Arhive etichetă: agricultura

Conferința „Schimbările climatice, prioritate zero pentru Europa. Ce face România?”

*Eveniment organizat de Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei * Adevărul e că avem cam multe de făcut ca să nu suferim în viitor

Astăzi, 17 iunie 2022, au avut loc lucrările conferinței ”Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, eveniment organizat de Administrația Națională de Meteorologie cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei, sub egida Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) și sub genericul „Să ne unim eforturile pentru diminuarea secetei”. Foto 1: de la conferință; foto 2 – insula (distrusă) Ada Kaleh; foto 3: harta României la 1900

„Trebuie să înțelegem cu toții că echilibrul în natură este fragil, iar în condiții meteorologice nefavorabile, acesta este și mai sensibil. Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor sau în afara orașelor. De exemplu, Bucureștiul are o creștere anuală a temperaturii medii de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3 grade. Odată cu creșterea temperaturii medii, crește și costul răcirii aerului din locuințe. Exemplele demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zeci, în sute de ani, se întamplă anual, sub ochii noștri”, a declarat ministrul Tánczos Barna de la Mediu, prezent la eveniment la fel ca și Adrian Chesnoiu – ministrul Agriculturii.

Elena Mateescu – director general ANM:„Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei este un prilej foarte important să discutăm despre ce înseamnă aceste fenomene în țara noastră, pentru că 2022 nu este un an tocmai ușor pentru agricultură. La nivel mondial, frecvența și intensitatea secetelor a crescut cu aproximativ 29% începând din anul 2000, 55 milioane de oameni fiind afectați în fiecare an de acest fenomen. În România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu, s-au produs 1-4 ani extremi secetoși, frecvența crescândă a secetelor fiind evidentă, îndeosebi după anul 1981, s-au înregistrat 4-6 ani secetoși/ deceniu. În ceea ce privește tendințele previzibile privind condițiile climatice în România, se constată creșterea probabilității de apariție a fenomenului de secetă, îndeosebi în lunile de vară, în sudul, sud-estul și estul țării, ca urmare a estimărilor privind creșterea temperaturii aerului și reducerea cantității de precipitații pentru perioada 2021-2050 și, respectiv, 2071-2100 versus 1971-2000. Observăm, așadar, tendința de intensificare a acestor fenomene și necesitatea adoptării unor măsuri ferme pentru combaterea lor”.

Nota red. Deșertificarea este un fenomen pe care l-au semnalat specialiștii – încă dinainte ca el să se manifeste vizibil și enervant. Spre exemplu, în județul Brăila, imediat ce a început operațiunea de desecare în Balta Mare a Brăilei (anii 1950) pentru a se face un uriaș teren agricol (care există azi dar nu mai e deloc ce a fost la început, din punctul de vedere al calității terenului și, deci, al productivității) – au subliniat că este o uriașă greșeală care va costa enorm în timp, va costa mediul, sănătatea ființelor vii și va conduce la deșertificare. S-a demonstrat că așa a fost. Bărăganul mănos, fertil (cel care dădea în primii ani ai secolului trecut prețul grâului pentru Europa civilizată) nu mai e decât umbra palidă a ceea ce a fost. Iar actuala Baltă Mică a Brăilei nu reușește să suplinească, din punct de vedere natural, vechea Baltă a Brăilei – delta numărului doi a României, care a rămas, ca și insula Ada Kaleh (și ea distrusă în timpul regimului comunist, ca și Balta Mare a Brăilei), o legendă cu povești frumoase, dar triste.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Sprijin european pentru IMM din sectorul alimentar și cel agricol

*Microgranturile și granturile de lucru sunt disponibile din 26 mai, prin intermediul Ministerelor Agriculturii și Antreprenoriatului *ATENȚIE: cererile se acceptă în ordinea depunerii

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din industria alimentară, agricultură, piscicultură şi acvacultură vor putea accesa un ajutor european reprezentând 300 milioane euro – microgranturi și granturi pentru capital de lucru. Sprijinul este nerambursabil și se acordă începând de joi, 26 mai 2022, prin intermediul Ministerelor Agriculturii şi cel al Antreprenoriatului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – prin Programul Operaţional Competitivitate (POC) – deci, bani europeni.

