„Bafta, Devla și Haramul” de Mirel Bănică, lansare la Brăila

*Volumul, apărut la Polirom, cuprinde studii despre cultura și religia țiganilor (romilor)  4 decembrie 2019, de la ora 17.00 la Muzeul Brăilei ”Carol I”

  Muzeul Brăilei „Carol I” organizează și găzduiește lansarea cărții „Bafta, Devla și Haramul / Studii despre cultura și religia romilor”, în prezența autorului Mirel Bănică. Cartea a apărut anul acesta la Editura Polirom din Iași. Notă. Volumul va fi cu siguranță foarte bine primit la Brăla unde trăiesște o importantă comunitate de țigani sau romi cum doresc reprezentanții la vârf ai etniei să li se spună de ceva vreme (nota aut. Cam prea puțin documentat din punctul de vedere al autenticității… și istoriei. Ca să nu mai vorbim că lingvistic e greu la… traducere… cum să spui asta unui străin care îi știe de când lumea drept ”gipsy” = țigan, în limba engleză? Și cum noi, brăilenii, l-am avut pe Johnny Răducanu, tot etnic țigan, care nu își spunea decât așa… prefer să vorbim așa cum ne-am obișnuit, mai cu seamă cu termenul nu e deloc peiorativ. Ci, repet, autentic).

Evenimentul are loc miercuri, 4 decembrie 2019, de la ora 17.00 în sala ”Regele Ferdinand și Regina Maria” – sediul central muzeal din Piața Traian nr. 3. Vor prezenta criticul literar Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu), prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf.

** * Mirel Bănică (foto dreapta, născut la Ianca, județ Brăila) este sociolog al religiei, publicist. Doctor în ştiinţe politice al Universităţii din Geneva (2004). Între 2005 şi 2008 a efectuat stagii de cercetare şi practică profesională la Universitatea Laval (Canada) şi la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris. Din 2008 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române. Domenii de cercetare şi specializare: socio-antropologia religiei ortodoxe, sociologia memoriei, antropologia mediilor virtuale. Membru al „Asociaţiei Franceze de Ştiinţe Sociale ale Religiei” (AFSR), Paris. Capitole de cărţi şi articole publicate la edituri şi reviste de prestigiu din Franţa, Canada, Statele Unite, Rusia. Cadru didactic asociat, între anii 2008 şi 2012, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Litere).

Mirel Bănică

Autor al volumelor Locul Celuilalt. Ortodoxia în modenitate (Editura Paideia, 2007), Fals jurnal de căpşunar (Editura Institutul European, 2007, două ediţii), Religia în Fapt. Studii, schiţe şi momente, Editura Eikon, 2015, două ediţii), Biserica Ortodoxă Română, stat şi societate în anii 1930 (2007, Polirom), Enervări sau despre bucuria de a trăi în România (în colaborare, 2007, Polirom) şi Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană (2014, Polirom – lansată și la Brăila – album foto (de Armanda Filipine) de la eveniment la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=842815782477679 pe pagina facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei).

O bucată din zidul Berlinului, amplasată în curtea Academiei Române

*Evenimentul a avut loc joi, 7 noiembrie 2019, în preambului simpozionului „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989” desfăşurat în Aula Academiei la trei decenii de la căderea efectivă a zidului ce despărţea Germania de vest şi Germania estică aflată sub influenţa stângii politice * Au participat premierul Ludovic Orban, poeta Ana Blandiana etc.

