserica „Sf. Nicolae”,
în Brăila

După 1990, IPS dr. Casian Crăciun – arhiepiscopul Dunării de Jos a propus ca Brăila să-l primească drept patron spiritual pa Sf. ierarh Nicolae. De atunci, au loc în 5 decembrie și în zilele premergătoare evenimente care subliniază acest aspect.

Joi, 5 decembrie 2019

la Teatrul ”Maria Filotti”   ora 11.30 serbare – aniversarea patronului spiritual (Sf. Nicolae) al Colegiului Național ”Nicolae Bălcescu”

Piata Independentei – Târg de Iarnă (deschis în 29 noiembrie 2019 ) ora 17.30 program artistic cu Ansamblul folcloric ”La lină fântână” din Ciocile; ora 18.00 program artistic cu grupul de copii ”Steluțe Dunărene”; ora 18.30 program artistic cu Ansamblul folcloric ”Romanița” din Romanu; ora 19.00 program artistic cu Ansamblul folcloric ”Spicul” din Siliștea

Vineri, 6 decembrie 2019    Ziua Patronului Spiritual al municipiului Brăila – “Sf. Ierarh Nicolae”

ora 8.30 slujbă la Biserica “Sf. Nicolae” (numită multă vreme Catedrala orașului, pe bună dreptate… frumusețea arhitecturală confrmă); ora 8.45 la Teatrul de Păpuși ”Cărăbuș”, spectacol Magia fulgilor de nea;  ora 10.30 vizită a conducerii Primăriei la căminul pentru persoane vârstnice ”Lacu Sărat”; program artistic susținut de artiști de la Casa de Cultură Braila; ora 10.30 la la Teatrul ”Cărăbuș”, spectacol Magia fulgilor de nea; ora 11.00 vizită a conducerii Primăriei la căminul pentru persoane vârstnice ”Sf. Petru și Pavel” (Zambilelor). program artistic oferit de Casa de Cultură Brăila;

la Biserica ”Sf. Nicolae”  ora 12.00 Primăria și parohia Bisericii ”Sf. Nicolae” oferă 2500 porții de sarmale;”În căutarea celor triști și singuri”, acțiune filantropică inițiata de Biserica ”Sf. Nicolae” și Primaria Braila pentru persoanele aflate în dificultate;

Ioan Munteanu

la Teatrul ”Maria Filotti”  ora 15.30 festivitate de Premiere ”50 de ani de căsnicie”; ora 16.00 lansare carte ”Primarii Brăilei de-a lungul vremurilor” de Ioan Munteanu – profesor, publicist, Cetățean de Onoare al municipiului Brăila, autor a peste 30 de cărți, majoritatea despre Brăila;

ora 18.00 premierea elevilor și a cadrelor didactice cu rezultate deosebite la olimpiade și concursuri/evaluarea națională și bacalaureat în anul școlar 2018-2019. În deschidere, spectacol susținut de elevi ai Liceului de Arte ”Hariclea Darclee”

Keshet XIV în Templul Coral Brăila

*Din desfăşurătorul brăilean al programului naţional evreiesc de educaţie religioasă au făcut parte prezentări ale unor personalităţi de marcă ale lumii evreieşti, dar şi momente de referinţă din istoria culturii ebraice 

 

Keshet 2019

A 14-a ediţie a programului naţional evreiesc de educaţie religioasă  KESHET a reunit, în 23 iunie 2019, în Templul Coral de la Brăila în jur de 50 participanţi. Ca de fiecare dată, Nadia Ustinescu – preşedinte Comunitatea Evreilor Brăila – a organizat un eveniment care s-a derulat în coordonatele deja cunoscute, audienţei fiindu-i dăruite şi reamintite elemente definitorii ale culturii şi religiei iudaice.

Conform tradiţiei deja uzitate, câţiva membri ai Comunităţii şi nu numai ei au prezentat date din biografia unor personalităţi evreieşti din România şi din lume, din vremurile moderne şi din istorie. Astfel, profesor Elena Dumitrescu, prietenă a Comunităţii Evreilor Brăila, a vorbit despre una dintre personalităţile comunităţii internaţionale evreieşti, Josef Moses Juran (1904 – 2008) – inginer, consultant de management, născut în România şi trăitor în Statele Unite ale Americii. Despre Yehudi Halevi (1075 – 1141) – filosof şi fizician născut în Spania, considerat unul din întemeietorii poeziei evreieşti, a vorbit Suchar Goldstein – oficiantul de cult al Comunităţii Evreieşti Brăila.

