La Brăila, program de Sf. Nicolae și ajun

*Sf. ierarh Nicolae este considerat sfântul și ocrotitorul orașului Brăila 

 

Biserica „Sf. Nicolae”,
în Brăila

După 1990, IPS dr. Casian Crăciun – arhiepiscopul Dunării de Jos a propus ca Brăila să-l primească drept patron spiritual pa Sf. ierarh Nicolae. De atunci, au loc în 5 decembrie și în zilele premergătoare evenimente care subliniază acest aspect.

Joi, 5 decembrie 2019

la Teatrul ”Maria Filotti”   ora 11.30 serbare – aniversarea patronului spiritual (Sf. Nicolae) al Colegiului Național ”Nicolae Bălcescu”

Piata Independentei – Târg de Iarnă (deschis în 29 noiembrie 2019 ) ora 17.30 program artistic cu Ansamblul folcloric ”La lină fântână” din Ciocile; ora 18.00 program artistic cu grupul de copii ”Steluțe Dunărene”; ora 18.30 program artistic cu Ansamblul folcloric ”Romanița” din Romanu; ora 19.00 program artistic cu Ansamblul folcloric ”Spicul” din Siliștea

Vineri, 6 decembrie 2019    Ziua Patronului Spiritual al municipiului Brăila – “Sf. Ierarh Nicolae”

ora 8.30 slujbă la Biserica “Sf. Nicolae” (numită multă vreme Catedrala orașului, pe bună dreptate… frumusețea arhitecturală confrmă); ora 8.45 la Teatrul de Păpuși ”Cărăbuș”, spectacol Magia fulgilor de nea;  ora 10.30 vizită a conducerii Primăriei la căminul pentru persoane vârstnice ”Lacu Sărat”; program artistic susținut de artiști de la Casa de Cultură Braila; ora 10.30 la la Teatrul ”Cărăbuș”, spectacol Magia fulgilor de nea; ora 11.00 vizită a conducerii Primăriei la căminul pentru persoane vârstnice ”Sf. Petru și Pavel” (Zambilelor). program artistic oferit de Casa de Cultură Brăila;

la Biserica ”Sf. Nicolae”  ora 12.00 Primăria și parohia Bisericii ”Sf. Nicolae” oferă 2500 porții de sarmale;”În căutarea celor triști și singuri”, acțiune filantropică inițiata de Biserica ”Sf. Nicolae” și Primaria Braila pentru persoanele aflate în dificultate;

Ioan Munteanu

la Teatrul ”Maria Filotti”  ora 15.30 festivitate de Premiere ”50 de ani de căsnicie”; ora 16.00 lansare carte ”Primarii Brăilei de-a lungul vremurilor” de Ioan Munteanu – profesor, publicist, Cetățean de Onoare al municipiului Brăila, autor a peste 30 de cărți, majoritatea despre Brăila;

ora 18.00 premierea elevilor și a cadrelor didactice cu rezultate deosebite la olimpiade și concursuri/evaluarea națională și bacalaureat în anul școlar 2018-2019. În deschidere, spectacol susținut de elevi ai Liceului de Arte ”Hariclea Darclee”

Keshet XIV în Templul Coral Brăila

*Din desfăşurătorul brăilean al programului naţional evreiesc de educaţie religioasă au făcut parte prezentări ale unor personalităţi de marcă ale lumii evreieşti, dar şi momente de referinţă din istoria culturii ebraice 

 

Keshet 2019

A 14-a ediţie a programului naţional evreiesc de educaţie religioasă  KESHET a reunit, în 23 iunie 2019, în Templul Coral de la Brăila în jur de 50 participanţi. Ca de fiecare dată, Nadia Ustinescu – preşedinte Comunitatea Evreilor Brăila – a organizat un eveniment care s-a derulat în coordonatele deja cunoscute, audienţei fiindu-i dăruite şi reamintite elemente definitorii ale culturii şi religiei iudaice.