     Academia Română a punctat cei 30 ani de la căderea Zidului Berlinului prin două evenimente. O ceremonie de dezvelire a unui fragment (original, înălţime – trei metri, greutate – trei tone) adus la Bucureşti de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române condus de Dan Dungagiu şi simpozionul „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989” desfăşurat în Aula Academiei Române. Au participat Ioan Aurel Pop – preşedintele Academiei, Cord Meier-Klodt – ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, poeta Ana Blandiana – membru fondator împreună cu regretatul Romulus Rusan al Memorialului de la Sighet, istoricul Răzvan Theodorescu – vicepreşedintele Academiei Române etc. Foto stânga, via Agerpres

Ioan Aurel Pop: „Evenimentele din toamna şi iarna anului 1989 au trezit speranţele, au zdrobit cele mai multe dintre barierele artificiale şi au redat demnitatea acestor popoare izolate din răsărit. Şi pentru români, căderea Zidului Berlinului a fost semnalul decisiv al degringoladei comunismului şi a devenit un puternic impuls pentru ridicarea la luptă. Comunismul a fost o ideologie care se voia generală, dar care a îmbrăcat în România anumite aspecte particulare, cunoscute de toţi, de la cultul personalităţii până la pierderea a zeci de mii de vieţi omeneşti”.

Prim-ministrul Ludovic Orban, prezent la eveniment, a declarat: „Acel moment de la finalul anului 1989 a fost cel în care România şi-a recuperat destinul de ţară democratică, membră a UE. Destinul politic şi istoric nu este însă niciodată un dat şi nu este o cale care ni se aşează în faţă şi pe care nu avem decât să o străbatem triumfal. El este o datorie şi o lecţie pe care trebuie să le purtăm în viaţă. Divizările artificiale, erorile politice sunt încă o parte a lumii noastre, Europa însăşi fiind astăzi pusă la încercare de tentativele de a construi noi ziduri. Poate nu din beton, ci din materia încă mai periculoasă a prejudecăţilor, a neîncrederii, a manipulării şi a intereselor nefaste. Petrecându-şi decenii din istoria sa contemporană în partea întunecată din spatele Zidului, România este purtătoarea unei înţelegeri particulare a acestor pericole ale divizării. Avem obligaţia faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi europeni ca tocmai în astfel de momente în care tensiunile Brexit-ului, migraţiei, problemelor de securitate militară şi economică, dar şi clivajele inter-generaţionale pun la încercare UE, să fim o voce de partea încrederii în această construcţie politică, culturală, socială unică în istorie. Nu sunt multe asemenea bucăţi din Zid care să fi rămas. A fost nevoie de ceva muncă de detectiv la început, ca să găsim una şi să o aducem aici, cu ajutorul unor prieteni, la Bucureşti. Astăzi, cu ocazia a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Bucureştiul are în sfârşit propria sa bucată originală din acest zid. Acest fragment şi-a găsit amplasamentul ideal în curtea Academiei Române, simbolizând recunoaşterea rolului istoric jucat de bărbaţi şi femei curajoşi, atât în Capitală, cât şi în România, în lupta pentru libertate, în 1989„.

Dan Dungaciu: „Faptul că zidul se află aici este important, pentru a ne aduce aminte că ceea ce a început la Leipzig, în faimoasele ‘Manifestaţii de luni’ şi rugăciunile pentru pace, care au generat după o lună de zile căderea Zidului Berlinului, la Berlin, a continuat, s-a împlinit – zicem noi – la Timişoara, la Bucureşti. Între Leipzig şi Berlin, Timişoara – Bucureşti este o unitate indestructibilă. Este un lanţ care ne leagă şi românii trebuie să fie conştienţi că suntem parte a acestei naraţiuni anticomuniste şi pro-europene, care a început în Germania şi s-a împlinit la Bucureşti. Zidul nostru a fost mai greu de dărâmat, a fost nevoie de sânge ca să îl înlăturăm, dar asta nu înseamnă că ceea ce s-a întâmplat aici nu a fost influenţat de evenimentele din Germania„.

Jurnalistul, scriitorul Emil Hurezeanu – ambasadorul României în Germania: „Când la 9 noiembrie 1989 Zidul avea să fie străpuns, către sfârşitul unei zile în a cărei dimineaţă părea încă veşnic, s-a consumat un miracol al istoriei. În ciuda încercărilor constante de desvrăjire din ultimii 30 de ani, acest miracol rămâne intact şi trebuie perceput ca atare. Zidul a fost înlăturat pe fundalul marilor răsturnări din Europa Centrală şi Răsăriteană, datorate voinţei popoarelor captive„.