Florin Sergiu Dobrescu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismuluiui, fost prefect al județului Brăila: „Măsura face parte din pachetul <Sprijin pentru România>, adoptat de Guvernul în vederea atenuării efectelor negative ale pandemiei și crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru populaţie. Guvernul şi-a asumat prin program garantarea securităţii alimentare a românilor, iar IMM-rile care activează în sectorul agroalimentar aveau mare nevoie de acest ajutor oferit sub formă de granturi pentru capital de lucru„.

Pentru microgranturi sunt alocați 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru bugetul este de 250 milioane euro – mai multe, la http://turism.gov.ro/web/2022/05/13/proiect-de-procedura/.

**Microgranturile au valoarea de 5.000 euro; se acordă IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderile) fără angajaţi la 31.12.2019, Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), Întreprinderilor Individuale (ÎI) şi Întreprinderilor Familiale (ÎF) înfiinţate până la 1.02.2020. Condiţia este ca solicitanţii să fi avut la 31.12.2019 o cifră de afaceri care depăşeşte valoarea de 5000 euro. Cererile de finanţare sunt selectate în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite în Ghidul Solicitantului, în limita fondurilor alocate.

* Granturile pentru capital de lucru sunt acordate de Ministerul Antreprenoriatului. Valoarea lor diferă: a) 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 şi 33.350 euro; b) 15% din cifra de afaceri, fără a depăşi valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro; c) maxim 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro. Beneficiarii vor asigura cofinanţarea proiectului în procent de 15% din valoarea grantului solicitat, făcând dovada deţinerii fondurilor. Granturile pot fi contractate de IMM-uri, societăţi agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizaţii de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi îşi desfăşoară activitatea în agricultură, piscicultură şi acvacultură, industria alimentară şi alte activităţi asimilate acesteia. Cheltuielile eligibile vizează stocurile cu materii prime, materiale, mărfuri sau alte categorii de stocuri necesare activităţii, achitarea de datorii curente sau restanţe faţă de furnizori, cheltuieli cu chiria pe baza de contract încheiat sau redevenţă, cheltuieli cu achiziţia de servicii necesare activităţii curente, cheltuieli cu achiziţia de obiecte de inventar, echipamente, utilaje, instalaţii sau tehnologii, chiar plata datoriilor către bugetul de stat.

Armanda Filipine  Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputatul liberal Alexandru Popa, solicitare pentru măsuri urgente în problema creșterii prețurilor îngrășămintelor

*”Dacă Ministerul Agriculturii nu va interveni urgent printr-o măsură concretă (…) costurile la hectar vor fi aproape dublate”, precizează parlamentarul

Deputatul Alexandru Popa (foto)- presedinte PNL Brăila – solicită colegilor din parlament și guvern un sprijin urgent pentru domeniul agricol.

