Antoneta Ioniță, deputat PNL: „Românii din diaspora nu vor mai fi umiliți şi vor vota pentru viitorul țării lor!”

*Proiectul de lege prin care românii aflați în străinătate vor putea vota pe o perioadă de trei zile, mai exact vineri, sâmbătă, și duminică, a fost votat în Parlament

Medicul brăilean Antoneta Ioniță – deputat PNL de Brăila, președinte Organizația Femeilor Liberale Brăila, aduce la cunoștința publiucului o schimbare, bună, a activității de vot în ceea ce privește românii care trăiesc în afara granițelor. Comunicatul trasnmis de la cabinetul parlamentar îl aveți integral mai jos.

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL

       ”În sfârșit, normalitate la alegeri pentru românii din diaspora! Am aprobat în Camera Deputaților, for decizional, un proiect de lege prin care românii aflați în străinătate vor putea vota pe o perioadă de trei zile, mai exact vineri, sâmbătă, și duminică. Totodată, dacă președintele secției de votare va constata că duminică, la ora 21.00, mai sunt alegători care stau la coadă pentru a-și exercita dreptul constituțional de a vota, acesta poate decide închiderea secției de votare cu trei ore mai târziu, la ora 23.59. În acest fel, se va termina cu cozile interminabile, iar românii aflați în străinătate vor putea decide viitorul țării lor, fără să mai fie umiliți și împiedicați să voteze de guvernul PSD – ALDE, speriat de decizia românilor din diaspora, care vor normalitate, guvern care a utilizat toate mijloacele pentru a-i împiedica pe români să ajungă la cabinele de vot.

       Partidul Național Liberal a demonstrat, din nou, că-și ține promisiunile asumate și că depune toate eforturile pentru ca românii să fie tratați corect, indiferent în ce colțuri ale lumii au ales să trăiască. Pentru că, în marea lor majoritate, aceștia au fost efectiv alungați din România de deciziile aberante ale Guvernului PSD – ALDE, guvern care nu a luat nicio măsură economică viabilă și sustenabilă pentru a-i încuraja pe români să se întoarcă acasă. Prin adoptarea acestei legi, PNL repune România, stat membru al Uniunii Europene, pe harta țărilor cu democrații consolidate, în care cetățenii sunt singurii care contează și care au dreptul să-și aleagă reprezentanții. Aceeași lege adoptată în Camera Deputaților mai prevede ca românii să poată vota și prin corespondență, electronic, prin completarea unui formular aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente. 

        Odată cu promulgarea de către președintele Klaus Iohannis a acestei legi, Guvernul PSD – ALDE nu va mai avea nicio scuză privind organizarea alegerilor din diaspora și va trebui să țină cont de noile prevederi legislative”.

Antoneta Ionițădeputat Partidul Național Liberal

Reclame

Cum s-a jucat Ministerul de Externe cu nervii noştri, în ziua alegerilor europarlamentare

*Din comunicatul transmis la ora 15.00 în 26 mai 2019, după ce mii de români anunţau în Diapora că este imposibil să se poată vota din cauza proastei organizări, reiese că puţin le-a păsat celor de Externe de aplicarea spiritului şi literei Constituţiei care spun că orice român are dreptul să voteze

 

Stattford, 26 mai 2019, alegeri UE – scrutin românesc

S-a finalizat scrutinul din 26 mai 2019 în care am avut de ales, în România, noii europarlamentari dar şi de răspuns la cele două întrebări ale referendumului propus de preşedintele ţării, Klaus Iohannis (https://brailachirei.wordpress.com/2019/05/25/pe-26-mai-2019-romanii-merg-la-vot-pentru-noii-parlamentari-ue-si-referendum/). Dar nu s-a terminat cu problemele care derivă de aici. Una dintre ele este modul cum a înţeles Ministeruul Afacerilor de Externe (MAE condus de Teodor Meleşcanu), care părea (subliniez… părea!) că are în atenţie buna organizare a scrutinului în Diaspora, astfel încât să se ducă la bun sfârşit acţiunea de vot pentru absolut toţi doritorii. În fond, este un drept constituţional şi toate instituţiile statului de aceea există, ca să facă posibile punerea în practică a literei şi spiritului legii fundamentale – Constituţia. Foto, preluare de la Sebastian Braiş,cu români aşteptând la secţia de vot amenajată la Stattford – în Londra, de unde a fost transmisă şi o sesizare online https://votcorect.ro/sesizari/sectie-vot-stratford/ 

