Arhive categorie: Istorie

10 mai, serbat la Muzeul Brailei „Carol I”

*Luni, de la ora 14.00 cu program cuprizând o expoziție, recital cu cvintetul Filarmonicii ”Lyra – Cavadia” Muzica Militară a Garnizoanei, cu reconstituirea unui ceremonial de acordare a decorațiilor

Cercetator dr. Costin Croitoru – manager interimar Muzeul Brailei „Carol I”: „10 mai are în istoria românilor o semnificație aparte, motiv pentru care, multă vreme, a și fost ziua națională a României (1866-1916 și 1918-1947). Actualmente, Legea nr. 103 din 14 mai 2015 stabilește faptul că „Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare națională” prin organizarea de manifestări cultural-artistice. Prin urmare, deloc întâmplător, Muzeul Brăilei „Carol I” va celebra această zi”.

Programul este unul interesant și merită prezenta, chiar dacă pandemia nu mai permite atât de mult public (Brăila are încă, în municipiu incidența îmbolnăvirilro de peste 1 la mia de locuitori). Activitățile sunt reunite sub genericul „Timpuri ale memoriei: 10 mai 1866 – 1877 – 1881”. Astfel, va fi evocată semnificația zilei de 10 mai (numită, pe bună dreptate, multă vreme Zi Regală), se va vernisa expoziția temporară „Steaua și Coroana României” cuprizând ordine militare, decorații și efecte militare (foto) din colecția particulară a brăileanului Marius Diaconu. De asemenea, va avea loc un recital cameral susținut de cvintetul Filarmonicii „Lyra – George Cavadia” Brăila cu un program ales anume de col (r) prof. Petrea Gogu – directorul Filarmonicii, iar. în partea a doua va fi reconstituit demonstrativ un ceremonial de acordare a decorațiilor, acompaniat de un microrecital de cântece patriotice susținut de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Later up date. Am fost acolo și am filmat

https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/videos/10220238070048998

Ziua internațională a romilor

*8 aprilie, marcând primul Congres al romilor desfășurat la Orpington în 1971 * Data subliniază și faptul că romii au fost victime ale genocidului (Porajmos) în timpul celui de-al doilea război mondial

În 8 aprilie 1971 avea loc primul Congres al romilor, în Orpington, Regatul Unit. Acesta este începutul oficial al mișcării drepturilor romilor (nota red. Englezescul „gypsy” greu va fi tradus ca „roma people”… dar să le respectăm dorința și să-i numim așa pe conaționalii țigani – apropo, brăileanul Johnny Răducanu, ilustrul om de jazz pe numele din acte Răducan Crețu, nu se simțea jignit dacă era umir astfel, ba chiar sublinia că el este țigan – la fel cum cum pe românii de peste Prut din motive politico-administrative îi numim „moldoveni”), stabilind și consolidând simbolurile identității rome – steag, imn, termeni de identificare și limbaj. Congresele ulterioare au atras atenția asupra faptului că romii au fost victime ale Porajmos – genocidul romilor – și au stabilit ziua internațională a romilor la data de 8 aprilie. Comunitățile de romi sunt si azi marginalizate in România și Europa, iar eforturile guvernelor si administratiilor locale este continuu in a oferi sansa in educatie – pentru da asta lipseste in special. E adevarat si ca mulți nu-si cunosc istoria, nici nu au auzit de genocid și sclavie – dar faptul ca au fost victime ale sclaviei are, mai mult decat pentru romi, efecte pentru ceilalti. De aceea ar trebui sa fim toleranti si prietenosi, pentru ca romii să nu fie in continuare victime ale stigmatizarii și stereotipurilor. Fara discriminare și discurs incitator la ură, ar trebui să sprijinim cu totii diversitatea (cea culturaia aduce bogatie in patrimoniu, stim asta si ne bucuram de arta si traditiile conationalilor), egalitatea și incluziunea comunităților de romi.

Mesajul lui Nicușor Ciocan – prefectul județului Brăila – în această zi:

