Constantin Chiriac – preşedintele FITS, primeşte azi Decorația Ordinul Soarelui Răsare

*Directorul Teatrului „Radu Stanca” Sibiu, actorul care a realizat festivalul de teatru (FITS-ul) cu o impresionantă vizibilitate internaţională, este invitatul de onoare al ambasadorului Japoniei în Bucureşti în acest scop – ceee ce, trebuie să recunoaştem, ne bucură şi pe noi, iubitorii Teatrului 

    Prof. univ. Constantin Chiriac – actor, președintele Festivalului Internațional de Teatru Sibiu (FITS http://www.sibfest.ro) și managerul Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu primeşte Decorația Ordinul Soarelui Răsare din partea Guvernului Japoniei.  Foto, Constantin Chiriac (la pupitru) şi preşedintele ţării, Klaus Iohannis (fost primar al Sibiului, în perioada 2000 – 2012… trei mandate). la un eveniment prilejuit de FITS; imagine preluată de la https://www.mesageruldesibiu.ro

Ceremonia de conferire are loc astăzi, luni – 18 noiembrie 2019, de la ora 18.00 la reședința ambasadorului Japoniei în România. La eveniment (parte din programul amnifestărilor sub genericul Luna Culturii japoneze – noiembrie 2019, detalii la https://www.facebook.com/Embassy-of-JAPAN-in-Romania-1524073764576851/) participă şi Raluca Turcan – vicepremier al Guvernului României.

** * „În 1993, un grup condus de Constantin Chiriac, actor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, s-a hotărât să dăruiască orașului Sibiu un Festival de teatru. Un demers pornit exclusiv din dragostea de oraș, dragostea de teatru și dorința de a oferi comunității un reper, un motiv de mândrie și bucurie. Era martie şi erau troiene de zăpadă. Pentru mulţi cei care nu văzuseră zăpadă decât în filme, România părea o ţară fascinantă. La primele ediţii, oaspeţii au purtat usturoi în buzunare, pentru a se proteja de vampiri. Totuşi, marile spectacole ale teatrului românesc şi ale teatrelor invitate din afara ţării au făcut ca Festivalul să fie remarcat în peisajul cultural internaţional. Festivalul a crescut de la an la an, a căpătat amploare din ce în ce mai mare, numărul țărilor participante ajungând de la opt, la cea de a doua ediție, până la 68, în 2005 (…) Anul 2007 marchează o ediţie de excepţie a Festivalului ca recunoaştere a contribuţiei acestui eveniment la obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană alături de Luxemburg şi Marea Regiune, reunind peste 2500 invitaţi din 70 ţări. Personalități de renume mondial, artiști, regizori, ambasadori, premieri, președinți, au fost prezente la FITS de-a lungul timpului şi la Sibiu are loc cea mai mare celebrare a artelor spectacolului din lume, atrăgând în continuare zeci de mii de pasionați de cultură, într-un pelerinaj care umple Sibiul de o efervescentă bucurie. Străzi, piețe, catedrale, biserici, parcuri, cetăți, hale și săli de teatru sunt pline până la refuz cu oaspeți veniți din toate colțurile lumii pentru a se bucura de această sărbătoare„. Aşa s-a născut FITS, acum apreciat în toată lumea – de altfel, este şi cel mai mare festival de teatru din România, se pare că unul al fel de mare (ca anvergură) şi în Europa.

„Secretul lui Bachus”, în programul Cinefeel la Brăila

*Sâmbătă. 16 martie 2019, de la ora 17.00 * Invitat special – Florin Mihăilescu Brăila, fiul îndrăgitului şi regretatului actor Ştefan Mihăilescu-Brăila care joacă rolul principal în filmul lui Geo Saizescu

 

    Cinefeel – Cinematograful de Artă de la Brăila (Piaţa Traian nr. 2 la etaj – tot acolo se găsesc şi bilete, în sediul Centrului de Creaţie) – prezintă filmul „Secretul lui Bachus” (regizat de Geo Saizescu după un scenariu de Titus Popovici, peliculă din 1984) sâmbătă. 16 martie 2019, de la ora 17.00. Invitatul special al evenimentului este Florin Mihailescu Braila, fiul marelui şi regretatului actor Ștefan Mihăilescu-Brăila.