În realitate, ştim din semnalele trase pe reţelele de socializare,  din multiplele imagini şi mărturii, că în multe secţii organizate în ţări ale lumii civilizate din arealul UE – culmea! – zeci şi mii de români nu au mai ajuns să voteze, cu toate cu unii au stat încă de la primele ore ale dimineţii de duminică la coadă. Au fost şi o mulţime de glume, ieri, cu aceste cozi, care au reedidat atmosfera din comunism – numai că atunci se sttea la cozi pentru pâine, lapte, carn.e etc..  Dar gluma-i glumă, şi seriozitatea a devenit amară. E destul să lecturăm comunicatul transmis jurnaliştilor de MAE pe la ora 15.00, material care are pe antent inclusiv sigla cu România la conducerea rotativă a Consiliului UE.

„26 mai 2019. Precizări de presă

        Ministerul Afacerilor Externe informează că în prezent toate cele 441 secții de votare organizate în afara României sunt operaționale și funcționează normal. În afara unor incidente tehnice izolate, care au fost rezolvate rapid, la primele ore ale dimineții, toate activitățile din secțiile de votare din diaspora se desfășoară în parametri normali. Prezența la vot a cetățenilor români este substanțială, iar personalul Ministerului Afacerilor Externe implicat în procesul electoral depune eforturi susținute astfel încât ca toți cetățenii români din străinătate să își exercite dreptul de vot.

       Reamintim cetățenilor români din străinătate că la acest scrutin electoral Ministerul Afacerilor Externe a organizat un număr record de secții de votare, mai mare decât dublul numărului de secții organizate la scrutinele anterioare. Astfel, prin comparație cu alegerile anterioare pentru Parlamentul European (2014, 2009 și 2007 – când au fost organizate câte 190 de secții), anul acesta s-au organizat cu 251 mai multe secții de votare, numărul actual fiind de 441. Comparativ cu referendumul național pentru revizuirea Constituției din 2018 (378 de secții), sunt organizate 63 de secții în plus, iar în comparație cu alegerile parlamentare din 2016 (417 secții), cu 24 mai multe secții de votare. În concluzie, numărul secțiilor de votare pentru cetățenii români din străinătate nu s-a redus, dimpotrivă s-a dublat, de la 190 la 441 în anul 2019.

       Lista secțiilor de votare a fost stabilită pe baza propunerilor misiunilor diplomatice ale României, care au ținut cont de consultările cu comunitățile românești din străinătate, de solicitările acestora de organizare a unor secții noi și de evaluarea modului în care s-au desfășurat procesele electorale anterioare în străinătate. Ministerul Afacerilor Externe reamintește cetățenilor români aflați în străinătate că pot vota la oricare dintre secțiile de votare organizate pe teritoriul statului în care se află temporar. Prin urmare, în cazul în care la una dintre secțiile de votare se constată prezență mai ridicată, ce implică un timp de așteptare mai mare pentru exercitarea dreptului de vot, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să se deplaseze la cea mai apropiată secție de votare. Acestea sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice și consulare ale României, în sediile institutelor culturale din străinătate, în cadrul consulatelor onorifice, dar și în alte locații. Cele mai multe secții de votare sunt organizate în Italia (76, cu 3 mai multe decât în 2016), Spania (50), Republica Moldova (36), SUA (31), Marea Britanie (29, cu 8 mai multe decât în 2016), Germania (25, cu 10 mai multe decât in 2016), Franța (17), Austria (9), Belgia (8).