Liliana Chilom a dezvoltat subiectul „Maimonide versus Nahmanide”, Luminiţa Stan a prezentat alte două personalităţi de seamă ale evreilor, scriitorul, chimistul american născut în Rusia, Isac Asimov (1920 – 1992) şi actriţa Maia Morgenstern – directorul Teatrului Evreisc de Stat din Bucureşti (care vine ades la evenimentele CE Brăila şi care a primit, exact în această zi de 23 iunie, la Sibiu, la Festivalul Internaţional de Teatru, o stea pe Aleea Celebrităţilor).

Nadia Ustinescu (foto, în faţa membrilor comunităţii prezenţi în Templul Coral din Brăila, str. Petru Maior nr. 13) a ales să-l prezinte pe ilustrul academician, medic, politician şi filantrop Nicolae Cajal (1919 – 2004), iar ultima personalitate din lista zilei a fost nimeni altul decât Nostradamus (1503 – 1556), numele real – Michel de Nostradame, medic, cabalist și farmacist francez, faimos pentru catrenele sale considerate preziceri.

Purim 2019, sărbătorit la Brăila de Comunitatea Evreilor cu prieteni

*La Lyra, duminică – 17 martie 2019 – de la ora 11.00 *Participă la sărbătoarea cea mai veselă a evreilor Bucharest Klezmer Band, formaţie condusă de Boby Lifsin, actriţa Maia Morgenstern – director Teatrul Evreiesc de Stat şi nu numai

Nota red. Urmăriţi reţeaua de socializare Facebook, paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine

şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pentru detalii (secvenţe video, foto) de la eveniment.

Livia Norina Zezeanu, dublă lansare de carte la Biblioteca Judeţeană Brăila

*”Între Dumnezeu și lume”, vol. 1 (jurnal duhovnicesc) și „Doruri din adânc de suflet” – poeme, eseuri, reflecții – sunt cele două cărţi prezentate în 9 noiembrie 2017

La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila s-au lansat joi, 9 noiembrie 2017, cărțile „Între Dumnezeu și lume” și „Doruri din adânc de suflet”, ambele de Livia Norina Zezeanu. 

Au vorbit despre autoare şi volume preotul Alexandru Adrian Mihalache și scriitorii Ivan Niculae Mușat și Dumitru Dănăilă. Evenimentul a fost moderat de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar la instituţia gazdă. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca „Istrati” în colaborare cu Asociația pentru Civilizația Ortodoxă ASCIOR. Foto – Biblioteca „Istrati” Brăila; mai multe la https://www.facebook.com/BibliotecaBraila/posts/1833235933371915 

Cu cele două cărți, „Între Dumnezeu și lume”, vol. 1 (jurnal duhovnicesc) și „Doruri din adânc de suflet” – poeme, eseuri, reflecții, Livia Norina Zezeanu îşi face debutul editorial. Autoarea a publicat încă din studenție articole, eseuri literare și filosofice, colaborând cu mai multe reviste literare.

La Şcoala “Radu Tudoran” Brăila, serbarea patronilor spirituali

*Sfinţii Trei Ierarhi au fost principala inspiraţie * Concurs de icoane, serbare cu scenetă de Caragiale

       Sc Radu Tudoran 2         Întru cinstirea Sfinţilor Trei Ierarhi (ocrotitorii învăţământului teologic, sărbătoriţi la 30 ianuarie în calendarul creştin ortodox) – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur – care din 1990 au fost aleşi patronii spirituali ai Şcolii Gimnaziale “Radu Tudoran” Brăila, unitatea de învăţământ a fost în sărbătoare în perioada 21 – 28 ianuarie 2016.

Astfel, în săptămâna 21 – 27 ianuarie s-a organizat un concurs de icoane ortodoxe coordonat de prof. Petruş Dorobanţu (Sc Tudoran 1in foto dreapta) – director adjunct, prof. Petrica Marin (educaţie plastică) şi prof. Alina Puha (religie). După cum confirmă directorul adjunct, „cele mai reuşite creaţii artistice ale micilor iconari au constituit o expoziţie permanentă pe holul şcolii pentru ca ceilalţi elevi să admire talentul colegilor şi frumuseţea icoanelor ortodoxe. Totodată, cei 24 de artişti au fost premiaţi în faţa colectivului de cadre didactice„. Elevii artişti au fost răsplătiţi cu diplome şi premii, oferite cu generozitate de membri ai Parohiei „Sf. Mucenic Mina” prin parteneriatul Şcoală – Biserică.