Expoziţia „România/ Franţa – Itinerarii culturale” în colecțiile Bibliotecii Academiei Române

*Organizată de Primăria municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române * La sediul Bibliotecii Academiei Române, în Sala „Theodor Pallady”, în perioada 19 aprilie – 17 mai 2019, în programul Sezonului cultural România – Franța 2019

 

     La sediul Bibliotecii Academiei Române (Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125), în Sala „Theodor Pallady”, se vernisează în 19 aprilie 2019, de la ora 10.15, Expoziția „România/ Franţa – Itinerarii culturale” în Colecțiile Bibliotecii Academiei Române.  Cuprinde piese spectaculoase – manuscrise, documente de arhivă, pagini de corespondență, carte rară, desene şi gravuri, care atestă dinamica și evoluția legăturilor istorice și culturale româno-franceze. Evenimentul face parte din programul Sezonului cultural România – Franța 2019, organizat de Primăria municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române.

Grație sprijinului diplomației franceze au fost posibile schimbări importante în spațiul românesc, așa cum a fost Unirea Principatelor Române și alegerea domnitorului Al. I. Cuza, în 1859, și mai târziu, venirea pe tron a lui Carol de Hohenzollern, în 1866. Nu putem să nu menționăm în acest context și faptul că sub influența culturii franceze și a arhitecturii pariziene, autoritățile române au încredințat marile comenzi publice unor arhitecți francezi care au transformat Bucureștiul, la jumătatea secolului XIX, în „Micul Paris”. Amintim, de asemenea, înființarea în 1924 a Centrului Cultural Francez, la inițiativa lui Henry Foccilon, critic de artă și teoretician francez care a manifestat un interes deosebit pentru România. De cealaltă parte, un număr important de români sau „acești români care au făcut Franța”, așa cum i-a omagiat Philippe Étienne, fostul ambasador al Franței la București, au contribuit semnificativ în spațiul cultural francez. Vasile Alecsandri, Martha Bibescu, Anna Brâncoveanu de Noailles, George Enescu, George Oprescu, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Grigore Antipa, Panait Istrati, Benjamin Fondane, Eugene Ionesco sunt doar câteva dintre numele de mari români ale căror pagini au rămas în istorie și vor fi expuse cu acest prilej – sublinierea organizatorilor,

Coordonator program – Ioan Cristescu, director MNLR; curatorul expoziţiei – Gabriela Dumitrescu; grafică – Petru Șoșa; coordonator MNLR – Andreea Balaban.

Ioan Aurel Pop, noul preşedinte al Academiei Române

*Rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, academicianul preia şefia înaltului for pentru mandatul 2018 – 2022

Academia Română și-a ales în 5 aprilie 2018, în Adunarea Generală, noul președinte în persoana acad. Ioan Aurel Pop (mai jos un CV al său prezentat de Biroul de presă al Academiei), acesta obținând 86 de voturi din 140. Ceilalţi candidaţi au fost Bogdan Simionescu – unul dintre cei patru actuali vicepreşedinţi ai Academiei, Victor Voicu – actual secretar general al Academiei. Cristian Hera – preşedintele interimar – nu a candidat. Mandatul de președinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori. Președintele își va prelua prerogativele după 15 zile de la data alegerilor. Vineri, 20 aprilie 2018, vor avea loc alegerile pentru celelalte funcții din Biroul de Prezidiu – patru vicepreședinți și un secretar general.

acad. Ioan Aurel Pop

** * Acad. Ioan-Aurel Pop, 63 de ani, este istoric. S-a născut în satul Sântioana, județul Cluj, a absolvit Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov și a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care le-a încheiat ca șef de promoție. În 1989 și-a susținut teza de doctorat intitulată „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI”.

A desfășurat o bogată activitate didactică: asistent, lector, conferențiar; din 1996, este profesor la Departamentul de istorie medievală, premodernă și istoria artei a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar din 2012 este rector al acestei universități. Profesor invitat la Universitatea din Pittsburgh, S.U.A. (1991-1992), INALCO din Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) și Universitatea Ca’ Foscari din Veneția (2003-2008). În perioada 1994-1995 a fost directorul Centrului Cultural Român din New York, iar între 2003 și 2007 directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.