De altfel, pe Florin Mihăilescu Brăila – care lucrează în Televiziunea Română.- îl vedem şi în alte ocazii la Brăila, spre exemplu la Concursul naţional de comedie „Ştefan

Leti Brânzia şi Florin Mihăilscu Brăila, 2017, Concurs naţional de comedie „Ştefan Mihăilescu-Brăila”

 Mihăilescu-Brăila” organizat an de an de Liceul de Arte „Hariclea Darclee” (şi despre care scriu mereu în revista de cultură şi informaţie Braila Chirei – ex. https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/13/palmares-concursul-national-de-comedie-stefan-mihailescu-braila-2017-editia-a-viii-a/) şi unde este președinte de onoare al juriului. Foto dreapta, din arhiva Armanda Filipine & Braila Chirei, cu Florin Mihăilescu Brăila primind de la Nicoleta (Leti) Brânzia, directorul Liceului „Darclee”, trofeul şi placheta ediţiei cu numărul 7 a concursului pentru elevi. 

Cu siguranţă, ar fi un mare câştig ca în sală să se regăsească elevi de la „Darclee” care au participat la concurs, dar şi profesorii claselor de Arta actorului – cei care sunt principalii organizatori ai competiţiei.

** * Ștefan Mihăilescu-Brăila (1925 – 1996), unul dintre marii actori ai României, este apreciat şi pentru rolul memorabil din „Secretul lui Bachus” (1984), dar și pentru personajele pe care le-a jucat magistral în „Titanic vals”, „Un comisar acuză”, „Păcală”, „Dincolo de nisipuri”, „Nea Marin miliardar” etc.

„Secretul lui Bachus” este o comedie amară care prezintă aspecte ale comerţului cu vin şi din viaţa unor oameni, parodizate, din perioada comunistă. Dincolo de umor, situaţiile seamănă unoeir destul de bine cu unele din viaţa reală – în fond, oamenii nu sunt de fiecare dată oneşti, frumoşi interior, puşi pe treabă serioasă…

”Aventuri cu dl. Goe”, cu Ateneul ieșean la Teatrul ”Cărăbuș” Brăila

*Două spectacole, de la 10.00 și de la 12.00 în 26 februarie 2019 * În echipa teatrului oaspete este și Daniel Onoae – fost elev al Liceului de Arte ”Hariclea Darclee” Brăila

    Ateneul din Iași (https://ateneuiasi.ro/) prezintă la Teatrul de Păpuși ”Cărăbuș” Brăila în data de 26 februarie 2019 două reprezentații ale spectacolului pentru copii „Aventuri cu dl. Goe”. Evenimentul face parte din Turneul naţional „Unire prin Cultură” desfășurat de teatrul ieșean în această perioadă (mai precis 24 februarie – 9 martie 2019). Spectacolele sunt programate de la ora 10.00 și de la ora 12.00 la sediul Teatrului ”Cărăbuș”, în sala din Brăila, str. General Eremia Grigorescu nr. 57 (Școala ”Sandu Aldea”).

Cu siguranță, toți elevii vor dori să-l vadă pe domnul Goe, personajul neastâmpărat creioant cu măiestrie artistică de Ion Luca Caragiale și pe care ei (Nota red. Ar trebui să citească textul dacă nu au făcut-o până acum!) îl știu din schițele marelui scriitor român.

Nota red. Precizez că în echipa teatrului oaspete este și Daniel Onoae – fost elev al Liceului de Arte ”Hariclea Darclee” Brăila la Arta actorului, catedră unde predau prof. dr. Gigi Antonescu, actorul Zane Jarcu de la Teatrul ”Maria Filotti”, directorul liceului Leti Brânzia – profesor coregrafie, actrița Daniela Antonescu de la Teatrul ”Cărăbuș”.

Gala UNITER 2018, nominalizări şi premiile Senatului

*A XXVI-a ediţie va avea loc la Alba Iulia, pe 7 mai 

la Gala UNITER 2017

Gala Premiilor UNITER, ediţia a XXVI-a, a intrat în linie dreaptă. S-au desemnat premianţii speciali, de excelenţă şi pentru întreaga activitate – premii acordate de Senatul UNITER, iar juriul de nominalizări – alcătuit din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Călin Ciobotari, Alina Epîngeac – a finalizat lista din care se vor selecta laureaţii. Gala va avea loc în 7 mai 2018, la Alba Iulia. Nota aut (Armanda Filipine, revista Braila Chirei). Numele din lista de nominalizări se traduc în tot atâtea sugestii de lectură în cheie teatrală a vieţii şi artei care ne traduce viaţa altfel, ba încă şi şansa de a efecutua călătorii prin ţară – pasionaţii Thaliei fac asta! – după spectacolul, regizorul, actorul preferat.

În baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a membrilor Senatului UNITER – Ion Caramitru, în şedinţa din data de 26 februarie 2018, Senatul UNITER a hotărât premiile.  Premiul de Excelenţă îi revine lui Horaţiu Mălăele, Premiul pentru întreaga activitate se acordă actriţei Ileana Stana-Ionescu, actorului Anton Tauf, regizorului Alexandru Dabija, scenografului Doru Păcurar, criticului şi istoricului teatral Sorina BălănescuPremii Speciale  se acordă  Universității de Arte din Târgu-Mureș pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale, Festivalului Internațional de Teatru „POVEȘTI” organizat de Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia, echipei Teatrului Ion Creangă pentru diversitatea și mobilitatea proiectelor dedicate spectatorilor de toate vârstele, în condițiile lipsei unui sediu propriu din anul 2009. Senatul UNITER are, în perioada 2014 – 2018, următoarea componenţă: Ion Caramitru – preşedinte, Aura Corbeanu – manager cultural, vicepreşedinte executiv, actorii Emil Boroghină, Adi Carauleanu şi George Mihăiţă, actriţele Virginia Mirea, Ilinca Tomoroveanu, Ana Ciontea, Ozana Oancea, regizorii Tompa Gabor şi Claudiu Goga, criticii de teatru Marina Constantinescu şi Alice Georgescu, scenografii Dragoş Buhagiar şi Puiu Antemir. Membri supleanţi: Victor Rebengiuc, regizorii Bocsardi Laszlo şi Stefania Cenean, criticul Florica Ichim. Comisia de cenzori: criticul Ileana Lucaciu, actorul Volin Costin, Dana Varlaam – expert contabil.

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2017. Nominalizările pentru anul teatral 2017 sunt următoarele:

Debut

Codrin Boldea pentru rolul Laertes din spectacolul „Hamlet” de William Shakespeare, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti;
Andrei Dinu pentru regia spectacolului „Edmond”, scenariu pe text de David Mamet la Teatrul Municipal Baia Mare;
Mădălin Hîncu pentru regia spectacolului „Noaptea ursului” de Ignacio del Moral la Teatrul de Comedie Bucureşti

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

„Dialogurile lui Platon. Criton”, regia artistică Attila Vizauer, producție a Societății Române de Radiodifuziune (SRR)
„Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin”, o biografie poetică dedicată împlinirii a 2000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso. Scenariul de Emil Boroghină după „Tristele şi Ponticele”, scenariul radiofonic și regia artistică Gavriil Pinte, producție a SRR
„Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz, dramatizarea radiofonică Rodica Suciu Stroescu, regia artistică Diana Mihailopol, producție SRR

Cel mai bun spectacol de teatru TV

Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Mușatescu, regia artistică Silviu Jicman, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de producţie a TVR)

Premiul pentru critică de teatru

Oana Borş 
Cristiana Gavrilă
Doina Modola

Cea mai bună scenografie 

Romulus Boicu pentru decorul spectacolului Wolfgang, după Yannis Mavritsakis, adaptarea și regia Radu Afrim la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ;
Helmut Stürmer (decorul) și Ioana Popescu (costumele și desenele în nisip live) pentru spectacolul Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet de Gabriel García Márquez, regia Yuri Kordonsky la Teatrul German de Stat Timişoara;
Vanda Maria Sturza pentru scenografia spectacolului Dacă am gândi cu voce tare de Adnan Lugonić, adaptarea și regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cea mai bună actriţă în rol secundar

Natalia Călin pentru rolul Tania din spectacolul ;Şi negru şi alb şi gri”, text și regie Mimi Brănescu la Teatrul Metropolis Bucureşti;
Emőke Kató pentru rolurile din spectacolul serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
Ada Lupu pentru rolul Fiica din spectacolul „Măcelăria lui Iov” de Fausto Paravidino, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Cel mai bun actor în rol secundar

