Jana Andreescu, personală la Muzeul de Artă Vizuală Galaţi

*Artista plastică expune începând cu miercuri, 4 octombrie 2017, la cel mai mare muzeu de artă contemporană din România

 

Jana Andreescu la vernisaj în Brăila

Artista plastică Jana Andreescu expune la Muzeul Artă Vizuală Galaţi (str. Tecuci nr. 7 Bloc V 3) începând cu 4 octombrie 2017. Tot miercuri are loc şi vernisajul personalei, de la ora 18.00.  

“[…] Este absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1973), unde a avut profesori pe Ileana
Balotă, Traian Brădean şi Ion Ţarălungă. Membră a UAPR din 1991. […] Creatoare de mare sensibilitate, Jana Andreescu practică o pictură cu rezonanţe poetice, în care lirismul nu este debordant, ci reţinut şi refl exiv. Imaginile plăsmuite de ea îşi găsesc repede drum spre sufl etul iubitorilor de artă. Lucrările se disting prin unitate stilistică, acurateţe, ancadrament îngrijit, dar mai ales prin calitatea şi expresivitatea execuţiei. Artista stăpâneşte ştiinţa compoziţiei, a organizării suprafeţelor şi maselor de culoare, o reţea de curbe străbate spaţiul plastic, ansamblurile rezultate sunt întotdeauna coerente şi echilibrate. Cochilii de scoici şi de melci marini, arcade semicirculare şi ogivale, fructe, frunze, fl ori în ghivece, obiecte de uz casnic şi de mobilier, fragmente arheologice sunt motive care apar des în picturile sale, dar de fi ecare dată sunt grupate într-un anumit fel, confi gurate într-o anumită gamă cromatică. Totul este făcut cu o stare de spirit dominată de linişte, în care tensiunile şi confl ictele sunt excluse. Explorând cu pasiune lumea realului, pe care nu o abandonează niciodată, artista extrage „ipostaze” (acesta este şi titlul unui ciclu de lucrări), secvenţe pe care le recreează conform viziunii sale, adesea cu valenţe decorative, restituindu-le înnobilate de propria sensibilitate. Tuşele sunt dinamice, viguroase sau suple, mâna grafi cienei se simte şi în pictură în felul în care ea plasează elementele în spaţiu, în ritmul scriiturii, în felul cum desenul susţine discursul cromatic. Acuarelele ei au transparenţă şi fl uiditate, sunt executate dintr-o sufl are, spectacolul policrom al naturii este sugerat cu un penel proaspăt şi sigur. În arta decorativă s-a afi rmat în domeniul tapiseriei (tehnica „hauttelisse) şi a imprimeului. Lucrările sunt mai toate compoziţii abstracte, realizate în tonuri de un subtil rafi nament coloristic (în tapiserie) sau mai vesele şi exuberante (în imprimeuri). Uneori apelează şi la alte materiale ca, de pildă, pielea („Oglindirea lui Icar”), fragmente de catifea, şnur, cuburi („Gând”, „Eclipsă”). Jana Andreescu este o excelentă constructoare de imagini. Lucrările ei poartă însemnele unei personalităţi lucide, echilibrate, animată în ceea ce creează de sentimentul perenităţii operei de artă” – din “Dicționarul artiștilor plastici gălățeni” de Corneliu Stoica, Editura Axis Libri Galaţi 2013.

Anunțuri

Expoziţie cu privelişti dunărene în opera Emiliei Dumitrescu, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*La Galeria „Gh. Naum”, sub genericul „De la pitoresc la hiperbolă. Privelişti dunărene în opera Emiliei Dumitrescu [1945–1969]”; vernisaj sâmbătă, 5 august 2017, de la ora 17.00

 

            La Galeria de artă „Gheorghe Naum” – Muzeul Brăilei „Carol I” (Piaţa Traian nr. 3, intrarea prin Calea Galaţi pentru spaţiul galeriei)  se vernisează sâmbătă, 5 august 2017, de la ora 17.00, expoziţia „De la pitoresc la hiperbolă. Privelişti dunărene în opera Emiliei Dumitrescu [1945–1969]”. Motivaţia alegerii acestei teme este explictată de organizatori – muzeograf dr. Maria Stoica – critic de artă, şef Secţie Artă, muzeograf Alina Ruxandra Mircea – prin aceea că „destinul Emiliei Dumitrescu (Brăila, 1921–2005) a fost strâns legat de cel al locurilor natale, ale căror privelişti i-au rămas până la sfârşit principala sursă de inspiraţie. Genul în care s-a exprimat cu predilecţie a fost, nu întâmplător, peisajul, iar subiectele preferate – portul şi străzile Oraşului Vechi, Dunărea, Bărăganul, întinsele Bălţi ale Brăilei”. 
            Artista membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România s-a născut la 31 iulie 1921, în comuna Vădeni şi a plecat dintre noi la 22 septembrie 2005, fiind în Brăila – unde a domiciliat. Înainte cu puţin de a se despărţi brutal de lume (un cancer a grăbit inevitabilul), şi-a donat lucrările sale de artă şi altele pe care le deţinea în propriettate către Primăria Brăila. Muzeul brăilean a preluat în grijă frumoasa colecţie şi iniţial i-a găsit o casă monument, pe strada I. L Caragiale nr. 3, unde să fie expuse spre admiraţia publicului; din motive de ordin practic (casa a fost retrocedată către foştii proprietari de la care comuniştii o confiscaseră în perioada naţionalizării forţate) donaţia a fost transferată la muzeu – secţia de Artă, aici existând în prezent o cameră special amenajată purtând amprenta de neconfundat a minunatei artiste şi am putea să ne imaginăm că păşim în atelierul Emiliei Dumitrescu şi am vedea-o pictând… 