În data de 29 noiembrie 2001, Academia Română l-a ales membru corespondent, iar la 30 martie 2010 membru titular în cadrul Secției de științe istorice și arheologie. Trei ani mai târziu a rostit Discursul de recepție „Semnificația istorică a unor nume: român și România”.

Din 1990 este membru al Comisiei de istorie a relațiilor internaționale din cadrul Comitetului Internațional de Științe Istorice (Milano), iar din 1999, membru corespondent al Academiei de Științe, Litere și Arte (Paris); membru al Institutului pentru Întâlniri Internaționale din Gorizia din 2005; membru al Ateneo Veneto, din 2005; membru în Comitetul științific al Institutului pentru cercetări de istorie socială și religioasă din Vicenza, Italia, din 2006; membru al Academiei Europene de Științe și Artă (Salzburg), din 2013; membru al International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame, din 2013; membru în Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2015); membru titular al Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova (2015).

Este membru în numeroase colegii și consilii de redacție: director, din 1994, al Revistei ‘Transylvanian Review’ a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române (cotată Thomson Reuters — ISI); membru în colectivul de redacție al revistei ‘Promemoria’, revista institutului de istorie socială; președinte al colectivului de redacție al revistei ‘Articles. Creative Research and Art’, Haifa, Israel; membru în colegiul editorial al Revistei de Politica Științei și Scientometrie; Membru în Consiliul științific al ‘Magazin istoric’; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologie’; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Academica’ a Academiei Române; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Zagreb’; membru al Comitetului Științific de Onoare al Colecției ‘Corpus membranarum Capuanarum’, publicată de Edizioni Scientifiche Italiane și Edizioni Palladio; membru în comitetul de onoare permanent al Anuarului Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția; membru în consiliul științific al Anuarului Arhivelor Mureșene; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Akademos’.

Autor a peste 50 de cărți, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare, volume îngrijite și a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici în volume separate, reviste de specialitate și publicații de cultură. Autor al „Instituții medievale românești: Adunările cneziale și nobiliare (boierești) din Transilvania în secolele XIV-XVI” (1991), „Românii și maghiarii în secolele IX-XIV: Geneza statului medieval în Transilvania” (ed. I, 1996, ed. II, 2003), „Istoria Transilvaniei medievale: De la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul” (1997), „Geneza medievală a națiunilor moderne” (secolele XIII-XVI) (1998), „Națiunea română medievală: Solidarități etnice românești în secolele XIII-XVI” (1998), „Românii și România: O scurtă istorie” (1998; tradusă în engleză, italiană, germană și spaniolă), „Istoria, adevărul și miturile” (2002), „Contribuții la istoria culturii românești” (2003), „Istoria românilor” (2010), „Biserică, societate și cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare și excludere” (2012), „De manibus Vallacorum scismaticorum’ Romanians and Power in the Mediaeval Kingdom of Hungary” (The Thirteenth and Fourteenth Centuries) 2013, „Cultural Diffusion and Religious Reformation in Sixteenth-Century Transylvania. How the Jesuits Dealt with the Orthodox and Catholic Ideas” (2014) etc. Coautor la sintezele „A History of Romania” (1995, 1996, 1997), „Istoria României: Transilvania” (vol. I, 1997) și unul dintre coordonatorii lucrărilor „O istorie a românilor” (1998, apărută în mai multe limbi), „Istoria Transilvaniei” (3 vol., 2003-2008; tradusă în engleză), „Istoria României: Compendiu” (2004, 2007; tradusă în engleză). Vorbitor de franceză, engleză, italiană, germană și maghiară.