Conform tradiţiei deja uzitate, câţiva membri ai Comunităţii şi nu numai ei au prezentat date din biografia unor personalităţi evreieşti din România şi din lume, din vremurile moderne şi din istorie. Astfel, profesor Elena Dumitrescu, prietenă a Comunităţii Evreilor Brăila, a vorbit despre una dintre personalităţile comunităţii internaţionale evreieşti, Josef Moses Juran (1904 – 2008) – inginer, consultant de management, născut în România şi trăitor în Statele Unite ale Americii. Despre Yehudi Halevi (1075 – 1141) – filosof şi fizician născut în Spania, considerat unul din întemeietorii poeziei evreieşti, a vorbit Suchar Goldstein – oficiantul de cult al Comunităţii Evreieşti Brăila.

Liliana Chilom a dezvoltat subiectul „Maimonide versus Nahmanide”, Luminiţa Stan a prezentat alte două personalităţi de seamă ale evreilor, scriitorul, chimistul american născut în Rusia, Isac Asimov (1920 – 1992) şi actriţa Maia Morgenstern – directorul Teatrului Evreisc de Stat din Bucureşti (care vine ades la evenimentele CE Brăila şi care a primit, exact în această zi de 23 iunie, la Sibiu, la Festivalul Internaţional de Teatru, o stea pe Aleea Celebrităţilor).

Nadia Ustinescu (foto, în faţa membrilor comunităţii prezenţi în Templul Coral din Brăila, str. Petru Maior nr. 13) a ales să-l prezinte pe ilustrul academician, medic, politician şi filantrop Nicolae Cajal (1919 – 2004), iar ultima personalitate din lista zilei a fost nimeni altul decât Nostradamus (1503 – 1556), numele real – Michel de Nostradame, medic, cabalist și farmacist francez, faimos pentru catrenele sale considerate preziceri.

Purim 2019, sărbătorit la Brăila de Comunitatea Evreilor cu prieteni

*La Lyra, duminică – 17 martie 2019 – de la ora 11.00 *Participă la sărbătoarea cea mai veselă a evreilor Bucharest Klezmer Band, formaţie condusă de Boby Lifsin, actriţa Maia Morgenstern – director Teatrul Evreiesc de Stat şi nu numai

Nota red. Urmăriţi reţeaua de socializare Facebook, paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine

şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ pentru detalii (secvenţe video, foto) de la eveniment.

Livia Norina Zezeanu, dublă lansare de carte la Biblioteca Judeţeană Brăila

*”Între Dumnezeu și lume”, vol. 1 (jurnal duhovnicesc) și „Doruri din adânc de suflet” – poeme, eseuri, reflecții – sunt cele două cărţi prezentate în 9 noiembrie 2017

La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila s-au lansat joi, 9 noiembrie 2017, cărțile „Între Dumnezeu și lume” și „Doruri din adânc de suflet”, ambele de Livia Norina Zezeanu. 

Au vorbit despre autoare şi volume preotul Alexandru Adrian Mihalache și scriitorii Ivan Niculae Mușat și Dumitru Dănăilă. Evenimentul a fost moderat de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar la instituţia gazdă. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca „Istrati” în colaborare cu Asociația pentru Civilizația Ortodoxă ASCIOR. Foto – Biblioteca „Istrati” Brăila; mai multe la https://www.facebook.com/BibliotecaBraila/posts/1833235933371915 

Cu cele două cărți, „Între Dumnezeu și lume”, vol. 1 (jurnal duhovnicesc) și „Doruri din adânc de suflet” – poeme, eseuri, reflecții, Livia Norina Zezeanu îşi face debutul editorial. Autoarea a publicat încă din studenție articole, eseuri literare și filosofice, colaborând cu mai multe reviste literare.