Zsolt Bogdán pentru rolul Roy M. Cohn din spectacolul serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
Liviu Pintileasa pentru rolul Sganarel din spectacolul „Don Juan”, adaptare după Molière, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul de Comedie Bucureşti;
Rareş Florin Stoica pentru rolul Moritz Stiefel din spectacolul „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache, la Teatrul Mic Bucureşti

Cea mai bună actriţă în rol principal

Silvana Mihai pentru rolul Wendla Bergmann din spectacolul „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache la Teatrul Mic Bucureşti
Mariana Mihuţ pentru rolul Regina Marguerite din spectacolul „Regele moare” de Eugène Ionesco, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti;
Olga Török pentru rolul Eréndira din spectacolul „Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet” de Gabriel García Márquez, regia Yuri Kordonsky la Teatrul German de Stat Timişoara

Cel mai bun actor în rol principal

Andrei Huţuleac pentru rolul titular din spectacolul „Hamlet” de William Shakespeare, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti;
Victor Rebengiuc pentru rolul „Bérenger întâiul” din spectacolul „Regele moare” de Eugène Ionesco, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti;
Ervin Szűcs pentru rolul Prior Walter din spectacolul serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cea mai bună regie

Radu Afrim pentru regia spectacolului „Dacă am gândi cu voce tare” de Adnan Lugonić, în adaptarea lui Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova;
Victor Ioan Frunză pentru regia spectacolului serial Îngeri în America (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
Yuri Kordonski pentru regia spectacolului Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet de Gabriel García Márquez la Teatrul German de Stat Timişoara

Cel mai bun spectacol

„Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache la Teatrul Mic Bucureşti;
„Oraşul nostru” după piesa lui Thornton Wilder, regia Cristian Ban la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad;
Rambuku” de Jon Fosse, adaptarea Anca Măniuțiu, regia Mihai Măniuțiu la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.

Eveniment „Eternul Eminescu”, în Bucureşti

*La Hotel Athenee Palace Hilton, în seara de 15 iunie 2017

     Poetul naţional Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) este comemorat de revista Scriitorul Român (https://scriitorulroman.wordpress.com/) printr-un eveniment la Hotel Athenee Palace Hilton în seara de 15 iunie 2017.

Amfitrion va fi Marcel Ion Fandarac – fondatorul revistei, scriitor membru USR şi avocat. În program dialoguri cu academicianul şi scriitorul Eugen Simion şi Mircea Coloşenco – istoric literar, momente literare în interpretarea actorului Nicu Stângaciu, recital de pian oferit de Valentin Mandric.

Ziua Mondială a Teatrului 2017, serbată la Brăila cu Florin Piersic Jr. în spectacol

*Luni, 27 martie 2017, de la ora 19.00 *Spectacolul este un maraton cu 13 personaje interpretate de talentatul actor 

     Ziua Mondială a Teatrului – 27 martie – este serbată la Teatrul „Maria Filotti” din Braila printr-o întâlnire cu Florin Piersic Jr și al său one man show, „Freak Show” luni, 27 martie 2017, de la ora 19.00 la Sala Mare. Realizat după un material scris de Florin Piersic Jr, în propria sa regie și interpretare, „Freak Show” este un one-man-show unic în România, „un spectacol dinamic, gândit astfel încât să țină publicul cu sufletul la gură, timp de două ore; cei prezenți vor avea ocazia să urmărească evoluția cameleonică a unui singur actor care se transformă continuu în alt personaj, într-o succesiune halucinantă; miliardar de carton, muncitor pe șantier, bancher, pensionar, producător de film sau profesor – acestea sunt doar câteva dintre cele 13 personaje pe care Florin Piersic Jr le aduce în lumina reflectoarelor„.
În 2014, „Freak Show” a participat ca spectacol invitat la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul de Teatru Nou de la Arad – Teatrul Clasic, Gala Star de la Bacău, Gala FESTCO din București – Premiul Special al Juriului, secțiunea Off, Festivalul Ideo ideis din Alexandria, Zilele Humorului de la Gura Humorului, Festivalul Butterfly Effect de la Galați. „Freak Show” a fost prezentat cu succes publicului român din Germania  la Koln, Canada in Toronto, Calgary, Ottawa, Moreal, Belgia la Bruxelles – Centrul Cultural Bozar, Franța  la Toulouse – Theatre de la Comedie, Marea Britanie la Londra – Leicester Square Theatre și a primit aplauze îndelungi din partea spectatorilor care au umplut sala Operei Naționale din Timișoara și a Operei Naționale din Cluj Napoca.