A fost distins cu Premiul George Barițiu al Academiei Române (1991), Premiul de excelență al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (2011) și Premiul Media de Excelență, din partea ziarului ‘Gazeta de Cluj’ (2011). De asemenea, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Președintelui Românei (2010), Ordinul de Onoare din partea Președintelui Republicii Moldova (2010), Medalia ‘Crucea Transilvană’ din partea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului (2014), Comandor al Ordinului Militar de România (2014), Ordinul Național ‘Steaua României’ în grad de Cavaler (2015), Medalia ‘Crucea Șaguniană pentru laici’ din partea Mitropoliei Ardealului (2015), Diploma ‘Meritul Academic’ din partea Academiei Române (2015), Medalia ‘Crucea Nordului pentru mireni’ din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (2016), Ordinul ‘Palmes Academiques’ în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016) și Ordinul ‘Steaua Italiei’, în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016).

Se înmânează premiile Academiei Române pe 2015

*În 15 decembrie 2017 

             Academia Română (site la http://www.acad.ro) acordă premii oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. Durata întregii proceduri de propunere, evaluare, dezbatere şi decizie este de doi ani. Astfel, în 15 decembrie 2017 sunt primite premiile pentru anul 2015. Conform regulamentului, propunerile pentru acordarea premiilor anuale sunt facute de institutele de cercetare ştiinţifică, de universităţi sau de membri ai Academiei Române până la 1 septembrie a anului calendaristic următor prezentării publice a lucrării şi se înaintează secţiilor ştiinţifice ale Academiei Române, care desemnează membrii juriului. Aceştia din urmă întocmesc referate de apreciere, evaluând originalitatea fiecărei lucrări propuse, contribuţia acesteia la domeniul respectiv şi impactul asupra domeniului la nivel naţional. Aprecierea juriului este dezbătută în secţiile ştiinţifice, trimisă apoi spre analiză către Biroul Prezidiului Academiei, care o supune spre aprobare Prezidiului Academiei Române.

  Premiile Academiei Române pe 2015 

poet Emil Brumaru

I. FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ  Premiul „Timotei Cipariu“  pentru lucrarea „Formarea cuvintelor în limba română. vol. al IV-lea, Sufixele. Derivarea nominală şi adverbială, Partea I (A-C)”, coordonator Marina Rădulescu Sala, coautoare Laura Vasiliu; Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ a) lucrarea „Istoria lui Alexandru cel Mare – Alexandria ilustrată” de Năstase Negrule, autori Carmen Albu, Claudia Nichita şi Gabriela Dumitrescu (a mai primit Premiul Academiei Române); b) lucrarea „Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (Ştiinţific versus popular)” autori Alina Pricop, Cristina Cărăbuş, Liviu Apostol, Mădălin Pătraşcu şi Dan Chelaru, coordonator Cristina Florescu (a mai primit Premiul Academiei Române); Premiul „Ion Creangă“ romanul „MJC” de Ion Iovan, Editura Polirom; Premiul „Titu Maiorescu“ a) „Duiliu Zamfirescu”, Opere, vol.I. Integrala romanelor, ediţie de Ioan Adam şi Georgeta Adam, Editura FNSA; b) „Ioan Alexandru”, Opere, I, II, ediţie îngrijită de Alexandru Ruja, Editura FNSA; Premiul „Mihai Eminescu“ volumul „Opere V, Crepusculul civil de dimineaţă” (peste 300 de poeme inedite) de Emil Brumaru, Editura Polirom; Premiul „Lucian Blaga“ nu s-a acordat; Premiul „Ion Luca Caragiale“ nu s-a acordat
II. ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE  Premiul „Vasile Pârvan“ a) „Epoca bronzului în podişul Sucevei” de Bogdan Petru Niculică; b) „Vase de sticlă în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut (secolele II a. Ch – II p.Ch)” de Sever-Petru Boţan; Premiul „Dimitre Onciul“ a) „Untersuchungen zu den Römisch-barbarischen kontakten östlich der römischen provinz Dacia” de Alexandru Popa; b) „Bizanţul la Dunărea de Jos (secolele VII-X)” de Oana Damian; Premiul „George Bariţiu“ lucrarea „Comunitatea dispărută. Germanii din România între anii 1945 şi 1967” de Laura Gheorghiu; Premiul „Mihail Kogălniceanu“ a) lucrarea „L’avamposto sul Danubio della Triplice Alleanza. Diplomazia e politica di sicurezza nella Romania di re Carlo I (1878-1914)” de Rudolf Dinu; b) „Viaţa şi destinul lui Dimitrie Cantemir” de Victor Ţvircun (Republica Moldova); Premiul „Nicolae Bălcescu“ a) lucrarea „Viaţa economică din nordul Dobrogei în secolele X-XIV” de Aurel-Daniel Stănică; b) „Regele Ferdinand I Întregitorul” de Cătălina Macovei şi Adriana Natalia Bangălă; Premiul „A. D. Xenopol“ a) lucrarea „Congregaţia „De Propaganda Fide“ şi misiunea catolică din Moldova (secolele XVIIXVIII)” de Rafael Dorian Chelaru; b) „De la gustul pentru trecut la cercetarea istoriei. Vestigii, călătorii şi colecţionari în România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX” de Alexandru Istrate; Premiul „Nicolae Iorga“ a) „Din lumea cronicarului Ion Neculce. Studiu prosopografic” de Mihai-Bogdan Atanasiu; b) „Comunităţile germane de la sud de Carpaţi în Evul Mediu (secolele XIII-XVIII)” de Alexandru Ciocâltan; Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki“ a) „Independenţă versus reformă. România în contextul relaţiilor sovieto-americane în
perioada „Perestroika“ (1985-1989)” de Simion Gheorghiu; b) „Manuel Paleologul „Sfaturi pentru educaţia împărătească“ de Simona Nicolae.