Dragi cetățeni români de etnie romă, dragi romi brăileni,

vă transmit salutul meu cald și gândul bun cu prilejul Sărbătorii Etniei Romilor din România si a Zilei Internaționale a Romilor, 8 aprilie – o dată cu dublă semnificație, moment de bucurie dar, în același timp, de aducere aminte și de omagiu adus victimelor genocidului romilor din al Doilea Război Mondial. Umbrele trecutului, pe care nu trebuie să le uităm pentru a evita judecăţile sumare ce hrănesc intoleranţa, umbre care înseamnă sclavia romilor şi deportările din al Doilea Război Mondial – fapte reprobabile care ar trebui să nu se mai repete vreodată.Ziua Internațională a Romilor reprezintă, totodată, ocazia să reafirmăm determinarea noastră de a promova mai departe acțiunile de combatere a intoleranței, a discriminării și a rasismului, dar și de susținere a integrării sociale și asigurarea pentru etnicii romi a unor servicii medicale și de educație de calitate.Fascinanta istorie locală multietnică a Brăilei, cu secole de convieţuire paşnică, produce bogăție de patrimoniu inclusiv pentru că au existat şi există mereu reciproce transferuri culturale în toate domeniile, de la limbaj la meşteşuguri, deci de la artă și tradiție la social și economie. În acest patrimoniu au și romii rolul, locul lor.Am convingerea că motivați de speranța în bine pe care cu toții ni-l dorim, vom face împreună pași importanți în respectarea și promovarea drepturilor, libertăților tuturor cetățenilor, minoritari și majoritari deopotrivă, pentru un viitor bun. Sper că anul viitor, după ce vom învinge pandemia de COVID-19, să sărbatorim împreună această zi importantă”.

Nota red. Comunitatea Romilor din Brăila este una consistentă, este adevarat și ca unii nu își reclamă apartenența la etnie, dar alții sunt mândri ca fac parte din țigănie – nu le e rușine, ba chiar sunt mândri (alții mai poartă încă veșminte tradiționale zi de zi, dar tot pe-aici sunt și cei care nu vor să respecte regulile sociale, nu își trimit copiii la școală… aici trebuie ajutor pentru integrare!). Adevărul e acesta: majoritatea din Comunitate este alcătuită din oameni care își văd de viață ca ceilalți semeni.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Ziua de comemorare a victimelor Holocaustului – Yom Hashoah

*În Israel s-au derulat momentele de tăcere, iar sirenele au sunat timp de două minute întru memoria celor 6 milioane de evrei uciși de naziști și acoliții lor

Comemorarea victimelor Holocaustului este o dată – 8 aprilie, un eveniment care unește inimile tuturor evreilor, oriune s-ar afla. Și nu doar inimile lor plâng, ci a tuturor celor care știu că în cel de-al doilea război mondial 6 milioane de evrei (da! aceasta este cifra, documentată de istorici și cercetători și nu poate nimeni s-o conteste) au fost uciși, iar înainte de asta schingiuiți, gazați, torturați prin diverse metode și formule groaznice (unele executate de medici, în lagăre). Și singura lor vină a fost aceea că erau… evrei, că așa a dorit regimul nazist la ideea unora pe care – din motive de asemănare fizică – încă îi numim oameni și care au condus prin acțiunile lor la ceea ce numim Holocaust (catastrofa)…

Întru cinstirea acestor victime nevinovate, în Israel sună azi dimineață (ora 10.00) sirenele timp de două minute și toți – dar absolut toti, indiferent unde se aflau – s-au oprit nu doar în reculegere, și pur și simplu în tăcere. De altfel, așa se mai și numesc: Momentele de tăcere. Și nu mai e nimic de spus. decât că ar trebui să învățăm din trecut și ce a fost urât să nu se mai repete.

Nota red. Și Comunitatea Evreilor din Brăila, condusă de Nadia Ustinescu – președinte, marchează data, astăzi doar cu tristețe în inimi – situația pandemică (ex. Municipiul Brăila este în scenariul roșu) împiedicând derularea de evenimente publice sau întâlniri între grupuri de persoane.