** * Ziua Mondială a Teatrului se serbează de 55 ani încoace, mai precis din 1961, cand la Viena Institutul Internațional de Teatru a avut o astfel de initiativă. Ziua mondială a teatrului a devenit, din 1962, un eveniment anual organizat de Centrele naționale ale Institutului Internațional de Teatru. Si tot an de an, o personalitate din lumea Thaliei sau din medii artistice conexe este invitată să scrie mesajul Zilei Mondiale a Teatrului; de această dată, el apartine actritei Isabelle Huppert (traducere Alice Georgescu):

Isabelle Huppert

O zi, adică 24 de ore, care încep în zona teatrului Nō şi Bunraku, trec prin opera în stil Beijing şi prin Kathakali, fac popas între Grecia şi Scandinavia, între Eschil şi Ibsen, între Sofocle şi Strindberg, apoi între Anglia şi Italia, între Sarah Kane şi Pirandello, dar şi în Franţa, unde ne aflăm şi unde Parisul este, totuşi, oraşul din lume care primeşte cele mai multe trupe străine. În continuare, cele 24 de ore ale noastre ne poartă din Franţa în Rusia, de la Racine şi Molière la Cehov, apoi traversează Atlanticul pentru a se opri într-un campus studenţesc californian, unde nişte tineri reinventează, poate, teatrul. Căci teatrul renaşte mereu din propria-i cenuşă. Nu e decât convenţie care trebuie abolită fără răgaz. Aşa rămâne el viu. Teatrul are o viaţă bogată, care sfidează spaţiul şi timpul, piesele cele mai contemporane sunt hrănite de veacurile trecute, repertoriile cele mai clasice devin moderne de fiecare dată când sunt puse din nou în scenă. O Zi Mondială a Teatrului nu este, desigur, o zi în sensul banal al vieţilor noastre cotidiene. Ea face să reînvie un imens spaţiu-timp şi, pentru a evoca spaţiul-timp, aş vrea să fac apel la un dramaturg francez pe cât de genial, pe atât de discret – Jean Tardieu. Îl citez: „Pentru spaţiu, se întreabă care e drumul cel mai lung între un punct şi altul. Pentru timp, se sugerează să măsurăm în zecimi de secundă timpul necesar pentru a pronunţa cuvântul «veşnicie». Pentru spaţiul-timp, se spune: «Fixaţi-vă în minte, înainte de a adormi, două puncte oarecare din spaţiu şi calculaţi timpul necesar, în vis, pentru a ajunge de la unul la celălalt»”. Ceea ce reţin eu de-aici este expresia „în vis”. S-ar zice că Jean Tardieu s-a întâlnit cu Bob Wilson. De asemenea, putem rezuma ziua noastră mondială a teatrului amintindu-ne de Samuel Beckett care, în stilul său expeditiv, o face pe Winnie să spună: „Oh, ce zi frumoasă va fi fost asta!” Reflectând la acest mesaj ce mi s-a făcut onoarea a-mi fi cerut, mi-am amintit de toate aceste vise din toate aceste scene. Aşa că nu vin singură în această sală a UNESCO; mă însoţesc toate personajele pe care le-am interpretat pe scenă, roluri pe care crezi că le-ai părăsit atunci când seria de spectacole s-a încheiat, dar care duc înăuntrul tău o viaţă subterană, gata să ajute sau să distrugă rolurile ce vor veni după ele: Fedra, Araminta, Orlando, Hedda Gabler, Medeea, Marchiza de Merteuil, Blanche Dubois… Şi mă însoţesc, de asemenea, toate personajele pe care le-am îndrăgit şi le-am aplaudat ca spectatoare. Şi, astfel, eu aparţin lumii întregi. Sunt grecoaică, africană, siriancă, veneţiană, rusoaică, braziliancă, iraniancă, romană, japoneză, marsilieză, newyorkeză, filipineză, argentiniancă, norvegiancă, coreeancă, nemţoaică, austriacă, englezoaică, într-adevăr lumea întreagă. Adevărata globalizare asta este. În 1964, cu ocazia acestei Zile a teatrului, Laurence Olivier