arhitect Augustin Ioan

Celelalte premii (foarte multe) – pentru Ştiinţe matematice, fizice, medicale, ştiinţe geonomice şamd – în premii Academia Romana 2015 (click pe document pentru detalii). Mai dau un exemplu. Premiul „Duiliu Marcu“ în domeniul creaţiei arhitectonice s-a acordat lucrării „Catedrala arhiepiscopală Curtea de Argeş” autor arhitectul Augustin Ioan – n.red. Catedrala unde este îngropată Regina Ana a României şi unde se va odihni pe veci şi Majestatea Sa Regele Mihai I (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/13/regele-mihai-i-revenire-pentru-totdeauna-in-romania-natala-la-inmormantare/) de sâmbătă, 16 decembrie 2017 când are loc înmormântarea.

N.red. De menţionat este că se acordă şi premii (lecturaţi lista completă) ce poartă numele unor personalităţi brăilene – ex. geologul, mineralogul și pedologul Gheorghe Munteanu-Murgoci (20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – 5 martie 1925, București), fizicianul şi meteorologul Ștefan CHepites  (17 februarie 1851, Brăila – septembrie 1922).

La Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, conferinţă şi prezentare de carte de la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I’

*Joi, 8 decembrie 2016, de la ora 18.30 *  Cartea este „Cetatea Albă. Cercetări arheologice și istorice/ Archeological and Historical Researches” de Ionel Cândea, volum bilingv

 

    lansare-carte-cetatea-alba

ionel-candea-2015

Ionel Cândea

„Cetatea Albă. Cercetări arheologice și istorice/ Archeological and Historical Researches” de Ionel Cândea (foto), volum bilingv română/engleză, Constantin Ardeleanu – coordonarea traducerii în limba engleză, apărută la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I” se lansează joi, 8 decembrie 2016, de la ora 18.30, la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (București, str. Batiștei nr. 15, sector 2).
         Participă la evenimentul care prilejuiește și derularea unei interesante conferințe academician (acad.)  Șerban Papacostea, acad. Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. Mihai Maxim – directorul Centrului de Studii Turce al Universității din București, membru de onoare al Academiei Turce, prof. univ. dr. Ioan Opriș de la Muzeul Național de Istorie a României, prof. univ. dr. Virgil Ciocîltan, prof. univ. dr. Ionut Carol Opriș de la Universitatea din București, dr. Simion Gheorghiu – cercetător științific, Institutul „Nicolae Iorga” București; in prezenta autorului – prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, membru corespondent al Academiei Române. 