Sc Radu Tudoran 3       În data de 28 ianuarie 2016, în cadrul Cabinetului de Documentare şi Informare elevii claselor a V-a şi a VI-a sub îndrumarea profesorilor de religie Alina Puha şi Petruş Dorobanţu au oferit cadrelor didactice un program artistic. Din serbarea şcolară nu a lipsit teatrul, Georgeta Apostu – profesor de limba română, punând în scenă cu elevii de la V A schiţa „Bubico” de I. L. Caragiale care a încântat audienţa. La serbare a participat prof. Otilia Adriana Teodoru – directorul şcolii – care a mulţumit pentru implicare tuturor cadrelor didactice şi i-a felicitat pe elevi pentru munca depusă în realizarea serbării şcolare; de asemenea, a participat şi preotul Cornel Boboc – paroh al Bisericii „Sf. Mucenic Mina”: „Să fiţi cuminţi şi ascultători faţă de părinţii voştri şi să urmaţi exemplul de hărnicie şi dăruire al Sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur”, a fost îndemnul preotului către elevi, iar aceştia au promis că îşi vor asculta pe mai departe părinţii şi îi vor răsplăti cu rezultate bune la învăţătură.

Complexul arhitectural medieval al Mănăstirii Măxineni, finalizat prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013

*Proiectul Regio din judetul Braila este unul de succes, care reface istoria unui asezamant monahal ce dateaza din vremea domnitorului Matei Basarab – ctitorul mănăstirii brailene de la Măxineni

La inceput a fost o biserica. O manastire; o obste de oameni dedicati credintei. Apoi au venit urgisirile vremurilor, razboi, uitare… Dar din ruina vazuta cu ochi de om bun a renascut biserica fara sa mai fie nevoit un mester Manole sa-si zideasca soata in temelie…

Maxineni 1        La Măxineni de Brăila a fost intai cerbicia unui om care pune mai presus de orice istoria, cultura: Ionel Candea – managerul Muzeului Brailei „Carol I”. Ajutata si de Calin Hoinarescu – arhitect acreditat de Ministerul Culturii pe domeniul monumentelor, de fondurile de la Consiliul Judetean Braila si de sprijinul oferit si de IPS Casian – arhipescopul „Dunarii de Jos” (vezi si materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2009/10/04/manastirea-voievodala-maxineni-%E2%80%93-semne-de-renastere/ din 2009), manastirea s-a facut pasare phoenix, renascand zi dupa zi. Iar mai recent, fondurile de la Uniunea Europeana au facut, tot cu mandrii ziditori moderni de aceasta data, adevarate minuni – cum se vede in imagini (postate si pe pagina Facebook a Agentiei de Dezvoltare Sud-Est cu sediul cu Braila – manager Luminita Mihailov). Maxineni 2

Maxineni 3     „La Măxineni, județul Brăila, a fost finalizat proiectul <Restaurarea şi punerea în valoare a Complexului Arhitectural Medieval al Mănăstirii Măxineni> prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013. În cadrul proiectului implementat în perioada noiembrie 2013 – noiembrie 2015 au fost executate ample lucrări de restaurare pentru următoarele obiective de patrimoniu din cadrul ansamblului: restaurarea picturii din cadrul Bisericii ridicate de domnitorul Matei Basarab, consolidarea stăreţiei veche prin consolidarea fundaţiilor, executarea hidroizolaţiei şi refacerea boltirii, consolidarea zidurilor de incintă și amenajări exterioare. Mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti, în perioada 1636-1637, pe locul unei biserici mai vechi de lemn, după ce, în timpul unei incursiuni militare, domnitorul remarcase importanţa strategică a zonei. Proiectul contribuie substanţial la extinderea paginii de turism regional, fapt ce reprezintă un instrument major de promovare a bogăţiilor culturale și spirituale locale„, sunt precizarile echipei Regio despre binevenitul proiect derulat si finalizat cu succes cu bani europeni.