Alexandru Popa: „Agricultorii români sunt foarte îngrijorați de creșterea explozivă a prețului îngrășămintelor chimice. Anul trecut, pe timpul ăsta, îngrășămintele cu azot, spre exemplu, costau undeva la 1.100 lei/ tonă, iar azi au ajuns la circa 4.400 lei/ tonă. Dacă Ministerul Agriculturii nu va interveni urgent printr-o măsură concretă, agricultorii vor avea o mare problemă, costurile la hectar vor fi aproape dublate, iar aceste costuri se vor regăsi în pâinea fiecărui român. În calitate de deputat, intenționez să-i trimit o adresă oficială domnului ministru al Agriculturii, social-democratul Adrian Ionuț Chesnoiu, pentru a-i atrage atenția asupra acestui subiect și a-i solicita să se implice pentru găsirea unei soluții urgente. Creșterea alarmantă a prețului îngrășămintelor afectează toți fermierii români, iar eu vin dintre ei, le cunosc situația, m-am angajat să le apăr interesele ca parlamentar și nu vreau să-i dezamăgesc. Dacă ministrul Agriculturii era un liberal cu siguranță mergeam și făceam lobby la el, dar deocamdată ministrul Agriculturii este de la PSD. Văd că unii parlamentari se tot laudă cu ce a făcut PSD în agricultură, de parcă ar fi moșia PSD-ului. În acest caz, poate ne spun și ce a făcut PSD în problema prețului îngrășămintelor, în loc să vină cu tot felul de declarații populiste. Să lase partea de propagandă politică pentru mai târziu, să găsească mai întâi o rezolvare în problema îngrășămintelor, fiindcă perioada de fertilizat începe în curând.Le cer public parlamentarilor PSD de Brăila și de asemenea, colegilor mei social-democrați din Comisia de Agricultură să facă lobby la domnul ministru Chesnoiu, ca să se ia măsuri urgente. Și aștept să ne anunțe public ce au făcut concret în acest sens. Pentru că pe noi toți, fermieri sau nu, ne interesează prețul pâinii”.

Nota red. Este adevărat și că deputatul brăilean știe despre ce vorbește – domeniul său de activitate este cel agricol, fiind unul (dintre puținii) care nu are afaceri cu statul. În schimb, are experiență în atragerea de fonduri europene, se preocupă serios de domeniu (lucrează la o teză de doctorat în profil și face o cercetare proprie, pe propriile sole, în acest sens). Iar tonul critic la adresa social-democratilor vine și din faptul că mai sunt politicieni brăileni care au afaceri agricole dar nu au intervenit – ani de zile – să ajute agricultorii (așa cum fac alte state UE, știm bine ce subvenții au pe agricultură și multe produse de-ale lor și, în consecință, ce preturi au…). În plus, nu trebuie să uităm că judetul Brăila are o pondere mare a suprafeței agricole în economia țării (agricultura) – dar acest aspect se pare că nu a prea interesat mediul politic până acum (și nu vorbim aici de Insula Mare a Brailei… care e altceva).

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Împăduririle, temă de dialog interministerial

*Miniștrii Mediului și Agriculturii identifică terenuri care pot fi împădurite, mai ales că prin PNNR există bani europeni în acest sens * Nu doar Oltenia, așa cum subliniază oficalii – cu mari probleme de deșertificare în parte și ca urmare a agriculturii – are nevoie de împăduriri, ci și Brăila, deputatul liberal Alexandru Popa va face demersuri în acest sens

Astăzi, 28 iulie 2021, ministrul Barna Tánczos de la Mediu s-a întâlnit cu Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în vederea identificării unor categorii de terenuri care pot fi împădurite, cum ar fi cele administrate acum de ADS, terenurile degradate, terenuri aflate în proprietate privată.
Cele mai mari probleme în acest moment sunt în zona de sud a țării, în Oltenia, unde fenomenul deșertificării a luat amploare în ultimii ani și unde agricultura intensivă a contribuit, de asemenea, la degradarea acestor suprafețe. Beneficiarii terenurilor degradate din aceste județe deficitare în păduri vor fi sprijiniți pentru ca aceste suprafețe să poată fi împădurite cât mai repede din fondurile Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) depus la UE. România s-a angajat să împădurească peste 55.000 hectare de terenuri prin PNRR și să planteze alte circa 9 milioane de arbori în interiorul orașelor, prin înființarea de păduri-urbane” – din comunicarea referitoare la întâlnire.

Deputatul liberal Alexandru Popa va avea, de asemenea, cel puțin o discuție pe această temă cu unul sau cu cei doi miniștri întrucât și in județul Brăila se manifestă fenomenul deșertificării și ar fi utilă mărirea suprafeței împădurite (n. red. Amenințarea este subliniată de zeci de ani! Afectează, de altfel și zona agricolă, foarte puternică în Brăila, în special de când s-a desfiintat Balta Brăilei – în perioada comunistă – prin formarea Insulei Mari a Brăilei, cam 59.000 hectare din fosta Balta Brăilei devenite teren agricol) așa că ar fi utilă și aici activitate de împădurire. De altfel, există cel puțin două zone de acest fel în județul Brăila, ambele spații protejate. Unul este Pădurea Camenița – arie protejată de interes național (categoria IV IUCN, rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nordică a satului Șuțești, cu suprafață de 1,30 hectare; zonă forestieră, acoperită cu vegetație din categoria pădurilor de foioase.