      Pe parcursul zilei au fost semnalate aglomerări de persoane la unele secții de votare din străinătate. Au fost semnalate situații punctuale în care grupuri compacte de alegători au sosit simultan la aceeași secție de votare, afectând fluxul procesului de vot (un exemplu punctual vizează un grup de 5 autocare care au ajuns simultan la aceeași secție de votare). De asemenea, au fost semnalate situații în care urnele de vot au fost umplute în urma exercitării votului de către un număr semnificativ de cetățeni, fapt care a condus la întârzieri minore în procesul electoral, ca urmare a înlocuirii urnelor pline cu altele goale. Precizăm că Ministerul Afacerilor Externe a promovat constant informații cu privire la procesul electoral: numărul de secții de votare, locația acestora, atât pe pagina web precum și pe conturile de pe platformele social media ale MAE și ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate. Demersul a fost dublat de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, care au promovat pe plan local informații privind locația secțiilor de votare, procedura de vot, condițiile în care poate fi exercitat dreptul la vot. Aceste demersuri au conferit alegătorilor posibilitatea de a se informa și de a alege locațiile proxime pentru exercitarea dreptului la vot. În acest sens, a fost creată pe pagina de internet a MAE o rubrică specială, permanent actualizată, care conține informații electorale utile. Acestea au fost preluate, în timp real, pe conturile de socializare Facebook și Twitter pentru a veni în sprijinul cetățenilor români interesați. Lista secțiilor de votare este disponibilă aici http://www.mae.ro/node/48090„.

Nota autor (Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei) Sper ca după aceste întâmplări deloc plăcute să se ia măsuri. Iar îndepăratrea ministrului Meleşcanu ar fi cea mai comodă şi simplă…

Pe 26 mai 2019 românii merg la vot, pentru noii parlamentari UE şi referendum

*Şi indiferent ce zic unii sau alţii, cetăţenii oneşti votează „Da” la refendumul propus de preşedintele Klaus Iohannis, că altfel nu se poate! 

#26mai #mergemlavot

    În perioada 23 – 26 mai 2019 cetăţenii statelor membre UE votează componenţa viitorului Parlament Euroepan. Iar în România, pe 26 mai cetăţenii sunt invitaţi şi să aleagă europarlamentarii – trei independenţi şi candidaţii celor 13 partide validate de Biroul Electoral – şi să răspundă la întrebările referendumului propus de preşedintele Klaus Iohannis: 1) „Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?”, 2) „Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”

Indiferent ce credem, votul nostru contează. Nu lăsa pe altul pe decidă în locul tău! votăm pentru noi europarlamentari https://brailachirei.wordpress.com/2019/04/27/alege-ti-viitorul-videoclip-lansat-de-parlamentul-european-pentru-votul-din-26-mai-2019/, votăm şi la referendum.

 

Deputatul Vasile Varga, despre promisiuni pesediste si neimpliniri la Braila

*Liberalul brailean aminteste, la doi de mandat al primarului social democrat marian Viorel Dragomir, cateva promisiuni electorale nepuse deloc in practica pana in prezent 

Vasile Varga – deputat din partea Partidului National Liberal (PNL), organizatia din Braila – subliniaza cateva aspecte administrative care au legatura cu faptul ca acum doi ani (la 5 iunie), la Primaria braileana a fost ales, din partea (PSD), Marian Viorel Dragomir, in baza unei liste cu promisiuni. Orice comentarii sunt de prisos.