Yom Hashoah a început aseară. Evreii stiu ca numele complet al zilei de comemorare a victimelor Holocaustului este „Yom HaShoah Ve-Hagevurah” – tradus din ebraică „Ziua (rememorarea) Holocaustului și a Eroismului”. Este aniversată în a 27-a zi din luna Nissan (dupa calendarul evreiesc) – la o săptămână după sfârșitul Paștelui evreiesc și cu o săptămână înainte de Yom Hazikaron (Ziua Memorială pentru soldații căzuți din Israel). Aceasta zi marchează aniversarea Rascoalei Ghetoului din Varșovia. Data a fost stabilită într-o rezoluție adoptată de Parlamentul Israelian, Knesset, pe 12 aprilie 1951.Este comemorată de comunitățile evreiesti din toată lumea. . La începutul anilor 50, educația israeliană despre Holocaust (ebraică: Ha-Shoah, Catastrofa) punea accentul pe suferința prin care au trecut milioane de evrei europeni în timpul Holocaustului. Sondajele efectuate la sfârșitul anilor ’50 au arătat că tinerii israelieni nu empatizau cu victimele Holocaustului, deoarece credeau că evreii europeni au fost „duși ca oile la taiere”. Programa educațională israeliană a început să pună accentul pe documentarea modului în care evreii s-au opus terorii naziste prin „rezistență pasivă” – păstrându-și demnitatea umană în cele mai insuportabile condiții – și prin „rezistență activă”, luptând împotriva naziștilor în ghetouri și alăturându-se partizanilor subterani, care au opus rezistenta naziștilor. În timp ce ritualurile Yom HaShoah sunt încă în proces de evoluție și transformare, nu există nicio îndoială că această zi are o profundă semnificatie pentru evreii din întreaga lume. Tema majora este importanța amintirii – comemorarea victimelor acestei catastrofe și asigurarea că o astfel de tragedie nu se va mai repeta niciodată. Shoah (Holocaustul) a reprezentat o provocare enormă pentru iudaism și a ridicat multe întrebări: Poate fi un evreu credincios după Holocaust? Unde era Dumnezeu? Cum mai putem avea credință în umanitate? În fața acestui proportiilor acestui eveniment recent din istorie, chiar mai contează dacă cineva practică iudaismul? Teologii evrei și nu numai s-au confruntat cu aceste întrebări de zeci de ani. Faptul că evreii încă se identifică ca evrei, își practică religia – și aniverseaza Yom HaShoah răspunde la unele dintre aceste întrebări” – un text de Gilbert Saim, preluare de la Templul Coral.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Ioan Munteanu, triplă lansare de carte

*Profesorul și publicistul brăilean prezintă, la Casa de Cultură Brăila – vineri, 12 martie 2021, ora 16.00, volumele “Piața Brăilei de la 1300 până în zilele noastre”, “Deportați în Bărăganul brăilean” și “Stradele Brăilei” (reeditare)

Ioan Munteanu Profesorul, publicistul Ioan (Dinu pentru prieteni, în foto alăturată – arhiva redacției noastre) Munteanu – Cetățean de Onoare al municipiului Brăila din 2006 – revine în fața cititorilor cu alte titluri de carte într-un eveniment, derulat în condiții de pandemie (știm, distanțare, măști de protecție) la Casa de Cultură a municipiului Brăila (în Casa Memorială ”Petre Ștefănescu-Goangă” din Piața Poligon) vineri, 12 martie 2021, de la ora 16.00. Mai precis, cu trei volume, “Piața Brăilei de la 1300 până în zilele noastre”, “Deportați în Bărăganul Brăilean”, “Stradele Brăilei” (reeditare), pe care le prezintă public împreună cu alți oameni de cultură ai Brăilei* de azi: Octavian Osanu – profesor de istorie, Constantin Toader – profesor de istorie, Vasile Ioan Zbarcea – profesor de limba română, publicist (Nota mea. Un scriitor talentat, merita cu prisosință să aibă până acum mai multe volume) și Viorel Coman (dr. Viorel Mortu – profesor de limba română) – critic literar, membru al Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor. Moderează întâlnirea Emanoil (Mircea) Ciucașu – managerul Casei de Cultură. Cele trei cărți noi au apărut la Editura Proilavia a Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila unde autorul a mai publicat și alte titluri (ex. cum am prezentat la https://brailachirei.wordpress.com/2019/05/15/pe-urmele-vechilor-conace-brailene-o-noua-carte-semnata-ioan-munteanu/).

“Piața Brăilei de la 1300 până în zilele noastre” a fost dorită de Ioan Munteanu o radiografie amplă a vieții comerciale și sociale a cetății, cu subiecte precum industria Dunării, portul și traficul maritim, statutul de porto franco, comerțul intern și internațional, societățile industriale brăilene, oborul de cereale și piețele. De asemenea, autorul a adăugat în cuprins și o ”Antologie literară” despre piețele și târgurile din oraș.

“Deportați în Bărăganul Brăilean” este o carte necesară (nota mea. pentru acest spațiu! Și noi lucărm la un volum similar!). Ioan Munteanu: ”Reconstituirea unei pagini dureroase și puțin cunoscută a poporului român – “fenomenul Bărăgan”. În Câmpia Bărăganului s-a inventat închisoarea fără ziduri, cu regim de lagăr semiliber, arest în familie pentru 40.000 de suflete deportate de la frontiera URSS-ului cu Iugoslavia”. Evident că pentru puținii supraviețuitori ai deportării și pentru dramele trăite de aceste familii este un act de repunere în oglinda societății, iar pentru ceilalți cartea recuperează istoric o perioadă neagră, care timp de decenii a fost ținută sub tăcere.