Alt spațiu brăilean este Pădurea Viişoara (foto via Gabriel Lâlă) de foioase și stejar aparținând de localitatea Berteștii de Jos. Este Rezervație naturală, din 1979 protejată prin lege datorită stejarilor seculari (câțiva au patru secole). Unii au și nume sau legende; spre exemplu, „Stejarul prințesei” care ar fi fost plantat de voievodul Ștefan Voievod. Pe lângă stejari, în pădurea Viișoara mai sunt și frasini sau arțari. Se întindea pe aproximativ 1.900 hectare. Pădurea Viișoara se află la 10 kilometri de localitatea Însurăței, în drum spre satul Spiru Haret.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Peste 6 miliarde euro, fonduri europene pentru agricultura din România

*Vor putea beneficia de acești bani – fie plăți pe suprafața de teren africol, fie pe proiecte sau sprijin în învestiții – fermierii mari și cei mici, fiind în atenția ministerului de profil și tinerii care vor să dezvolte afaceri agricole

Alexandru Popa (foto), deputat PNL de Brăila, salută sprijinul pe care țara noastră îl va primi de la Uniunea Europeană pentru sectorul agricol. Suma este una foarte mare – peste 6 miliarde euro, și este destinată programelor care se vor înscrie în tipul de acțiuni cuprinde în Politica agricolă comună 2021 – 2027. Pentru că acestea vor începe efectiv din 2023, România pregătește prin intermediul Ministerului Agriculturii un amplu program de investiții și pentru a-l definitiva din luna iunie 2021 vor fi desfășurate consultări în județe.

România va beneficia de aproximativ 6,2 miliarde euro, din care 3 miliarde sunt plăți directe, plățile pe suprafață sau pe număr de animale, iar 3,2 miliarde euro reprezintă sprijin pentru investiții în activități agricole. Este o măsură mult așteptată, având în vedere că acești bani vor reprezenta un sprijin real și consistent pentru fermieri și micile ferme. După cum a anunțat public deja ministrul agriculturii, Politica agricolă comună 2021-2027 va începe efectiv din 2023. Salut, pe această cale, demersul colegilor liberali de la conducerea Ministerului Agriculturii, mai ales că noi cei din PNL încurajăm acest tip de comunicare directă între autoritățile statului și cetățeni. Consider că doar așa vom putea să venim în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă aceștia și să găsim rezolvarea acestor probleme. Angajamentul PNL este că vom urmări, prin acest program de finanțare, dezvoltarea fermelor românești prin politici menite să sprijine atragerea tinerilor în agricultură, creșterea asocierii economice între micii producători și astfel a puterii lor de negociere, dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor tradiționale sau pentru managementul situațiilor de risc. Agricultura românească are acum șansa să valorifice oportunitățile accesului la fonduri europene și piața internă și să promoveze astfel forme de susținere echitabilă a tuturor fermierilor. În acest fel vom putea ține pasul cu cerințele europene în domeniu și vom putea garanta fermelor românești o dezvoltare durabilă, având grijă în același timp să protejăm natura și biodiversitatea”, precizează liberalul brăilean care dezvoltă deja afaceri în domeniul agricol fiind specializat în acest sens, ba încă pregătindu-se și mai mult (lucrează la o teză de doctorat, cu fundament practic și de cercetare – pe propriul teren agricol, ceea ce este nu doar lăudabil, ci și de urmat). Nota red. A se vedea materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2020/11/12/alexandru-popa-pnl-braila-vreau-sa-fiu-pe-zi-ce-trece-un-om-mai-bun-si-mai-bine-pregatit/.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Mai mult sprijin guvernamental pentru legumicultori în 2021