Vasile Varga, deputat PNL

Cu primarul Dragomir e simplu. Nu e greu să gasesti, la doi ani de mandat, ce lipseste din ce si-a dat cuvantul Dragomir ca vom avea. Va dau un exemplu, care poate fi verificat de orice cetatean. In campanie, a promis ca vom avea statii de autobuz SMART, <din sticla rezistenta, cu iluminat, camere video si un ecran electronic care va afisa informatii publice si timpul in care autobuzul de pe fiecare linie va sosi in statie>. Am citat din domnul primar! Nu le avem! Tot domnul primar, cu mana lui, a scris ca termenul de realizare este „maxim doi ani”. Dar, cine stie, poate pana la sfarsitul anului brailenii vor putea afla de pe ecranele electronice ale domnului primar cand soseste autobuzul. Tot edilul nostru promite ca, citez, orasul <va fi integrat in circuitul marilor companii care presteaza servicii turistice de-a lungul fluviului> si ca <numarul vaselor care opresc azi la Braila va creste>. Au oprit foarte multe vase in cei doi ani, aproape ca n-aveau loc in port. La noi, din pacate, ajung turisti straini, care, dupa cum am citit in presa, vad, pe langa bijuteriile arhitectonice din Centrul Vechi, haite de maidanezi si munti de gunoaie. Cand tu stii ca orasul tau nu are inca tot ce ii trebuie pentru a intra in circulitele turistice de croaziera, nici pe departe, de ce nu te gandesti la ce sa faci pentru a putea ajunge acolo, in loc sa arunci o vorba-n vant, crezand ca poti sa duci de nas pe oricine?„, subliniaza Vasile Varga. 

Ioan Aurel Pop, noul preşedinte al Academiei Române

*Rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, academicianul preia şefia înaltului for pentru mandatul 2018 – 2022

Academia Română și-a ales în 5 aprilie 2018, în Adunarea Generală, noul președinte în persoana acad. Ioan Aurel Pop (mai jos un CV al său prezentat de Biroul de presă al Academiei), acesta obținând 86 de voturi din 140. Ceilalţi candidaţi au fost Bogdan Simionescu – unul dintre cei patru actuali vicepreşedinţi ai Academiei, Victor Voicu – actual secretar general al Academiei. Cristian Hera – preşedintele interimar – nu a candidat. Mandatul de președinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori. Președintele își va prelua prerogativele după 15 zile de la data alegerilor. Vineri, 20 aprilie 2018, vor avea loc alegerile pentru celelalte funcții din Biroul de Prezidiu – patru vicepreședinți și un secretar general.

acad. Ioan Aurel Pop

** * Acad. Ioan-Aurel Pop, 63 de ani, este istoric. S-a născut în satul Sântioana, județul Cluj, a absolvit Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov și a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe care le-a încheiat ca șef de promoție. În 1989 și-a susținut teza de doctorat intitulată „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI”.

A desfășurat o bogată activitate didactică: asistent, lector, conferențiar; din 1996, este profesor la Departamentul de istorie medievală, premodernă și istoria artei a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar din 2012 este rector al acestei universități. Profesor invitat la Universitatea din Pittsburgh, S.U.A. (1991-1992), INALCO din Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) și Universitatea Ca’ Foscari din Veneția (2003-2008). În perioada 1994-1995 a fost directorul Centrului Cultural Român din New York, iar între 2003 și 2007 directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.

În data de 29 noiembrie 2001, Academia Română l-a ales membru corespondent, iar la 30 martie 2010 membru titular în cadrul Secției de științe istorice și arheologie. Trei ani mai târziu a rostit Discursul de recepție „Semnificația istorică a unor nume: român și România”.

Din 1990 este membru al Comisiei de istorie a relațiilor internaționale din cadrul Comitetului Internațional de Științe Istorice (Milano), iar din 1999, membru corespondent al Academiei de Științe, Litere și Arte (Paris); membru al Institutului pentru Întâlniri Internaționale din Gorizia din 2005; membru al Ateneo Veneto, din 2005; membru în Comitetul științific al Institutului pentru cercetări de istorie socială și religioasă din Vicenza, Italia, din 2006; membru al Academiei Europene de Științe și Artă (Salzburg), din 2013; membru al International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame, din 2013; membru în Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2015); membru titular al Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova (2015).