anunţa că, după mai mult de un secol de luptă, în Anglia tocmai se crease, în sfârşit, un teatru naţional pe care el îl dorise, de îndată, un teatru internaţional, cel puţin prin repertoriu. Ştia bine că Shakespeare aparţinea, în lume, întregii lumi. Mi-a făcut multă plăcere să aflu că redactarea primului mesaj al acestor Zile Mondiale ale Teatrului, în 1962, i-a fost încredinţată lui Jean Cocteau, desemnat ca atare pentru că este, nu-i aşa, autorul unui „ocol al lumii în 80 de zile”. Eu am făcut ocolul lumii într-un mod diferit – în 80 de spectacole sau 80 de filme. Spun „filme” pentru că nu fac nicio deosebire între a juca în teatru şi a juca în film, lucru care surprinde întotdeauna când îl spun, dar e adevărat, aşa este. Nicio deosebire. Vorbind aici, nu sunt eu însămi, nu sunt o actriţă, sunt doar una dintre atât de numeroasele persoane prin care teatrul continuă să existe. Este oarecum datoria noastră. Şi necesitatea noastră. Cum ai spune: nu noi facem teatrul să existe, mai degrabă noi existăm datorită lui. Teatrul e foarte puternic, el rezistă, supravieţuieşte tuturor obstacolelor, războaielor, cenzurilor, lipsei de bani. E destul să zici „decorul e o scenă goală dintr-o epocă nedeterminată” şi să laşi să intre un actor. Sau o actriţă. Ce va face el? Ce va face ea? Vor spune ceva? Publicul aşteaptă, vrea să afle, publicul fără de care nu există teatru, să nu uităm asta niciodată. O persoană într-o sală este un public. Nu prea multe scaune goale, totuşi! Doar la Ionesco… La final, Bătrâna spune: „Da, da, să murim în plină glorie… să murim pentru a intra în legendă… O s-avem, cel puţin, o stradă cu numele nostru…” Ziua Mondială a Teatrului există de 55 de ani. În 55 de ani eu sunt a opta femeie căreia i s-a cerut să pronunţe un mesaj, în fine, nu ştiu dacă e potrivit cuvântul „mesaj”. Predecesorii mei (masculinul se impune!) vorbesc despre teatrul imaginaţiei, al libertăţii, al originilor, au evocat multiculturalitatea, frumuseţea, întrebările fără răspuns… În 2013 – nu sunt, aşadar, decât patru ani de-atunci –, Dario Fo spune: „Singura soluţie a crizei constă în speranţa că se va declanşa o mare vânătoare de vrăjitoare împotriva noastră, mai ales împotriva tinerilor care vor să înveţe arta teatrului: astfel va lua naştere o nouă diaspora de comedianţi care, fără îndoială, va scoate din această constrângere nişte beneficii de neimaginat, printr-o reprezentare de tip nou”. Beneficii de neimaginat – iată o formulă frumoasă, demnă de a figura într-un program politic, nu?… Pentru că mă aflu la Paris, cu puţin înaintea unor alegeri prezidenţiale, le sugerez celor care par să aibă chef să ne guverneze să fie atenţi la beneficiile de neimaginat aduse de teatru. Dar fără vânători de vrăjitoare! Pentru mine, teatrul este celălalt, este dialogul, este absenţa urii. Prietenia între popoare – nu prea ştiu ce vrea să însemne asta, dar cred în comunitate, în prietenia între actori şi spectatori, în unirea tuturor celor pe care-i reuneşte teatrul, cei care îl scriu, cei care îl traduc, cei care îl luminează, îl îmbracă, îl decorează, cei care îl interpretează, cei care îl fac, cei care merg la el. Teatrul ne apără, ne adăposteşte… Chiar cred că ne iubeşte… atât cât îl iubim… Mi-aduc aminte de un bătrân regizor tehnic de modă veche, care, înainte de ridicarea cortinei, în culise, spunea în fiecare seară, cu voce fermă: „Faceţi loc teatrului!” Acesta va fi cuvântul de încheiere. Mulţumesc”.