*Deputatul brăilean liberal Alexandru Popa confirmă extinderea fostului program ”Tomata”, prin ajutorul de minimis, la posibilitatea accesării banilor din bugetul de stat pentru producție protejată – în sere, solarii – de ardei, varză albă, castraveți, vinete

Ministerul Agriculturii va oferi și în acest an ajutor legumicultorilor, chiar mai mult decât anii trecuți când s-au alocat sume importante prin programul ”Tomata” (valabil în ultimii 4 ani) prin intermediul ajutorului de minimis.

Astfel, așa cum confirmă și deputatul liberal brăilean Alexandru Popa (foto) programul se transformă și se extinde, are o valoare de 150 milioane euro, ajutorul de minimis fiind oferit în 2021 și pentru tomate, dar și pentru cultivarea de castraveți, varză albă, ardei, vinete. Ajutorul de stat va fi de maximun 2.000 euro pentru 1.000 metri pătrați în spații protejate, respectiv sere ori solarii. În consecință, o veste bună și pentru brăileni care au șansa unui pământ bun pentru cultivarea legumelor. Nota red. Adevărul că ne-ar plăcea să luăm din piață, pe bune, legume produse pe pământ local și să le consumăm în diverse formule în meniurile restaurantelor din zonă. Francezii, elvețienii, italienii fac asta mereu – la ei toate afacerile de tip Horeca (restaurante, hoteluri) se aprovizionează din producția locală, din imediata apropiere. Și astfel toată lumea are din ce trăi și se simte utilă, ba încă primește felicitări!

De asemenea, ajutorul de stat pentru agricultură în 2021 va continua ca și până acum, inclusiv cu plata tuturor subvențiilor prin intermediul APIA.

Nota red. Județul Brăila (Bărăganul celebru în anii interbelici și mai înainte e aici), ca important bazin agricol, ar trebui regândit iar agricultorii, legumicultorii ar trebui ajutați – cu planuri de afaceri, cu idei de afaceri. Știați că mare parte din producția agricolă se duce la vânzare așa cum e? Că aproape nimeni din Brăila nu investește să dezvolte afaceri care să proceseze grâul, năutul, soia etc. și să le vândă cu dublu/ triplu profit, aducând plus valoare și bani în plus la bugetul național? Și elevii ar trebui îndreptați spre școală de profil – dar mai cu seamă aceste școli agricole – clase de profil agricol (liceele din județ așa au avut la început ar trebui reînființate! În fond, de ce ar face cursuri de igienă (coafor și frizerie…) la fostul Liceul Agricol?!?

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Prin Agricover Credit IFN, împrumuturi de la BERD și BEI accesibile fermierilor români

*Sunt disponibile fonduri noi în valoare de 12,5 milioane euro, suplimentar împrumutului de 20 milioane euro anterior acordat

Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investitii (BEI) pun la dispoziția fermierilor români fonduri noi în valoare de 12,5 milioane euro. Finanțarea va fi asigurată prin intermediul Agricover Credit IFN, principala instituție financiară dedicată finanțării agriculturii românești.

Astfel, BEI, cu sprijinul FEIS și BERD, oferă o nouă finanţare în valoare de 7,5 milioane de euro, respectiv 5 milioane de euro, pentru Agricover Credit IFN. Se speră ca împrumuturile să ajute producătorii locali să depășească impactul pandemiei de coronavirus.

        BERD, acționar al Agricover Holding SA, acordă o finanțare adiţională de 5 milioane euro, crescând finanțarea către companie la 20 milioane euro. BEI acordă o primă tranșă de 7,5 milioane euro dintr-o sumă totală de împrumut aprobată de 15 milioane euro. Aceste fonduri sunt puse la dispoziția Agricover Credit IFN suplimentar împrumutului în valoare de 20 milioane euro,  anterior acordat. Finanțarea BEI este garantată de către Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS). Noile fonduri vor permite Agricover Credit IFN să îşi extindă finanţarea către agricultură şi să ajute fermierii  afectaţi de impactul economic generat de pandemia COVID-19.