“Stradele Brăilei: documente pentru viitor”, apare în 2021 ca ediție revăzută și adăugită a ceea ce deja cititorii cunosc. În curprins este prezentată vechea splendoare a orașului Brăila – bogăţia patrimonială și evoluția urbei de la târg comercial la centru urbanistic modern, cu file (unele inedite) de istorie locală și povești pitorești despre oameni și locuri din orașul prosper, cu aer occidental, cu străzile în amfiteatru, reprezentativ arhitectonic pentru Europa anului 1900.

*Nota. red. O Brăila nu chiar așa cum o dorim în acești ani de mileniu 3… dar ce să facem, ne bucurăm de trecutul cultural și economic fabulos!

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

”Meet America”, proiect educativ la Colegiul ”Murgoci” Brăila cu partener Ambasada USA

*În programul omonim american, care se desfășoară cu mai multe țări * Elevii brăileni au avut, deocamdată, o primă întâlnire online în proiect cu Vernon Foster – amerindian

La început de primăvară, luna martie 2021, a demarat în Colegiul Naţional “Gh. Munteanu-Murgoci” Brăila proiectul cultural-educativ ”Meet America”, o colaborare care va fi de durată cu Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, inclus în programul omonim american care se derulează cu mai multe țări. Proiectul aduce faţă în faţă diplomați ai ambasadei și grupuri de liceeni din ”Murgoci”, subiectele fiind de interes pentru tineri, aceștia fiind invitați să pună întrebări, exersându-și astfel și abilităţile în materie de limba engleză.

Prima întâlnire a fost online, date fiind condițiile pandemiei de COVID-19. Alte evenimete, dacă situația pandemică se va putea relaxa, ar putea fi întâlniri reale la ambasadă, vizite ale diplomaților la Brăila, la colegiu.

Vernon Foster Invitatul a fost Vernon Foster – lector și educator pe probleme ale nativilor indieni, care a vorbit pe tema „The American Indian Heritage and its Value for Contemporary Youth”. Interacţiunea a fost utilă inclusiv în ccea ce privește aflarea unor povești reale de viață, sfaturile și experienţele personale împartașite de dl. Foster (care este mândru să-și reprezinte conaționalii dar și ordinea amerindiană – foto) fiind extrem de benefice reprezentanților tinerei generaţii.

Mariana Crăciun – profesor de limba engleză în ”Murgoci”, coordonatorul proiectului: ”În contextul unei societăţi globale, bazate pe informaţie, pericolul pierderii identităţii culturale este unul real. De aceea protejarea moştenirii culturale devine o prioritate pentru noi toti. Tinerii de azi se implică, le trebuie doar o cauză care să merite implicarea lor. Iar lucrul pe care îl apreciez cel mai mult la ei este dorinţa de a afla. Ei au nevoie de modele și motive și, din fericire, aceste modele încă le mai avem. Ceea ce strămoșii au creat, au păstrat, și ne-au lăsat ca moștenire pentru a ne aminti despre ei și viața lor ne inspiră pe toti, chiar și pe cei tineri. Scopul acestui program este sensibilizarea elevilor noștri cu privire la patrimoniul cultural internaţional și la valorile acestuia, dezvoltarea capacității lor de a percepe asemănările și diferențele dintre națiuni, cultivarea sentimentelor de respect şi de dragoste faţă de patrimoniul spiritual şi material, precum si consolidarea identităţii la tineri și conștientizarea valențelor internationale ale civilizației”.

Prof. Mihaela Giurcă – directorul Colegiului Național ”Gh. M. Murgoci”: ”Colegiul nostru oferă elevilor pe lăngă educaţia de calitate, și oportunitatea de a acumula cunoștințe, de a-și dezvolta atitudinile, abilitățile necesare pentru a deveni informaţi și activi prin diferite proiecte si programe cultural-educative coordonate de profesori. Acest program în colaborare cu Ambasada S.U.A. ne onorează și în egală măsura ne resposabilizează atât pe noi dascălii, cât și pe elevii noștri”.

Elev Matei Constantin, clasa X B, matematică înformatică bilingv: ”Experienţa avută cu Mr. Foster a fost una de-a dreptul motivaţională. Am ascultat povestea unui om cu o viaţă dificilă, care a reușit să doboare obstacolele destinului. El a luptat pentru apărarea drepturilor popoarelor native, dar și pentru probleme de mediu și ecologice, oferind astfel lumii bunătatea de care el nu a avut parte în copilărie. De asemenea, el aspiră la o lume aflată în echilibru, acesta fiindu-i transmis încă din copilarie prin intermediul învăţăturilor Lakota și Ojibway, specifice tradiţiilor comunităţii lui. Ȋn opinia mea, poate fi considerat cu usurinţă un model moral atât pentru generaţiile mai tinere, cât și pentru cele mai vârstnice, el promovând prioritizarea sănătăţii mintale. A fost o întâlnire cu un impact puternic asupra modului meu de gândire și în ciuda întâlnirii virtuale, domnul Foster a spart această barieră, dovedindu-și abilitaţile sociale extraordinare”.