Emilia Dumitrescu – Autoportret


Îmi place să înţeleg frumuseţea fragilă, rară şi sublimă a unei clipe ce trebuie să dispară, dar rămâne unică. Îmi place să împărtăşesc neliniştea unei clipe fugare. Îmi place să fac să rămână ceva din ceea ce este sortit să dispară” (Emilia Dumitrescu, mărturie din 1991)

** * Demersul expoziţional in memoriam, la ceasul când Emilia Dumitrescu şi-ar fi serbat aniversarea la 96 ani (n.aut. Şi poate ne-ar fi povestit, nostalgic, despre sălcii şi nuferi, despre vântul mângâind stuful, despre apa plină de viaţă care oglindeşte nespus de frumos cerul – aşa cum mai făcea în ultimii ani de viaţă), este unul care subliniază imensa dragoste a artistei faţă de zona naturală a spaţiului natal, balţile Brăilei, fluviul Dunărea şi malurile încărcate de legende şi poezie plastică. De altfel, aşa îşi configurează organizatorii obiectivul proiectului la care publicul este invitat să se asocieze în calitate de admirator, curios şi iubitor de artă, cunoscător şi recunoscător:

Expoziţia „De la pitoresc la hiperbolă…” se concentrează asupra intervalului 1945–1969 şi urmăreşte transformarea felului în care Emilia Dumitrescu şi-a înţeles şi reprezentat unul dintre subiectele sale predilecte: mediul dunărean. De la cadrul – natural şi uman deopotrivă – uşor exotic, întotdeauna fermecător, „colorat” de pasiunea pentru călătorii şi vacanţe a epocii interbelice, peisajul dunărean se transformă într-o stihie aspră şi greu de pătruns, ale cărei taine sunt protejate de o vegetaţie supradimensionată, sălbatică, necosmetizată pitoresc, şi în care prezenţa umană nu mai este înregistrată decât pasager, episodic. Această deplasare de accent măsoară distanţa dintre două concepţii radical diferite asupra naturii – natura înţeleasă ca obiect pasiv al contemplării (natura-cadru) şi natura înţeleasă ca subiect însufleţit de o viaţă şi de o voinţă proprii (natura – fiinţă) – şi este de presupus că ea se datorează, măcar în parte, traumei pe care a reprezentat-o, pentru artistă, dispariţia Bălţilor Brăilei, distruse pentru totdeauna după amplele lucrări de asanare de la mijlocul anilor ’60. Din deceniul al VII-lea începând, peisajele îşi pierd treptat contururile reale, proprietăţile descriptive, pentru a deveni emblemele unui ţinut aproape mitic, ale unui „dincolo” absolut, accesibil nu percepţiei obişnuite, ci numai sensibilităţii.

Dalina Bădescu, a treia personală: „Naraţiuni”

*Vernisajul a avut loc la galeria de artă Dignitas, în Bucureşti 

   Artista plastică Dalina Bădescu şi-a vernisat joi, 6 aprilie 2017, la galeria de artă Dignitas (str. Anton Pann nr. 21, București), expoziţia ”Narațiuni”, a treia personală de pictură.

Lucrările din seria ,,Narațiuni” au fost realizate concomitent cu cele din al doilea ciclu de pictură al artistei, cel al peisajelor aeriene, pe care le-a prezentat la Galeria Dialog în toamna trecută. „După primul său ciclu de lucrări, EKG, pictorița a încercat să se apropie mai mult de genurile clasice ale picturii, de peisaj, de portet și, într-un anumit fel, de narativ. Rezultatul, însă, a rămas tot în aria abstractului, narațiunea desfășurându-se doar ca parte a procesului creativ, ca instrument de organizare a compoziției. Lucrările din seria actuală,  ,,narațiunile”, sunt  lucrări de temperament, de explorare a posibilităților cromatice și de provocare a energiilor limbajului„. Foto, preluare de pe Facebook, de la vernisaj – Ştefania Coşovei. 

Au prezentat Doina Mândru, Vlad Ciobanu și Pavel Șușară. Invitat special a fost artistul popular Grigore Leșe. Expoziția poate fi vizitată în perioada 6 – 28 aprilie 2017.