     Paolo Gentiloni, – comisarul european pentru economie: „Pentru a depăși consecințele economice ale pandemiei provocate de coronavirus trebuie să promovăm în continuare solidaritatea europeană. În colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, Comisia este mândră să sprijine acest acord de finanțare cu Agricover Credit, care vizează protejarea fermierilor din România”.

        Mark Davis – director regional BERD pentru România și Bulgaria: „Producătorii agricoli din România au fost afectaţi de perturbări în ceea ce privește cererea, lanțurile de aprovizionare și exporturile, confruntându-se în același timp cu o incertitudine crescută în sezonul de recoltă 2020. Acordarea de finanțări agricole suplimentare va ajuta fermierii să depășească aceste provocări, în beneficiul comunităților rurale și al industriei de bază pe perioada Covid-19 şi ulterior„.

       Andrew McDowell, vicepreședinte BEI: „A doua noastră colaborare cu Agricover, cu sprijinul FEIS, va asigura continuitatea împrumuturilor pe termen mediu accesibile IMM-urilor care operează în sectorul agricol, inclusiv fermierilor tineri. Desfășurarea eficientă a primei operațiuni cu Agricover a oferit investiții necesare pentru îmbunătățirea productivității și dezvoltarea economică în zonele rurale pentru creșterea competitivității și generarea de locuri de muncă, precum și pentru coeziune. Această finanțare suplimentară va oferi sprijinul necesar regiunilor din mediul rural al României pentru a face față mai bine consecințelor actualei crize Covid-19”.

      Robert Rekkers – director general Agricover Credit IFN: „Prin această finanțare suplimentară din partea BERD și BEI, Agricover Credit va continua să ofere sprijin financiar specializat, fără întreruperi, încurajând un mediu sigur și performant pentru toți partenerii noștri fermieri. Suntem onorați și încântați să vedem că cele mai importante instituții financiare internaționale au încredere în modelul nostru de afaceri și în capacitatea noastră dovedită de a opera, în ciuda provocărilor existente în piață”.

**  Agricover Credit IFN finanțează sectorul agricol și zootehnic și lucrează cu peste 15% din totalul fermierilor performanți din România. Este o subsidiară a Agricover Holding S.A. și oferă servicii de Agri-Finance printr-un model de business puternic integrat și original, centrat pe satisfacerea nevoilor esențiale ale fermierilor.

Târgul naţional AgriCultura Brăila 2018

*A XXII-a ediţie se desfăşoară în parcarea Mall Brăila, în perioada 27 – 30 septembrie * Participă firme care comercializează maşini şi utilaje agricole, producători de miere, societăţi bancare etc. * Vineri şi sâmbătă, în intervalul orar 11.00 – 12.00 degustare sub genericul „Ceaunul cu bunătăţi” * Program artistic cu muzică populară * CS „Micul Prinţ” derulează concurs de şah blitz pentru copii 

      O nouă ediţie. a XXII-a Târgul AgriCultura Brăila 2018 se desfăşoară, în parcarea Mall Brăila, în perioada 27 – 30 septembrie. Principalul organizator este Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila; are sprijinul Primăriei şi Consiliului Judeţean Brăila. Participă firme care comercializează maşini şi utilaje agricole – ex. Serv Class, Etufarm Utilaje Agricole, Tomit Agri Macchine, Dicor Land srl Galaţi, firme care vând maşini de teren şi autoturisme – Toyota Brăila (Estima Motors srl) şi nu numai, producători de miere – Haney Loriana (Dan şi Loredana Iorga) şi invitaţii lor, câţiva producători de fructe şi legume (care doar prezintă, nu vând), Atelierul de Revitalizare a Ţesăturilor Tradiţionale din Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (Centrul de Creaţie) Brăila prezentând frumoasele ţesături populare precum şi modul cum firele ajung să se transforme în ştergare, marame, trăistuţe şi nu numai, Asociaţia Producătorilor Agricoli Brăila, standuri de produse culinare ale Carrefour, Direcţia Agricolă Brăila, producătorul de lavandă Lăcrămioara Ţiripa şi nu numai. De asemenea, Clubul Sportic „Micul Prinţ” Brăila condus de Iulian Preda desfăşoară sâmbătă şi duminică dimineaţa competiţie de şah blitz pentru copii sub genericul „Brăila – oraşul cu salcâmi”.  Foto de la ediţia 2017 a târgului din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei (mai multe la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1550947478331169