Elev Radu Cristian Sarău, a X-a B, mate info bilingv: ”Activitatea a fost un real succes pentru noi, elevii, find captivaţi de istoria americanilor nativi și greutăţile prin care aceștia au trecut în secolul XX. Ȋnvățăturile domnului Foster despre emoţii și spiritualitate ne-au uimit pe toţi, iar răspunsurile dumnealui la întrebările noastre ne-au confirmat înţelepciunea sa. Aștept cu nerăbdare următoarea etapă a acestui proiect”.

Elevă Ana Ruxandra Gavriliu, a XI-a E, filologie: ”Am avut ocazia să particip la o întâlnire experimentînd un amalgam de sentimente, de la entuziasm și liniște până la tristeţe, chiar dacă a fost online. În limba acestui popor nu există cuvinte care să exprime dragostea pentru că aceasta poate fi arătată doar prin fapte, nu și prin vorbe. Acțiunile sunt cele care definesc omul. Fiecare persoană are puterea în interiorul său de a răspândi bucurie și liniște în jur, iar conexiunea cu natura ne învață acest fapt. Domnul Foster ne-a însoțit într-o călătorie prin cultura și obiceiurile poporului din care provine, dar care ne-a prezentat în special filosofia acestuia. Am aflat mai multe informaţii despre personalităţile care au origini amerindiene, iar discursul susţinut de domnul Foster a ilustrat problema rasismului şi cea a sentimentelor trăite de fiecare persoană în parte. Acesta ne îndeamnă să ne împrietenim cu emoţiile noastre, nu să la considerăm duşmanii noştri. Ne-a povestit că în ciuda faptului că nu poate trăi precum strămoşii săi, poate gândi ca ei. Istoria poporului său este una zbuciumată, dar şi-a arătat dorinţa de a trăi bucuria pe care bunicii şi străbunicii lui nu au putut să o simtă. Unul dintre cele mai mari obiective pe care le are este acela de a le transmite fiicelor sale doar sentimente pozitive. Am fost captivată de această întâlnire şi aștept cu nerăbdare următoarea etapă a programului”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăila 653 – ziua municipiului

*Și, ca de obicei, eveniment la Muzeul Brăilei ”Carol I” în 20 ianuarie (data celui mai vechi document, descoperit până acum, în care este înscris numele Brăilei) 2021 – ora 11.00

Cei 653 ani de atestare documentară (*) a Brăilei – considerăm adevărata zi a orașului/ Cetate – sunt serbați, ca de fiecare dată (… evident, altă cifră aniversară în fiecare an!), în 20 ianuarie la sediul Muzeului Brăilei ”Carol I”. Foto stânga din arhiva Armanda Filipine & revista Braila Chirei de la întâlnirea similară, din același loc, din 20 ianuarie 2020.

Sub genericul ”20 ianuarie 1368 – 20 ianuarie 2021 – miercuri de la ora 11.00 are loc un eveniment sărbătoresc moderat de Ionel Cândea – manager Muzeul Brăilei „Carol I” și membru corespondent al Academiei Române. Evenimentul va fi în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” (la etajul sediului din Piața Traian nr. 3), cu respectarea condițiilor impuse de pandemie.

Din programul pe care ni-l face cunoscut Camelia Hristian – șef Relații Publice, coordonator Centrul Diversității Culturale: lansarea publicației anuale „Brăila 653” a Muzeului Brăilei „Carol I” și premierea elevilor participanți la concursul online de eseuri „Brăila, orașul meu”, concurs la care au participat 30 de tineri, organizat de Secția muzeală de Istorie în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila. Competiția s-a desfășurat în perioada 4 – 20 ianuarie 2021, coordonatori fiind muzeografii Viorica Preda și Viorel Stoian, prof. Corina Roberta Pavel – inspector școlar de specialitate.

*Atestarea documentară a așezării medievale a Brăilei (cea mai veche descoperită până în prezent) apare într-un act semnat de domnitorul Vladislav Vlaicu, act dedicat negustorilor brașoveni și din Țara Bârsei prin care le erau oferite anume privilegii de vămuire (act datat 20 ianuarie 1368).

Armanda Filipine & Braila Chirei, revista de cultură și informație