Este membru în numeroase colegii și consilii de redacție: director, din 1994, al Revistei ‘Transylvanian Review’ a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române (cotată Thomson Reuters — ISI); membru în colectivul de redacție al revistei ‘Promemoria’, revista institutului de istorie socială; președinte al colectivului de redacție al revistei ‘Articles. Creative Research and Art’, Haifa, Israel; membru în colegiul editorial al Revistei de Politica Științei și Scientometrie; Membru în Consiliul științific al ‘Magazin istoric’; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologie’; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Academica’ a Academiei Române; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Zagreb’; membru al Comitetului Științific de Onoare al Colecției ‘Corpus membranarum Capuanarum’, publicată de Edizioni Scientifiche Italiane și Edizioni Palladio; membru în comitetul de onoare permanent al Anuarului Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția; membru în consiliul științific al Anuarului Arhivelor Mureșene; membru în colegiul de redacție al revistei ‘Akademos’.

Autor a peste 50 de cărți, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare, volume îngrijite și a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici în volume separate, reviste de specialitate și publicații de cultură. Autor al „Instituții medievale românești: Adunările cneziale și nobiliare (boierești) din Transilvania în secolele XIV-XVI” (1991), „Românii și maghiarii în secolele IX-XIV: Geneza statului medieval în Transilvania” (ed. I, 1996, ed. II, 2003), „Istoria Transilvaniei medievale: De la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul” (1997), „Geneza medievală a națiunilor moderne” (secolele XIII-XVI) (1998), „Națiunea română medievală: Solidarități etnice românești în secolele XIII-XVI” (1998), „Românii și România: O scurtă istorie” (1998; tradusă în engleză, italiană, germană și spaniolă), „Istoria, adevărul și miturile” (2002), „Contribuții la istoria culturii românești” (2003), „Istoria românilor” (2010), „Biserică, societate și cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare și excludere” (2012), „De manibus Vallacorum scismaticorum’ Romanians and Power in the Mediaeval Kingdom of Hungary” (The Thirteenth and Fourteenth Centuries) 2013, „Cultural Diffusion and Religious Reformation in Sixteenth-Century Transylvania. How the Jesuits Dealt with the Orthodox and Catholic Ideas” (2014) etc. Coautor la sintezele „A History of Romania” (1995, 1996, 1997), „Istoria României: Transilvania” (vol. I, 1997) și unul dintre coordonatorii lucrărilor „O istorie a românilor” (1998, apărută în mai multe limbi), „Istoria Transilvaniei” (3 vol., 2003-2008; tradusă în engleză), „Istoria României: Compendiu” (2004, 2007; tradusă în engleză). Vorbitor de franceză, engleză, italiană, germană și maghiară.

A fost distins cu Premiul George Barițiu al Academiei Române (1991), Premiul de excelență al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (2011) și Premiul Media de Excelență, din partea ziarului ‘Gazeta de Cluj’ (2011). De asemenea, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Președintelui Românei (2010), Ordinul de Onoare din partea Președintelui Republicii Moldova (2010), Medalia ‘Crucea Transilvană’ din partea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului (2014), Comandor al Ordinului Militar de România (2014), Ordinul Național ‘Steaua României’ în grad de Cavaler (2015), Medalia ‘Crucea Șaguniană pentru laici’ din partea Mitropoliei Ardealului (2015), Diploma ‘Meritul Academic’ din partea Academiei Române (2015), Medalia ‘Crucea Nordului pentru mireni’ din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (2016), Ordinul ‘Palmes Academiques’ în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016) și Ordinul ‘Steaua Italiei’, în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016).

Adrian Tabarac, noul președinte al Organizației Municipale PNL Brăila

*Ales duminică, 25 martie 2018 * Îşi propune ca împreună cu ceilalţi colegi să se implice în rezolvarea problemelor – multe… – ale comunităţii 

Organizația PNL Brăila a organizat duminică, 25 martie 2018, ședința Consiliului de Coordonare Local al Municipiului Brăila (https://brailachirei.wordpress.com/2018/03/22/pnl-braila-isi-alege-seful-la-organizatia-municipala/) în care s-a ales noul Biroul Politic Local Municipal al Filialei PNL.