Program Târg AgriCultura Brăila 2018

Joi, 27 septembrie 2018

11.00 deschiderea oficială a Târgului 2018 (Platforma Brăila Mall) cu oficialități şi conferință de presă; 17:00 program artistic oferit de Casei de Cultură a municipiului Brăila, dar şi momente cu Ansamblul folcloric “Mugurașii” de la Palatul Copiilor Brăila. “Garofița” din Lanurile și Ansamblul “Pandelașul”

Vineri, 28 septembrie 2018

11.00 – 12.00 degustare sub genericul „Ceaunul cu bunătăţi”; 14.30 Seminar de informare „Oportunităţi de finanţare şi alte soluţii financiar-bancare” cu Sorin Moise – director CRFIR Brăila, Florica Neagu – director FLAG Brăila, Gabriel Stoica – manager Relații Clienti Divizia Agribusiness, LibraBank care va prezenta tema “Solutii pentru asigurarea de lichiditati in agribusiness-ul modern”; 17.00 program artistic susținut de ansamblurile de dansuri populare “Mușețeanca” din Însurăței, “Neculai Bălan Bucioaga” din Valea Cânepii, comuna Unirea și “Grâușorul osmănean” din Unirea, comuna Unirea, cântece populare în interpretarea unor eleve de la Şcoala Populară “Vespasian Lungu” Brăila

Sâmbătă, 29 septembrie 2018

9.3011.00 concurs șah blitz pentru copii “Brăila – Orașul cu salcâmi” promovat de CS „Micul Prinţ” condus de Preda Iulian; 11:00 – 12:00 degustare „Ceaunul cu bunătăţi”; 12:00 – 13:00 seminar „Există soluţii la problema resurselor umane în agricultură”, prezentare și dezbatere, cu prof. Daniela Condei – inspector şcolar Învăţământ Profesional şi Tehnic, prof. Marcu Mona – director Liceul Tehnologic “Gh. K. Constantinescu” Brăila, prof. univ. dr. ing. Cristian Silviu Simionescu – decan Facultatea de Inginerie și Agronomie Brăila din Universitatea Galaţi, ing. Dan Buteică – trainer, coach independent JMT; 15:30 degustare Brânza de Gulainca şi program artistic prezentat de Gabriela Popa şi susținut de Ansamblurile folclorice „Spicul” din Siliștea și Tudorița Voineag, „Rapsodia Vultureană” din Vulturu, județul Vrancea, dansuri tradiționale meglene „Altona” din Cerna, județul Tulcea, „Cununiţa Satului” din Lieşti, județul Galați, „Mugurii Tudorencelor” din Salcia Tudor, județ Brăila şi grupul vocal „Drăguța Siliștea” din comuna Turcoaia, judeţ Tulcea

Duminică, 30 septembrie 2018

9.30 – 11.30 concurs șah blitz pentru copii “Brăila – orașul cu salcâmi”; 11:30 program artistic susținut de Ansamblurile de dansuri populare “Constantin Condruz” din comuna brăileană Gemenele și “Romanița” din comuna Romanu, judeţ Brăila

Colegiu prefectural la Brăila, decembrie 2017

*În 14 decembrie; şedinţă condusă de George Adrian Paladi, noul prefect 

Prima şedintă de lucru a Colegiului Prefectural al judetului Brăila condusă de George Adrian Paladi – noul prefect (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/08/noul-prefect-al-brailei-george-adrian-paladi-investire/ învestit în 8 decembrie 2017), are loc în data de 14 decembrie 2017,  de la ora 11.00 în sala mare a clădirii administrative brăilene, ca de fiecare dată. Ordinea de zi şi subiectele prezentate şi dezbătute sunt următoarele:  

