Arhive etichetă: asfaltare

Brăila și asfaltările. Cum? Exact cum nu trebuie, spune Cătălin Canciu

*Inspectorul școlar general prof. dr. Cătălin Canciu – și consilier municipal din partea PNL, dar și președintele Organizației Municipale a PNL Brăila, prezintă o nouă situație de asfaltare peste… stratul de piatră existent

Prof. dr. Cătălin Canciu – președinte Organizația Municipală PNL Brăila, consilier în CLM Brăila din partea liberalilor, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Brăila – aduce în atenția publică o situație care ar trebui să intereseze pe toți locuitorii, mai she’s că nu e vorba doar de lucrări publice cu și de calitatea vieții (n.red. Se poate/ pare însă ca unii să uite că în societate ne interesează și calitatea vieții tuturor…! Deci nu doar locul de parcare și locuință proprie… )

Cătălin Canciu: „Primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiul Brăila, despre care spuneam cu ceva vreme în urmă că asfaltează fără discernământ – nu contează că este şosea de centură sau stradă cu valoare patrimonială, are în plan să transforme Brăila istorică într-un oraş fără identitate, monoton, de sorginte comunistă. După ce a rezistat fără probleme peste 100 de ani şi ar mai fi rezistat alte câteva sute de ani, dacă ar fi fost reaşezată corespunzător, piatra cubică din granit de pe strada Plevnei şi-a găsit sfârşitul subit sub administraţia Dragomir. Fără nicio urmă de regret sau de respect pentru istoria locală, Dragomir a îngropat sub strat de bitum întreg granitul care se găsea aici şi care oferea străzii un farmec aparte şi amintea de Brăila de altădată. De aceeaşi soartă cruntă a avut parte, cu câteva luni în urmă, şi Drumul Căruţaşilor, realizat de primii negustori care au ridicat Brăila în urmă cu un secol. Construite piatră cu piatră, cu simţ de răspundere, pentru că în anul 1909, inginerul şef al oraşului Brăila a trecut în caietul de sarcini obligaţia ca piatra cubică să aibă forma regulată paralelipipedică şi toate cele şase feţe bine cioplite, pentru a putea fi întoarse şi întrebuinţate în timp pe toate laturile, aceste străzi din Brăila pavate cu granit au dispărut astăzi fără urmă. În timp ce străinii sunt mândri de faptul că au străzi pavate cu piatră cubică, plătind bani grei pentru granitul negru-albăstrui, primarul Dragomir îşi permite să ignore valoarea lui patrimonială inestimabilă şi să toarne smoală încinsă peste istoria de peste 100 de ani a Brăilei. Şi pentru ca sfidarea brăilenilor să fie şi mai mare, Dragomir declară public, în bătaie de joc, că ‘el nu a trăit în acele vremuri când s-au construit străzile din granit, pentru a şti unde se află drumul căruţaşilor, şi că <dacă cineva plânge după această comoară patrimonială, o va găsi în siguranţă peste 400 de ani, sub asfalt>. Să iei în derâdere un oraş istoric, pavat cu acest granit, cu care alte oraşe ale lumii se mândresc, asta da… viziune a administraţiei Dragomir, care visa, în urmă cu ceva vreme, la titlul de capitală cultural europeană pentru Brăila. Acum că a <rezolvat> străzile cu piatră cubică, Dragomir poate trece la vopsitul statuilor din oraş şi la cimentuirea hrubelor din Centrul Istoric, pe acelaşi principiu, că <istoria se conservă mai bine, dacă nu e la vedere’>, dar să lase vorbă ultimului turist să stingă lumina atunci când părăseşte Brăila. Înţelegem că ambiţia lui Dragomir este aceea de a stabili un record la asfaltare, pentru a acoperi tot ceea ce n-a făcut predecesorul său, tutorele Aurel Simionescu, în anii cât a fost primar al Brăilei. Unul nu a făcut mai nimic, iar altul face acum exces de zel, împroşcând toată Brăila cu smoală încinsă, pentru a da de lucru fabricii de bitum aflate la marginea oraşului. Şi, pentru că tot asistăm la inundaţii de străzi în ultima vreme, ar trebui să se ia în calcul faptul că o stradă pietruită nu se inundă niciodată, există rosturi* între pietre pe unde se scurge apa. Străzile pietruite rezolvă natural această problemă, pentru că apa se scurge în sol şi nu suprasolicită sistemul de canalizare. În plus, piatra nu va radia niciodată căldură, aşa cum o face asfaltul. Asfaltul se încălzeşte foarte tare, iar aerul devine irespirabil, în timp ce piatra are o inerţie termică mult mai pronunţată. Plus că din piatră nu se degajă compuşi volatili chimici, acel aer toxic, pe care noi îl numim <miros de asfalt>”.

*nota red. Rosturi trebuie să fie, iar „patul” străzii pietruite trebuie să fie pământul & nisipul, tocmai pentru a permite apei de ploaie să se ducă unde e sensul ei – în pământ și, mai ales,la rădăcinile plantelor.

