Pe malul Dunarii, in cautarea povestilor Brailei

Daca nu primesc atat de mult suport pe cat imi doresc, eu ma stradui sa ofer, in schimb, altora…

asa ca am plecat cu “echipa” de la flashmob (gasiti povestea lui la https://brailachirei.wordpress.com/2009/10/27/flashmob-brailean-deocamdata%e2%80%a6-sub-forma-de-exercitiu/) la intalnirea cu… ideile ARIN. Asa am ajuns la Codruta Nedelcu si am discutat despre proiectul finantat de Programul Tineret in Actiune prin care se propune tinerilor sa (re)descopere cateva din povestile Brailei, mai vechi, mai noi… 

Fiind final de saptamana, am profitat si de vremea buna si duminica la pranz am plecat pe malul celalalt al Dunarii. Am trecut cu bacul si ne-am indreptat spre locul unde se inalta pe vremuri cabana si restaurantul “Corotisca”, un loc celebru inainte de 1989, nu neaparat pentru aspectul estetic al constructiei, ci pentru departarea de zgomotul orasului, pentru aerul curat si retetele cu peste. Pana acolo am gasit destule urme ale trecerii oamenilor, nimic spectaculos, va asigur, dar destula mizerie – cu toate ca ma mir, putea fi mai multa… dar asta e semn ca din ce in ce mai putini trec pe aici, nicidecum ca ne-am civilizat si am devenit mai atenti si prietenosi cu mediul… –  pungi, sticle si alte recipiente din plastic, cutii de bere, resturi de la foc (unul chiar haios, priviti si admirati, parca e un caine de paza!) sau bucati de plastic de la diverse articole de menaj etc.

DSC06427

Am descoperit si „locuitori” ai zonei, unii care si-au ridicat adevarate “casute”, altii doar un asezamant provizoriu, dar fiecare profitand de apa Dunarii pentru pescuit si destui de pamant pentru a incropi o gradina. Intr-un asemenea loc am fost si gazduite temporar, ne-am asezat la o masa de lemn, am fost servite inclusiv cu… ciorba de peste (am gustat si era buna la gust). Ne-am luat ramas bun de la “gazde” destul de repede ai am plecat spre tinta noastra. Din loc in loc, am luat imagini – iata cateva, pe una am numit-o “peisaj cu floarea-soarelui si buturuga”

DSC06436

pe alta “cutit infipt in inima copacului” (asa l-am gasit… )

DSC06434

Codruta a aratat o pasiune deosebita pentru ciupercute, la final avea cateva in punga, suficiente pentru o tocanita…

DSC06443

S-au tinut dupa noi si catei… Iar in locul unde era candva “Corotisca”, acum domneste vegetatia. Se mai vad urmele vechiului debarcader, scarile din piatra

DSC06483

La intoarcere, am avut noroc de nea Ion – bucatarul care ne-a omenit cu ciorba – de data asta nu in calitate de gazda si de pescar, ci de barcagiu. Si pentru ca cel putin una dintre fete nu mai fusese niciodata intr-o barca, am apelat la marinimia omului si l-am rugat sa ne treaca inapoi, spre oras, scurtand astfel destul si din drumul pana la bac. Din barca am vazut urma soarelui pe apa la fel de frumoasa ca un apus la tropice, ca un sarut in adolescenta…

DSC06510

Si am facut, iata, fara sa-mi propun neaparat, o schita de poveste a Brailei a de azi si de ieri, iar de aici cineva pasionat de subiect poate porni mai departe intr-o directie sau alta… Am cules si scoici, melci pe care ii vor folosi cumva, intr-un aranjament, ca sa-mi amintesc de aceste clipe minunate.