UNITER a publicat nominalizările pentru Gala 2017

*Laureatii vor fi recompensati pe 8 mai, la Teatrul National „Mihai Eminescu’ din Timisoara

premiu-uniter     Uniunea Teatrală din Romania – UNITER (site la http://www.uniter.ro/) a publicat lista nominalizărilor la premiile UNITER ce vor fi decernate in Gala 2017 din 8 mai 2017, la Teatrul National „Mihai Eminescu’ din Timisoara (Capitala Culturala Europeana in 2021). Criticii de teatru Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu au făcut parte din juriul de nominalizări. Au intrat în atenţia juriului spectacole ce au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016.

Nominalizări 

Debut     Radu Brănici pentru rolul Morritz din spectacolul „Deşteptarea primăverii” la Teatrul German de Stat Timişoara; Lavinia Pele pentru rolul Doruleţ din spectacolul „Visul unei nopţi de iarnă” la Teatrul „Tony Bulandra” Târgovişte; Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul „Martiri” la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu – Secţia Germană

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic      „Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune; „Dada Cabaret” după Matei Vişniec, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune; „Poveste despre tatăl meu” de Radu F. Alexandru, regia artistică Gelu Colceag, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Cel mai bun spectacol de teatru TV   „Livada de vişini” de A.P. Cehov, regia Alexandru Lustig, producţie a Societăţii Române de Televiziune (Casa de producţie a TVR); „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colțeanu, producţie a Societăţii Române de Televiziune (Casa de producţie a TVR); „Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe, coproducţie a Societăţii Române de Televiziune (Casa de producţie a TVR) – UNTEATRU

Premiul pentru critică teatrală     Alina Epingeac, Doina Papp (foto de Florin Biolan, la

Doina Papp

Doina Papp

lansarea cartii sale „clipe de teatru’ in FNT 2016), Mirella Nedelcu Patureau  

Dragoş Buhagiar

Dragoş Buhagiar

Cea mai bună scenografie     Adrian Damian pentru scenografia spectacolului „Iarna” la Teatrul „Nottara” Bucureşti; Dragoş Buhagiar (foto preluare din ClujManifest) pentru scenografia spectacolului Cafeneaua la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi; Irina Moscu pentru scenografia spectacolului PASĂREA RETRO se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte la Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós” 

Cea mai bună actriţă în rol secundar       Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul „Soldatul de ciocolată” la Teatrul Odeon Bucureşti; Ana Bianca Popescu pentru rolul Luka din spectacolul „Soldatul de ciocolată” la Teatrul Odeon Bucureşti; Ana Ciontea pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moşiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie Bucureşti

Cel mai bun actor în rol secundar     Gheorghe Visu pentru rolul Nozdrióv, moşier din spectacolul „Suflete moarte” la Teatrul de Comedie Bucureşti; Miklós Bács pentru rolul Satin din spectacolul „În adâncuri” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul „Soldatul de ciocolată” la Teatrul Odeon Bucureşti

Cea mai bună actriţă în rol principal       Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul „Aglaja” la Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Bucureşti; Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul „O intervenţie” la Teatrul ACT Bucureşti; Mihaela Trofimov (foto de pe site Teatrul „Maria Filotti’ Brăila) pentru rolul titular din spectacolul „Molly Sweeney” la Teatrul UNTEATRU Bucureşti  

Mihaela Trofimov

Mihaela Trofimov

Cel mai bun actor în rol principal      Andrei Huţuleac pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul Amadeus la Teatrul Metropolis Bucureşti; Ciprian Nicula pentru rolul Christopher din spectacolul „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii” la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti; Richard Bovnoczki pentru rolul Ciki din spectacolul „No man’s land” la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti

Victor Ioan Frunză

Victor Ioan Frunză

    Cea mai bună regie     Yuri Kordonsky pentru regia spectacolului „În adâncuri „la Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Victor Ioan Frunză (foto de Boris Adrian) pentru regia spectacolului „Amadeus” la Teatrul Metropolis Bucureşti; Bobi Pricop pentru regia spectacolului „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii” la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti

Cel mai bun spectacol    „Amadeus”, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti; „Artists Talk”, un spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB – Centrul Cultural al municipiului Bucureşti. Coproducător Asociaţia Piese Refractare. Cu sprijinul Institutului Goethe, Ambasadei Franţei la Bucureşti şi a Institutului Francez; PASĂREA RETRO se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte, scenariul şi regia Radu Afrim, la Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós”