Editura Istros, lansare de carte la Bucuresti

*Volumul aparut la editura Muzeului Brailei „Carol I’ este „Moesica et Christiana” dedicat prof. univ. dr. Alexandru Barnea

coperta-moesica-et-christiana       „Moesica et Christiana”, volum de studii apărut la Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I” în 2016, se lansează vineri, 28 octombrie 2016, de la ora 12.oo, în sala de consiliu a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” București (str. Henri Coandă nr. 11). Cartea – in limba engleză, semnat Adriana Panaite, Romeo Cirjan si Carol Capită, este dedicat profesorului universitar doctor Alexandru Barnea.

Evenimentul este urmat de o conferință susținută de dr. Adriana Panaite, unul dintre editorii volumului „Drumuri romane identificate prin studiul fotografiilor aeriene din arhiva Institutului de Arheologie”.

***  Alexandru Barnea (un CV in barnea-alexandru – click pe document in format PDF pentru detalii) este specializat în Istorie antică şi arheologie clasică şi epigrafie greacă şi latină, epocile greco-romană şi bizantină. Din CV-ul profesional:  licenţiat în filologie clasică, Universitatea din Bucureşti, 1967; membru al secţiei greco-romane din Institutul de Arheologie “V.Pârvan” al Academiei Române din 1968; doctor în istorie la Universitatea din Bucureşti din 1983; cadru didactic al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti din 1992, din 1995 profesor, decan al acesteia între 1996 şi 2004; membru fondator şi parte din conducerea Institutului Român de Istorie Recentă din Bucureşti; membru al societăţilor de Studii Clasice, de Studii Bizantine, de Ştiinţe Istorice ş.a., din ţară şi din străinătate; din decembrie 2007, şef al Catedrei de Istorie Antică şi Arheologie Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

Festivalul Olimpului, a 45-a ediție in Grecia – cu România țară invitată

*In programul lunii august conferințe pe teme de arheologie și proiecții de filme românești, spectacole de muzică și dans tradițional

Festivalul Olimpului, aflat la a 45-a ediție, se desfășoară în perioada iulie – august 2016 în regiunea Pieria din Grecia. Având titlul „Din Carpați în Olimp”, manifestarea are România este țară invitată de onoare, iar evenimentelee culturale românești dunt organizate de Ambasada României la Atena în colaborare cu Consulatul General de la Salonic și cu sprijinul Institutului Cultural Român. afis festivalul Olimpului 2016

Organizația Festivalului Olimpului (ORFEO) a invitat România ca țară de onoare în acest an si pentru ca există o tradiție încă din 2010, dar si pentru că un numărul foarte mare de turiști români își petrec vacanțele, de peste 20 ani, în regiunea Pieria.
În cele două luni de festival, publicul din Grecia are ocazia să asiste la evenimente care subliniază excelența culturală românească, între care menționăm concertul de excepție care va deschide Festivalul și care va reuni Corul Preludiu al Tinerimii Române cu vocea sopranei elene de renume internațional Sonia Theodoridou, alături de alți muzicieni din România și din Grecia, într-un program care reunește piese din repertoriul român și elen. De asemenea, publicul elen și român din Grecia va avea posibilitatea să vizioneze trei expoziții de pictură ale unor artiști din România (Elena Murariu – iconografie și o expoziție colectivă care va reuni peste 25 de pictori între care Mimi Revencu, Laurențiu Dimișcă, Carmen Poenaru, Dionis Pușcuță, Ina Gheorghiu, Florin Gheorghiu, Gina Barnovschi, Maria Nedelcov – Beba, piese de teatru de Eugen Ionesco și Matei Vișniec puse în scenă de artiști greci și respectiv români din comunitatea din Grecia. Sunt proiectate cinci filme emblematice din noul val de succes al cinematografiei românești, realizate de Corneliu Porumboiu, Nae Caranfil, Cristi Puiu, Radu Mihăileanu și Ana Lungu. Festivalul se încheie cu un spectacol tradițional de muzică și dansuri populare românești.

Program românesc pentru luna august de festival

Vineri, 5 august – discursuri arheologice cu Dimitris Patermalis – „Dion în New York”, conf. univ. dr. Emilian Alexandrescu – „Paleoliticul în România”; marți, 9 august 2016  – cinematografie românească: „Restul e tăcere” de Nae Caranfil, film proiectat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC); miercuri, 10 august – „Marfa și banii” de Cristi Puiu, film proiectat cu sprijinul CNC; vineri, 26 august – „Concertul” de Radu Mihăileanu, film proiectat cu sprijinul Institutului Cultural Român; duminică, 28 august – spectacolul de închidere a ediţiei a 45-a a Festivalului Olimpului 2016 cu ansambluri de muzică și dans tradițional din România și Grecia; participă cei 32 de dansatori ai grupului popular Carpații, de la Casa de Cultură Câmpulung Muscel din România – la Teatrul Antic Dion.

„Oameni şi pietre”, conferință la Muzeul Brăilei „Carol I”

* Luni, 19 ianuarie 2015, ora 18.00 * Din programul cu cercetătorii arheologi Stănică Pandrea și Costin Croitoru: prezentarea importanței sitului arheologic de la Brăilița; evocarea arheologului Nicolae Harţuche; masă rotundă și atelier

muz         La 20 ianuarie 2015 se împlinesc 647 ani de la prima atestare documentară a orașului Brăila. Evenimentul este prefațat încă de luni, 19 ianuarie 2015, ora 18.00, cu o conferință pe tema „Oameni şi pietre” la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” din municipiu, Piaţa Traian nr. 3. Așa cum au făcut și în alte dăți (ex. https://brailachirei.wordpress.com/2013/01/22/la-muzeul-brailei-povesti-adevarate-din-aventura-arheologiei-in-2012/), pasionații cercetători ne vor dezvălui secrete ale istoriei necunoscute așa cum apar de săpături arheologice și ne vor ajuta să trasăm, măcar simbolic, posibile trasee ale istoriei viitorului. O recenta întâlnire tematică a avut loc în 19 decembrie 2014, la vernisajul expoziției „Din bube, mucegaiuri şi noroi…” cuprinzând obiecte (foto 1, 2 si 3) descoperite de arheologi în săpături desfășurate pe teritoriul municipiului Brăila, în zona centrului vechi (sit istoric).

arheologie 1       Conferința se înscrie în ciclul „Brăilița 60” și este dedicată împlinirii a 60 de ani de la primele cercetări arheologice în situl de la Brăilița. Prezintă arheologii dr. Costin Croitoru, cercetător și dr. Stănică Pandrea, ambii cercetători la – şef Secţia Arheologie a Muzeului Brăilei „Carol I”. arheologie 3
Din program: prezentarea importanței sitului arheologic de la Brăilița; evocarea arheologului Nicolae Harţuche – cel care a descoperit și a cercetat situl arheologic de la Brăilița; masă rotundă și atelier în care se vor prezenta principalele categorii de unelte și ustensile din piatră descoperite în situl de la Brăilița.

arheologie 2          Până la intâlnirea muzeală, avem ocazia să ne familiarizam cu profilul de cercetător al regretatului Nicolae Hartuche (1928 – 2003) in filmul realizat de Ghena Pricop de la secția Istorie a muzeului si Gabriel Stoica:

Si-au anunțat prezența la evenimente elevi, profesori de istorie de la școlile și liceele din Brăila.

La Muzeul Brăilei „Carol I”, nouă expoziţie arheologică

 * Vernisaj vineri, 19 decembrie 2014, de la ora 11.00

   afis Muzeu, 19 dec 2014            Muzeul Brăilei „Carol I’ ne invită la vernisajul expoziţiei „Din bube, mucegaiuri şi noroi…”, un generic sub care s-au desfasurat si cu alte ocazii expozitii de arheologie in spatiul sediului din Piaţa Traian nr. 3. Este un bun prilej să mai aflăm noutăti din domeniu, să ascultam specialistii vorbind timpuri străvechi cu ajutorul datelor concrete dezvăluite de săpături, cu elemente la fel de concrete – poate mai fragmentate, si de aceea mai interesante – ce reprezintă franturi de viată din vremuri despre care nu stim mare lucru, adesea neavand nici măcar surse scrise de informare.  

              „Intraţi să le vedeţi şi voi!”, aceste misterioase si grăitoare elemente de istorie din expozitia care se deschide vineri, 19 decembrie 2014, de la ora 11.00. 

               Prezintă prof. univ. dr. Ionel Cândea, cercetător – managerul Muzeului Brăilei „Carol I’ şi dr. Costin Croitoru – cercetător la Secţia Arheologie a institutiei muzeale brăilene. 

La Muzeul Brailei, povesti adevarate din “Aventura arheologiei’ in 2012

* Stanica Pandrea si Ionel Candea au prezentat detalii de la sapaturile efectuate in municipiu si judet * Evenimentul a marcat Ziua municipiului in 2013, respectiv cei 645 ani de la prima atestare documentara a Brailei 

100_7904 Sub semnul unui titlu atractiv – “Aventura arheologiei”, asa cum de altfel a si fost povestea intamplarilor arheologilor braileni din anul trecut, 2012, s-a desfasurat la sediul central al Muzeului Brailei duminica, 20 ianuarie 2013, o intalnire cu public. Data marcheaza si implinirea a fix 645 ani de la prima atestare documentara a urbei brailene, intr-un document semnata de voievodul Vladislav Vlaicu al Tarii Romanesti, act din 20 ianuarie 1368 prin care se stipulau anume facilitati in exercitarea comertului de catre negustorii brasoveni la cetatea si portul Brailei.

Din tainele meseriei de arheolog, abc-ul profesiei

Pentru a fi cat mai clar, Stanica Pandrea – arheologul sef al sectiei de profil din Muzeul Brailei care a deschis seria povestilor – a tinut sa ofere si cateva detalii din abc-ul meseriei, inclusiv cu referire la aspectele legislative. Acestea din urma au fost subliniate si pentru ca, asa cum de fapt a si precizat vorbitorul, exista destui investitori si proprietari care nu inteleg necesitatea efectuarii descarcarii de sarcina arheologica pe terenurile unde se efectueaza lucrari de constructive si reparatie, foraje, drumuri, diverse tipuri de lucrari ce necesita sapaturi etc. Practic, legea se refera la protejarea patrimoniala a zonei culturale si de civilizatie romaneasca – fara de care popoarele nu au nici o legitimitate in lume! – astfel incat orice vestigii arheologice nedescoperite, obiecte stravechi sau mai recente, dar importante din punct de vedere istoric, sa nu fie distruse in timpul acelor lucrari. 100_7910

Utilizand imagini de la fata locului, Stanica Pandrea a povestit cum s-au descoperit in judet, acolo unde mai multe firme se pregatesc sa dezvolte afaceri in domeniul energiei eoliene, movile – care sunt de fapt tumuli, morminte stravechi. La ce foloseste arheologului aceste descoperiri, s-ar putea intreba cititorul care a uitat lectiile de istorie antica si medievala, spre exemplu? Ei bine, astfel istoricul – in realitate, echipa de lucru, acum nu se mai lucreaza decat in grup, fiecare membru avand specializarea sa ( fiind necesari si muncitorii care ajuta la sapaturi, si conservatorii) – poate sa descrie, uneori in detaliu, cam care era viata semenilor la o anumita epoca.

In spatiile destinate parcurilor eoliene, arheologii au marcat cu ajutorul GPS-ului, pe harta, noutatile notabile si apoi le-au incarcat pe harta Google Earth. Dupa microsondaje, s-a putut vedea unde este realmente nevoie de sapaturi si cercetare amanuntita. Daca s-a putut, firma investitoare a modificat traseul sapaturilor epntr conducte sau instalatii electrice, asa ca vestigiile arheologice si marturiile asupra istoriei au scapat de distrugere. Dar nu se intampla mereu astfel; uneori, de fapt de ceel mai multe ori, arheologii fac rapid sapatura, cerceteaza si nu pot prezeva, aduna ce se poate, fotografiaza, filmeaza, catalogheaza si apoi locul este redat vietii normale, ca si cum nimic nu ar fi fost descoperit acolo – ramane doar un nume de localitate, de forma de relief sau apa pe toate cele descoperite si povestite intr-o carte, expuse la muzeu.

Diagnoza arheologica, un act necesar intreprinzatorilor si proprietarilor 

100_7912 Dupa toate aceste operatiuni, se ofera diagnoza arheologica fara de care nu poate lucra nici un investitor care doreste sa excaveze ori sa construiasca pe suprafete mai mare de 2.000 metri patrati. Chiar daca unii nu sunt de accord cu aceasta cerere, expres formulata de Directia pentru Cultura si patrimoniu sau de Muzeu, legea este explicita ina cest sens si nu se poate eluda. In plus, arheologii fac cu mare daruire aceste cercetari care le ofera sansa sa descopere noi “personaje”” in viitoarele lor povesti arheologice.

Noi tumuli desoperiti in judetul Braila

In anul 2012, in judet arheologii au urmat activitatea firmelor din zonele cu viitoare eoliene, la Scortaru Nou in zona luncii Buzaului, la Urleasca pe raul Ianca, la Gropeni si la Insuratei pe unul din malurile Calmatuiului. Asa cum am vizionat pe hartile prezentate, numai initiatii pot descoperi unde ar putea fi in teren movilele, tumulii, deci mormintele.  Norocul a fost, a explicat Stanica Pandrea – n.aut. Fostul meu coleg de liceu, la “Murgoci”, de atunci se cunostea pasiunea sa pentru istorie – ca in unele situatii s-a lucrat pe pamantul pregatit pentru aratura de toamna si dupa ploi, astfel ca s-a putut vedea mai clar unde este o ridicatura: “La ses, mai peste tot unde e o movila este si un mormant ori un grup de morminte, stramosii asa isi ingropau mortii, in locuri vizibile. Daca ar fi fost vegetatie, vizibilitatea ar fi fost imposibila”. 100_7915

Toate detaliile, de altfel, au fost gustate din plin de cei mai tineri membri ai publicului – unul dintre ei fiind fiul Elenei Hrimiuc, directorul Gradinitei nr. 11 din municipiul Braila, prezenta si ea la eveniment la fel ca si Lucian Tilea – fostul viceprimar, om de afaceri (cateva date aveti la http://brailachirei.wordpress.com/2012/03/15/gastronomie-pasiune-si-multiculturalism-la-crama-terente-in-municipiul-braila/ despre unul din proiectele sale ) dar si realizatorul emisiunii saptamanale (la TV Galati) “Pasionat de viata” unde Ionel Candea – directorul Muzeului Brailei – si Stanica Pandea sunt invitati periodic.

Manastirea Maxineni, o adevarata bijuterie arhitectonica, recladita din temelii cu banii CJ Braila

100_7923 Alte prezentari au fost realizate de directorul Muzeului Brailei – Ionel Candea, ajutat la computer de arheologul Costin Croitoru – care a efectuat si el sapaturi in judet impreuna cu colega Mirela Vernescu: una despre sapaturile din oras si alta despre descoperirile de la Maxineni, in preajma Manastirii voievodale a lui Matei Basarab care s-a reconstruit (cu fonduri oferite de Consiliul Judetean Braila, sub directa indrumare a unei echipe de specialisti in frunte cu arhitectul Calin Hoinarescu – vezi la http://brailachirei.wordpress.com/2009/10/04/manastirea-voievodala-maxineni-%E2%80%93-semne-de-renastere/ si s-a ridicat, ca in poveste, in splendida ei maretie, asa cum au desenat arhitectii dupa toate detaliile oferite de cercetarile arheologice – a fost reasezata pe locul de la inceput, se reface si catapeteasma – initial rrealizata din zidarie etc.

Am vizionat imagini cu sapaturi mai adanci de 4 metri, diferite descoperiri – de la sticle de bere model Muler, fabrica activand in Braila pana dupa primul razboi mondial, monede poloneze, turcesti, ghiulele de piatra si metal, cafle, oale (cioburi) smaltuite, podoabe de si cu sticla – unele de un mare rafinament, oseminte. De interes, si de cercetat in continuare – dupa cum a subliniat Ionel Candea, s-au dovedit a fi mormintele de copii descoperite in fosta curte a manastirii Maxineni, a caror maini nu au fost asezate pe piept in pozitia astazi unoscuta, ci cu bratele la clavicula, ceea ce aduce cu formula de ingropaciune a Bogomililor – “dar este de cercetat cum s-a putut asa ceva in imediata apropiere a unei biserici, bogomilii fiind niste razvratiti”, a tinut sa precizeze Ionel Candea.

„Braila 645”, ziarul unic cu toate paginile interesante

O parte dintre aceste povesti, poate nu atat de spectaculos, dar cu un aparat documentat si cu foto sunt prezentate in ziarul unic “Braila 645’, lansat vineri, 18 ianuarie 2013 la sediul muzeal in cinstea Zilei municipiului, la aniversarea celor peste sase secole de atestare documentara. Publicatia poate fi vizualizata in format PDF pe pagina web a Muzeului Brailei – http://www.muzeulbrailei.ro/; tot aici pot fi consulate cartile aparute la Editura Istros , a muzeului, si site-urile Centrului Diversitatii Culturale cu cele doua proiecte despre minoritati, ambele finantate AFCN, care au dat la iveala marturii interesante despre traditiile si convietuirea la Braila, in mod pasnic si foarte profitabil pentru locuirea urbana, a grecilor, evreilor, rusilor lipoveni, turcilor, bulgarilor alaturi de majoritarii romani.