La Şcoala “Radu Tudoran” Brăila, serbarea patronilor spirituali

*Sfinţii Trei Ierarhi au fost principala inspiraţie * Concurs de icoane, serbare cu scenetă de Caragiale

       Sc Radu Tudoran 2         Întru cinstirea Sfinţilor Trei Ierarhi (ocrotitorii învăţământului teologic, sărbătoriţi la 30 ianuarie în calendarul creştin ortodox) – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur – care din 1990 au fost aleşi patronii spirituali ai Şcolii Gimnaziale “Radu Tudoran” Brăila, unitatea de învăţământ a fost în sărbătoare în perioada 21 – 28 ianuarie 2016.

Astfel, în săptămâna 21 – 27 ianuarie s-a organizat un concurs de icoane ortodoxe coordonat de prof. Petruş Dorobanţu (Sc Tudoran 1in foto dreapta) – director adjunct, prof. Petrica Marin (educaţie plastică) şi prof. Alina Puha (religie). După cum confirmă directorul adjunct, „cele mai reuşite creaţii artistice ale micilor iconari au constituit o expoziţie permanentă pe holul şcolii pentru ca ceilalţi elevi să admire talentul colegilor şi frumuseţea icoanelor ortodoxe. Totodată, cei 24 de artişti au fost premiaţi în faţa colectivului de cadre didactice„. Elevii artişti au fost răsplătiţi cu diplome şi premii, oferite cu generozitate de membri ai Parohiei „Sf. Mucenic Mina” prin parteneriatul Şcoală – Biserică.

Sc Radu Tudoran 3       În data de 28 ianuarie 2016, în cadrul Cabinetului de Documentare şi Informare elevii claselor a V-a şi a VI-a sub îndrumarea profesorilor de religie Alina Puha şi Petruş Dorobanţu au oferit cadrelor didactice un program artistic. Din serbarea şcolară nu a lipsit teatrul, Georgeta Apostu – profesor de limba română, punând în scenă cu elevii de la V A schiţa „Bubico” de I. L. Caragiale care a încântat audienţa. La serbare a participat prof. Otilia Adriana Teodoru – directorul şcolii – care a mulţumit pentru implicare tuturor cadrelor didactice şi i-a felicitat pe elevi pentru munca depusă în realizarea serbării şcolare; de asemenea, a participat şi preotul Cornel Boboc – paroh al Bisericii „Sf. Mucenic Mina”: „Să fiţi cuminţi şi ascultători faţă de părinţii voştri şi să urmaţi exemplul de hărnicie şi dăruire al Sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur”, a fost îndemnul preotului către elevi, iar aceştia au promis că îşi vor asculta pe mai departe părinţii şi îi vor răsplăti cu rezultate bune la învăţătură.

Complexul arhitectural medieval al Mănăstirii Măxineni, finalizat prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013

*Proiectul Regio din judetul Braila este unul de succes, care reface istoria unui asezamant monahal ce dateaza din vremea domnitorului Matei Basarab – ctitorul mănăstirii brailene de la Măxineni

La inceput a fost o biserica. O manastire; o obste de oameni dedicati credintei. Apoi au venit urgisirile vremurilor, razboi, uitare… Dar din ruina vazuta cu ochi de om bun a renascut biserica fara sa mai fie nevoit un mester Manole sa-si zideasca soata in temelie…

Maxineni 1        La Măxineni de Brăila a fost intai cerbicia unui om care pune mai presus de orice istoria, cultura: Ionel Candea – managerul Muzeului Brailei „Carol I”. Ajutata si de Calin Hoinarescu – arhitect acreditat de Ministerul Culturii pe domeniul monumentelor, de fondurile de la Consiliul Judetean Braila si de sprijinul oferit si de IPS Casian – arhipescopul „Dunarii de Jos” (vezi si materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2009/10/04/manastirea-voievodala-maxineni-%E2%80%93-semne-de-renastere/ din 2009), manastirea s-a facut pasare phoenix, renascand zi dupa zi. Iar mai recent, fondurile de la Uniunea Europeana au facut, tot cu mandrii ziditori moderni de aceasta data, adevarate minuni – cum se vede in imagini (postate si pe pagina Facebook a Agentiei de Dezvoltare Sud-Est cu sediul cu Braila – manager Luminita Mihailov). Maxineni 2

Maxineni 3     „La Măxineni, județul Brăila, a fost finalizat proiectul <Restaurarea şi punerea în valoare a Complexului Arhitectural Medieval al Mănăstirii Măxineni> prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013. În cadrul proiectului implementat în perioada noiembrie 2013 – noiembrie 2015 au fost executate ample lucrări de restaurare pentru următoarele obiective de patrimoniu din cadrul ansamblului: restaurarea picturii din cadrul Bisericii ridicate de domnitorul Matei Basarab, consolidarea stăreţiei veche prin consolidarea fundaţiilor, executarea hidroizolaţiei şi refacerea boltirii, consolidarea zidurilor de incintă și amenajări exterioare. Mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti, în perioada 1636-1637, pe locul unei biserici mai vechi de lemn, după ce, în timpul unei incursiuni militare, domnitorul remarcase importanţa strategică a zonei. Proiectul contribuie substanţial la extinderea paginii de turism regional, fapt ce reprezintă un instrument major de promovare a bogăţiilor culturale și spirituale locale„, sunt precizarile echipei Regio despre binevenitul proiect derulat si finalizat cu succes cu bani europeni.

Rusii lipoveni serbeaza Nasterea Domnului

*In 7 ianuarie 2016, dupa credinta crestin-ortodoxa pe rit vechi

Lipovenii – rusii de rit vechi in credinta crestin-ortodoxa sau staroverii (care semnifica „vechii credinciosi”) – serbeaza in 7 ianuarie 2016 Nasterea Domnului. Sarbatoarea religioasa ii aduna pe toti membrii comunitatilor de rusi lipoveni (una dintre cele mai mari din tara este la Braila, tot aici fiind si sediul Mitropoliei Ortodoxe de Rit Vechi), de la mic la mare, in bisericile unde slujba se oficiaza in limba slavona si unde, in semn de respect fata de traditie, majoritatea vine in frumosul costum popular. lipoveni in biserica