 1)Informare informare Directia Silvica  – click pe document în format PDF pentru detalii – cu privire la activitatea desfăşurată de Direcţia Silvica a judetului Braila in anul 2017; prezintă Cosmina Moisei – inginer la Directia Silvică Braila; 2). Informare  Informare APIA – click pe document în format PDF pentru detalii – cu privire la activitatea Centrului Judetean Braila al Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) in anul 2017; prezintă Daniela Mihaela Militaru – director executiv Centrul Judeţean Brăila al APIA; 

Daniela Militaru

Constantin Adrian Glugă

 3). Informare Informare IPJ – click pe document în format PDF pentru detalii – privind actiunile specifice ce vor fi intreprinse de Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Braila, plus măsuri Progr. masuri IPJ si informare Informare IJJ – click pe document în format PDF pentru detalii – şi măsuri Plan masuri IJJ luate de Inspectoratul de Jandarmi Judetean (IJJ) Braila pentru asigurarea climatului de ordine si siguranta publica pe raza judetului Braila pentru sezonul de iarna 2017 – 2018; prezintă Constantin Adrian Glugă – inspector sef al IPJ Braila – şi Vasile Mot – inspector sef al IJJ Braila; 4). Proiect de hotarare pentru aprobarea Programului de masuri specifice pentru asigurarea climatului de ordine si siguranta publica pe raza judetului Braila pentru sezonul de iarna 2017-2018 al Inspectoratului de Politie al Judetului Braila si Inspectoratului de Jandarmi Judetean Braila„; prezintă Marius Aurelian Tiripa, subprefectul judetului Braila; 5). Diverse.

Târg naţional AgriCultura 2017, la Brăila în parcarea Mall

*În perioada 28 septembrie – 1 octombrie, ediţia XXI 

Ediţia XXI a Târgului naţional AgriCultura 2017 de la Brăila se desfăşoară în perioada 28 septembrie – 1 octombrie 2017 în parcarea Mall la fel ca şi la recentele ediţii precedente (foto 1 şi 2). Deschiderea oficială are loc la ora 11.30, după cum anunţă economist Georgeta Spânu – director general Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA), unde au fost invitați să participe și Mihai Daraban – președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Traian Caramanian – secretarul general al Camerei de Comert si Industrie a României, Iulian Francisk Chiriac – președintele Consiliului Județean Brăila, primarul brăilean Marian Viorel Dragomir, alte oficialități locale.

 „Târgul AgriCultura organizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultură Brăila se încadrează în seria manifestarilor expozitionale de marca ale sistemului cameral românesc, din domeniul agricol, bucurându-se de 21 ani de recunoasterea specialistilor şi firmelor din agricultura. Activitatea în agricultura este o munca neîntreruptă, fapt cunoscut de toţi cei care activează în domeniu. Ea presupune nu numai eforul propriu-zis din teren, ci şi contactul permanent cu noutăţile şi experienţa altora, cu cele mai bune utilaje sau îngrăşăminte, practici noi de cultură sau irigaţii. Toate acestea se întâmplă toamna la Braila, zonă recunoscută pentru potentialul sau agricol, cu o suprafaţă de aproximativ 351 000 ha teren arabil, cuprinzând Insula Mare a Brăilei şi Bărăganul.  entru a reusi performanta, agricultura românească are nevoie de investiţii, de cercetare, de maşini şi utilaje de ultima generaţie, de tehnici si tehnologii moderne, de seminte si material saditor de calitate. Toate acestea vor fi aduse în cadrul celei de-a XXI-a editii a târgului, un eveniment de referinta al Brailei si primul târg de agricultura organizat în ţară”, subliniază organizatorii în invitaţie. 

Manifestarea este organizată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (http://www.cciabr.ro/) Brăila – Ştefan Fusea preşedinte – în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Brăila.