Congresul Național al Istoricilor Români, prima ediție

*La Cluj-Napoca în perioada 25 – 28 august 2016 * Au participat istorici români din Austria, Canada, Franța, Germania, Israel, Italia, România, Republica Moldova, Serbia și Ungaria

deschidere, Congresul istoricilor      Universitatea „Babes-Bolyai” – Facultatea de Istorie si Filosofie, Academia Română – Centrul de Studii Transilvane si Comitetul național al istoricilor români au organizat în 25 – 28 august 2016 prima ediție a Congresului Național al Istoricilor (http://cnir.conference.ubbcluj.ro/ – mai multe foto pe site). Au participat 447 istorici români din Austria, Canada, Franța, Germania, Israel, Italia, România, Republica Moldova, Serbia și Ungaria. Congresul a fost structurat în 6 sesiuni plenare, 47 de secțiuni și 19 mese rotunde – intreg programul in ProgramCNIR.2016 (document in format PDF); s-a desfășurat și un târg de carte, unde au expus 15 dintre cele mai importante edituri românești – inclusiv Editura Istros a Muzeului Brailei „Carol I’, manager prof. univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române; Ionel Cândea a participat la secţiunea „Marea Neagră şi Dunărea de Jos în Istoria Românilor”.  De asemenea, Ionel Cândea (in foto, de Ionuț Földes, dreapta sus ) a prezentat volumul „Mărturii româneşti peste hotare / Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate” de Virgil Cândea, serie nouă. vol. VI / Ucraina – Vatican, Editura Academiei Române – Editura Istros, Bucureşti – Brăila, 2016. Ionel Candea, lansare Congres istorici

In plenul congresului au fost prelegerile „Despre respectul pentru meseria de istoric, astăzi‘ – sustinuta de acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop (Universitatea Babeş-Bolyai, Academia Română – Centrul de Studii Transilvane), presedintele Comitetului stiintific al congresului, „Despre menirea istoriei’ – acad. Dan Berindei, „Everyday Law in the Middle Age” – Martyn Rady, Masaryk Professor of Central European History, (UCL School of Slavonic & East European Studies), „Românii şi mongolii în regiunea Dunării de Jos” – acad. Victor Spinei, „Legături personale cu școala clujeană: scurtă evocare” – prof. univ. dr. Șerban Papacostea (membru corespondent al Academiei Române), „Istorism și conștiința de sine” – acad. Alexandru Zub (Academia Română, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi), „Medievistica românească în sec. XXI permanențe, provocări, perspective. Studiu de caz: Institutul ”Nicolae Iorga” al Academiei Române” – cercetator stiintific I dr. Ovidiu Cristea (Academia Română, Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, București), „Institutul de Istorie Națională al Universității din Cluj în perioada interbelică” – prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta (Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filozofie), „Timpurile moderne la români. Reflecții istoriografice” – prof. univ. dr. Gheorghe Clivetti (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol al Academiei Române, Iași) etc.

targul de carte, Congresul istoricilor        „În societatea românească actuală, dar și în contextul dezvoltării accelerate a cercetării istorice românești din ultimul deceniu, organizarea unui Congres Național al Istoricilor poate fi privită nu doar ca un deziderat, ci și ca o necesitate.  Istoricii nu sunt doar cercetători ai trecutului și interpreți ai documentelor, ci trebuie să reprezinte o voce distinctă în spațiul public, să își asume, în baza experienței specifice breslei, prezentarea de soluții și răspunsuri la problemele cotidiene care își au originea, sau care se regăsesc în forme similare în trecutul istoric. În același timp, explozia tematică și publicistică din câmpul cercetării istorice îngreunează cunoașterea adecvată a întregului spectru de preocupări actuale ale istoricilor români, iar circulația informației și a producției bibliografice între centrele de cercetare nu funcționează întotdeauna așa cum ar fi dezirabil” – din argumentul manifestării.