Cateva secvente din traditiile si obiceiurile acestei sarbatori se regasesc si in volumul „Greci, Evrei, Ruşi lipoveni… Turci… Brăila” (disponibil pentru lectura pe site-ul muzeului brailean la http://www.muzeulbrailei.ro/images/docs/Volumul_Greci_Evrei_RusiLipoveni_Turci_Braila.pdf), publicat – cu finantare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) – de Muzeul Brăilei „Carol I” în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Elenă Brăila, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Brăila, Fundaţia „Obscina” a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România Brăila şi Uniunea Democrată Turcă din România – filiala Brăila: „În limba rusă nu există cuvântul Crăciun… Naşterea Domnului este la ruşii lipoveni o sărbătoare strict religioasă. Toţi ruşii lipoveni respectă Postul? Ce tradiţii s-au păstrat? Cum se pregăteşte casa, când se merge la biserică, se cântă colinde? Ce bucate tradiţionale se pregătesc, cum se aranjează masa? Se împodobeşte brad? Ce urări se fac? Se oferă cadouri? – nota: intrebarile coordonatorului volumului, Camelia Hristian – sef Relatii Publice la muzeul brailean. Înaintea Crăciunului se ţine post, se împodobeşte bradul, se taie purcelul şi se pregătesc bucatele specifice acestei sărbători, la fel ca la români; colindele sunt strict religioase. (Sava Ana, 68 ani, Brăila) În ziua Crăciunului, după slujbă, majoritatea oamenilor se duc la bunici, naşi, rude unde se mănâncă sarmale şi alte preparate din porc. (Isac Teodor, 63 ani, Brăila) Da, la ruşii staroveri ortodocşi de rit vechi – staroveri, sărbătoarea Crăciunului este a doua mare sărbătoare după Paşte. Toţi lipovenii respectă Postul Mare, de la mic la mare. Copiii mici şi bolnavii reprezintă excepţii acceptate de biserică. Se merge din casă în casă, în frunte cu preotul – în alai de 20-30 de persoane – „Xrista slaviti” – […] (Maliş Ioan, 60 ani, Brăila) Postul înaintea acestei sărbători („Rajestvo Hristova”) nu este la fel de strict precum cel de dinainte de sărbătoarea Paştelui. Acum se poate mânca peşte. Crăciunul se sărbătoreşte pe 7 ianuarie. Mâncarea pregătită este mâncare obişnuită din carne. Răcitura „haladeţ”este puţin diferită, se face fără usturoi şi se mănâncă cu hrean. (Smaznov Evdochia, 49 ani, Brăila) Din vechi, a rămas colindul „Naşterea Domnului”. Pe vremuri toţi respectau postul. Fiecare familie creştea un porc pe care îl sacrifica în ajun. Preparatele culinare sunt deci evidente. La masă, ca la toate mesele lipoveneşti, participau, după slujba religioasă, toţi cei din familie şi de obicei existau şi invitaţi. Masa începea cu o rugăciune şi se termina tot astfel. Acest obicei este încă viu. (Ivlampie Ivan, 48 ani, Galaţi) Nu se mai respectă cu stricteţe postul (doar miercurea şi vinerea). Perdele şi draperii apretate, curăţenie; colinde; cozonac, „haladeţ” cu hrean, ciorbă de perişoare, tobă, lebăr, cârnaţi, mămăligă. (Cuţov Paul, 47 ani, Brăila) Naşterea Domnului este precedată de post, pe care fiecare îl respectă acum mai mult sau mai puţin. Se colindă, adică se cântă singurul colind religios cunoscut. Se aprind candele, se merge la biserică, se primesc musafiri, cu bucate din carne şi prăjituri. (O.A., 44 ani, Brăila) Aici ne-am cam amestecat, dar în rest acelaşi post ca şi la români şi dezlegare la Crăciun. (Bariz Dorina, 40 ani, Brăila) Printre tradiţiile specifice Crăciunului, la ruşii lipoveni se numără şi colindatul, numai că spre deosebire de colindele româneşti, la lipoveni există un singur colind care vesteşte Naşterea Domnului, care se cântă nu înainte, ci după oficierea liturghiei. (Lazăr Raissa, 27 ani, Brăila) Toţi merg la biserică. La masă se fac bucate din carne mai ales „haladeţ” adică răcitură şi „lapşa” (tăiţei de casă cu pui), cozonac. Se cântă colindul religios iar celor care vin cu colindul li se dau bani şi dulciuri. Oamenii merg în vizită unii la alţii, trei zile. (M.A., 24 ani, Bucureşti)

carte lipoveni       Informatii si mai amanuntite gasim in volumul „Ruşii-lipoveni din România – istorie şi actualitate. Comunitatea ruşilor-lipoveni din Brăila: model de convieţuire multietnică în context național şi european” de Pavel Tudose publicat, de asemenea, cu fonduri de la AFCN (cateva amanunte la https://brailachirei.wordpress.com/2015/08/01/lansarea-proiectului-editorial-rusii-lipoveni-din-romania-istorie-si-actualitate/) si lansat in 19 decembrie 2015 la sediul muzeului brailean. Autorul a realizat aici prima ampla monografie a rusilor lipoveni traitori in Romania, un studiu care – in ciuda timpului scurt impus de perioada proiectului AFCN – cuprinde cele mai importante trasaturi ale rusilor care au preferat sa plece din tara-mama pentru a-si pastra credinta (pe care patriarhul Nikon, sprijinit pe tarul Alexei I, pe la mijlocul secolului XVII a schimbat-o, preluand din zona greceasca o multime de ritualuri si obiceiuri care au nemultumit populatia).

Sarbatori fericite!