Adrian Tabarac

     Pe lângă membri liberali din structura menţionată, alături de preşedintele Alexandru Danaila-Zaharia al Organizaţiei Judeţene PNL Brăila, deputaţii Antoneta Ioniță şi Vasile Varga, la lucrări au participat și invitați din afara Brăilei, respectiv deputatul Victor Paul Dobre – vicepreședinte regional pe Regiunea Sud-Est al PNL central, senatorul George Cătălin Stângă.
Noul președinte al Organizației Municipale PNL Brăila a fost ales Adrian Tabarac, consilier local municipal (u de multă vreme; l-a înlocuit pe Cătălin Hagiu care a demisionat la finele lui 2017 din motive de serviciu din Consiliul Local Munciipal şi de la şefia Organizaţiei Municipale PNL).

Liberalii, care se străduiesc să facă opoziție constructivă la Brăila condusă de PSD și ALDE, vor să facă și mai departe același lucru cu scopul de a aduce un plus de bine în viața brăilenilor. De altfel, propunerile liberale pentru Consiliul Local Municipal şi Consiliul Judeţean vizează o serie de aspecte pot aduce beneficii: ex. parc industrial, cabinete medicale de cartier unde să poată fi oferite servicii simple de tratament, eliminarea taxei de apa pluvială etc. Deocamdată, locuitorii Brăilei – care și-a serbat la 20 ianuarie 2018 cei 650 ani de atestare documentară –  nu se pot lăuda cu prea multe investiții în zonă, cu drumuri bune, cu locuri de muncă bine plătite, cu un județ cu mare potențial agricol care să beneficieze de avantaje reale din acest aspect etc. 

Adrian Tabarac: „PNL Brăila are de astăzi o nouă echipă de conducere, o îmbinare de entuziasm și experiență, de oameni pe care îi leagă dorința de a se implica pentru problemele comunității. Iar primul proiect pe care l-am propus, în calitate de președinte al municipalei PNL și de lider al acestei echipe este organizarea unui referendum pentru a elimina apa de ploaie din facturile brăilenilor. Consider că este un pas important pentru a demonstra că ne pasă de ceea ce se întâmplă în comunitate, de nevoile oamenilor și că pornim la drum pe niște principii clare: comunicare, deschidere, implicare. Sunt convins că, împreună cu președintele PNL, Alexndru Dănăilă, cu oamenii din echipă, vom reuși să mișcăm lucrurile pentru Brăila pe care o iubim!”. 

PNL Brăila îşi alege şeful la Organizaţia Municipală

*Duminică, 25 martie 2018

     Liberalii brăileni îţi aleg preşedintele la Organizaţia Municipală de partid (site la http://pnlbraila.ro/, pagină Facebook la https://www.facebook.com/PNLBR/). Evenimentul are loc duminică, 25 martie 2018, la sala de evenimente de la ”Regal” – fostul Club ”Progresul” – unde se va desfăşura ședința extraordinară a Comitetului de Coordonare Locală al Organizației Municipale PNL Brăila. Principalul punct pe ordinea de zi este alegerea noii conduceri a Organizației Municipale a PNL Brăila.

Suntem singurul partid care face o opoziție reală actualei majorități PSD din Consiliul Local Municipal și îmi doresc ca președintele ales, alături de întregul Birou Municipal, să vină cu propuneri și proiecte concrete, viabile, pentru a reuși să scoatem Brăila din praf și amorțeală, iar orașul să devină o opțiune pentru toți cei care doresc să locuiască aici. Avem nevoie de o echipă dinamică și unită, care să gândească dezvoltarea viitoare a orașului și care să aibă deschidere spre dialogul cu cetățenii”, afirmă Alexandru Dănăilă Zaharia – președintele Organizaţia Judeţeană a PNL Brăila.

Notă. Preşedintele Organizaţiei Municipale PNL, ales în aprilie 2017, a fost Cătălin Hagiu – om de afaceri, până de curând consilier municipal. Acesta a demisionat în octombrie 2017, din motive de serviciu, din funcţie.