N.aut. A fost o duminica minuanta! Pacat ca nu ati fost prezenti, v-ati fi trezit, ca si mine, ca va pare rau ca nu ati fost macar o data martori la sapaturile arheologice si la descoperirea atat comori ale istoriei! Dar nu e tarziu. Poate ca la evenimentele viitoare veti fi acolo… la Muzeul Brailei!

Descoperiri arheologice buzoiene, lansare de carte la Muzeul Brăilei

* „Pietroasa Mică – Gruiu Dării, judeţul Buzău. Descoperirile din epocile eneolitică şi a bronzului (III)” este cartea, autorii ei sunt Valeriu Sîrbu, Sebastian Matei, Daniel Costache, Laurenţiu Grigoraş, Georgeta El Susi *  Volumul a apărut la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei

Vineri, 16 martie 2012, de la ora 11.00, are loc la sediul Muzeului Brăilei  din Piaţa Traian nr. 3 o lansare de carte în care personaje principale vor fi cercetătorii arheologi. Între aceștia – pentru că este vorba despre o echipă –  se afla arh. dr. Valeriu Sîrbu (foto dreapta) – director adjunct la instituția muzeală brăileană, arheolog despre care deja știm că este un povestitor cu har, cu umor și cu dorința de a nu uita nici un detaliu din aventura cercetării – n.aut. pentru tineri, sfat: meseria este una extrem de tentantă, chiar dacă necesită mult studiu! Vă invit să ne amintim, spre exemplificare, detalii de la o aniversare a sa https://brailachirei.wordpress.com/2010/02/26/farmecul-arheologiei-sau-tineretea-lui-valeriu-sirbu-la-aniversarea-a-patru-decenii-de-sapaturi/  

Organizatorii lansării de carte sunt, în colaborare, Muzeul Brăilei și Muzeul Judeţean Buzău, evident Consiliile Județene tutelare din Brăila și Buzău.

Cartea este „Pietroasa Mică – Gruiu Dării, judeţul Buzău. Descoperirile din epocile eneolitică şi a bronzului (III)” iar autorii ei sunt Valeriu Sîrbu, Sebastian Matei, Daniel Costache, Laurenţiu Grigoraş, Georgeta El Susi.  Volumul a apărut la Editura „Istros” a Muzeului Brăilei.

Moderatorul evenimentului este prof. univ. dr. Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei. Prezintă cartea și autorii ei dr. Cristian Schuster de la Institutul de Arheologie „V. Pârvan” – Centrul de Tracologie Bucureşti şi dr. Stănică Pandrea – sef secția Arheologie la Muzeul Brăilei.

De asemenea, dr. Valeriu Sîrbu şi dr. Sebastian Matei – directorul Muzeului Judeţean Buzău vor prezenta un material ăn format Power Point cu titlul „Pietroasa Mică – Gruiu Dării: un important sit de la Curbura Carpaţilor„.

Pentru a fi cât mai explicit și a ne atrage atenția mai mult asupra importanței cărții, dr. Valeriu Sârbu ne oferă o mostră din datele de bază ale subiectului prezentării și al noii cărți deopotrivă:

Pe Gruiu Dării, atât pe platou, la cota 530 m, cât şi pe terasele din jurul acestuia, situat în Masivul Istriţa, se află unul din cele mai importante, interesante şi enigmatice situri arheologice din zona de Curbură a Carpaţilor. Aici se află vestigii importante din mai multe epoci istorice : a) din epoca eneolitică (prima jumătate a mileniului IV a. Chr.), b) din epoca bronzului (a doua jumătate a mileniului III-începutul mileniului II a. Chr.) şi c) epoca geto-dacică (mijlocul sec. IV a. Chr.-101/106 p. Chr.).
Descoperirile din epoca eneolitică includ vestigii ale unei comunităţi ce îmbină trăsăturile caracteristice a două culturi arheologice celebre din estul şi sud-estul României, anume Cucuteni B şi Cernavoda I ; s-au identificat locuinţe, anexe gospodăreşti, un bogat şi variat inventar, între care se remarcă gama variată de vase ceramice şi figurinele din lut. 
Vestigiile epocii bronzului aparţin unei comunităţi a celebrei civilizaţii Monteoru, care a evoluat la Curbura Carpaţilor timp de peste un mileniu, descoperirile evidenţiind variate ocupaţii şi meşteşuguri.
Cu totul remarcabile sunt vestigiile din a doua epocă a fierului, întrucât, deocamdată, e singurul sit din lumea geto-dacilor care a cunoscut o asemenea evoluţie enigmatică – de la aşezare la cetate şi, apoi, la centru de cult. 
Bazându-ne pe ansamblul descoperirilor din a doua epocă a fierului putem aprecia o dinamică deosebită a evoluţiei sitului, atât de pe platou, cât şi de pe terasele din jur.  Se poate conchide că pe Platou în sec. IV-III a. Chr. şi în a doua jumătate a sec. II – începutul sec. I a. Chr. a fost o aşezare geto-dacică, în sec. I a. Chr. o puternică cetate dacică cu ziduri din blocuri de calcar şi emplecton, iar în sec. I p. Chr. un loc de cult cu depuneri votive de tip moviliţă, marea majoritate cu ringuri din piatră şi vetre, in situ ori fragmentate şi depuse în acestea. 
Pe Terasa I, din epoca dacică, nu s-au identificat complexe de locuire, ci doar numeroase depuneri de tip moviliţă, similare cu cele de pe Platou, dar cu anumite caracteristici proprii, plus câteva vetre izolate sau gropi. Toate vestigiile descoperite aici se datează doar în sec. I p. Chr. Rezultatele deosebite obţinute în cele 25 de campanii de cercetări arheologice sistematice au fost publicate în trei volume monografice, apărute în 2001, 2005 şi 2011″.

După cum remarcați, o lume absolut fabuloasă cu tot farmecul istoriei, dacă nu chiar fantastică pentru noi modernii, utilizatorii mobilului și mail-ului, care nu mai știm să ne orientăm în spațiu decât cu GPS-ul și busola, o lume deci pe care merită să o descoperim.

Colocviu internaţional de arheologie funerară la Muzeul Brăilei

În zilele de 22, 23 şi 24 octombrie, Muzeul Brăilei este gazda unui colocviu internaţional la care participă cercetători din Cehia, Grecia, Polonia, Republica Moldova, Serbia, Ucraina şi din ţara noastră. Intitulat sugestiv „Armamentul şi echipamentul de luptă sau paradă – însemne ale prestigiului statutului social în mormintele din epocile bronzului şi fierului”, evenimentul reuneşte pentru a treia oară la Brăila specialiştii în domeniu.
Comunicările dezvoltă detaliile tematice atât din punct de vedere cronologic şi cultural, dar şi geografic – din zona Niprului şi a Mării Negre până la Marea Mediterană şi Marea Nordului. Se demonstrat astfel, mai cu seamă în societăţile pe care le considerăm pe nedrept „necivilizate”, că moartea poate reflecta cu precizie şi în amănunt viaţa, concreteţe de care civilizaţia modernă are parte din ce în ce mai puţin. Practic, cele mai analizate aspecte sunt poziţia mobilierului funerar în morminte, echipamentul şi armamentul de luptă, modul în care mobilierul funerar reflectă statutul defunctului în societate. De asemenea, este programată şi o masă rotundă cu tema „Monumentele funerare – importante vestigii istorice: legislaţie, realitate şi perspective de cercetare şi protecţie”.
Este al 12-lea colocviu internaţional de acest gen, el concretizându-se şi întrun volum ce va fi publicat la Editura Istros – a Muzeului gazdă, cuprinzând toate cele 13 lucrări realizate de 19 cercetători. Aproape toate cele 12 reuniuni despre arheologia funerară, desfăşurare pe parcursul a 17 ani, au avut loc în România şi doar unul a avut loc în Bulgaria; ele s-au derulat sub egida Asociaţiei de Studii pentru Arheologie Funerară şi a Comisiei 30 a Uniunii Internaţionale de studii Preistorice şi Protoistorice. În ambele structuri dr. Valeriu Sîrbu – director adjunct la Muzeul Brăilei – deţine poziţia de preşedinte.