Foto pe str. Plevnei colț cu str. General Eremia Grigorescu

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Cătălin Canciu, despre greșeli de neacceptat ale Primăriei Brăila în actuala conducere

*Criticile, întemeiate, ale inspectorului școlar general al ISJ Brăila – expuse în spațiul public și în calitate de consilier local municipal, dar și din poziția de om politic – se referă la … asfaltarea” (oh! da… din nefericire!) sălii de sport de la Școala ”Mihu Dragomir”, acolo unde – chipurile – s-a realizat o reparație

Oamenii de bucură atunci când sunt realizate acțiuni de reparații. Când ele au loc la școli, și încă acolo unde nu s-au mai făcut de mult asemenea lucrări, ele sunt întâmpinate cu și mai multă încântare. Dar… există și situații în care sentimentul amintit se transformă brusc în șoc atunci când realizeze că așa-zisa reperație e de fapt o glumă proastă. Despre o asemenea situație, respectiv … asfaltarea (vai!) de la sala de sport a Școlii Gimnaziale ”Mihu Dragomir” din municipiul Brăila, își expune punctul de vedere prof. dr. Cătălin Canciu – inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Brăila, dar și consilier în Consiliul Local Municipal Brăila din partea PNL Brăila unde este președinte al Organizației Municipale. Textul critic are pe alocuri nuanțe de satiră, adresată primarului social-democrat Marian Viorel Dragomir care a avut în campania electorală sloganul ”Eu asfaltez” (mulți au râs și atunci, pentru că e aberant să te lauzi în mileniul trei că asfaltezi… la oraș).

Cătălin Canciu (foto): ”În avântul său, primarul Dragomir asfaltează fără discernământ, nu contează că e şosea de centură sau teren dintr-o sală de sport pentru elevi. Se pare că Marian Dragomir se află într-un continuu delir de grandoare şi se crede în „Asfalt tango”, derutat cel mai probabil şi de faptul că Brăila nu este departe de prăpădul anilor ’90. „Eu asfaltez” e pus pe pilot automat şi nu se poate opri din asfaltat şi betonat toată Brăila, că doar aşa se poate explica betonul din sala de sport a Şcolii Mihu Dragomir, care a fost reabilitată cu bani din bugetul local, iar acum arată… la fel, cu excepţie că i s-a împrospătat vopseaua. Chiar dacă s-a folosit vopsea epoxidică, ea nu înlocuieşte o pardoseală adecvată unei săli de sport şi nici nu ajută la atenuarea şocurilor din timpul orelor de educaţie fizică. Investiţiile făcute la comandă politică dăunează grav sănătăţii, cu atât mai mult cu cât vorbim despre sănătatea şi siguranţa unor copii.

Domnule Dragomir, aveţi şi dvs. copii, v-aţi simţi liniştit ştiind că există riscul ca aceştia să se rănească în timpul orelor de educaţie fizică din cauza betonului existent pe terenul sălii de sport, în locul unei pardoseli adecvate activităţilor sportive? În cazul unei săli de sport, pardoseala necesită cea mai mare atenţie, ea trebuie să asigure buna practicare a jocurilor şi siguranţa elevilor. O pardoseală proiectată şi construită greşit poate afecta sănătatea elevilor şi buna desfăşurare a orelor de educaţie fizică. La Şcoala Mihu Dragomir, nu există nicio diferenţă între terenul din curtea şcolii şi cel din interiorul sălii de sport. Ori pardoseala unei săli de sport trebuie să asigure siguranţă şi confort, să atenueze şocurile create în spaţiile de joc, să asigure reducerea zgomotului generat în timpul meciurilor, să nu diminueze forţa de impact la loviturile cu mingea. Câte dintre aceste cerinţe sunt respectate în acest caz? Niciuna! Avem în schimb la Şcoala Mihu Dragomir, prin grija primarului Marian Dragomir, un teren de sport betonat şi vopsit ca să dea bine în poze, care pune zilnic în pericol siguranţa elevilor.

Copiii sunt în creştere, oasele lor sunt în formare şi, la contactul cu o suprafaţă rigidă, agresivă riscă declanşarea unor probleme la ligamente, la articulaţii. Ştie tot omul că, atunci când faci sport, trebuie să ai încălţăminte adecvată şi suprafaţa terenului la fel. Sala de sport de la Şcoala Mihu Dragomir arată frumos de la distanţă, cu betonul proaspăt vopsit care îţi ia ochii, dar terenul acela reprezintă o adevărată capcană pentru elevi. Avem acolo echipa de volei a şcolii, care se antrenează pentru competiţii, nici nu vreau să mă gândesc cât şoc şi câtă durere suportă articulaţiile acestor copii. De accidente nu mai zic, e suficientă o clipă de neatenţie şi cine va răspunde?

Ar trebui să existe o responsabilitate imensă atunci când Primăria alocă bani pentru investiţiile din oraş, dar mai ales pentru cele din şcoli. Să faci economie în detrimentul siguranţei şi sănătăţii unor copii este incalificabil şi descalificant pentru un primar! În momentul în care Primăria vrea să investească într-un obiectiv de interes public, trebuie să ceară părerea unor specialişti în domeniu, oameni competenţi care se pricep să ofere sfaturi şi soluţii. Ori, înţeleg că singurul specialist policalificat din Primărie este Dragomir, el este one-man show-ul care se pricepe la tot, de la cultură, la infrastructură şi de la porumbei, la vulturi, de aceea Brăila este în această armonie aproape perfectă, fix după chipul şi asemănarea sa”.

Arnanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăila. Demararea lucrărilor de reabilitare a Șoselei Rm. Sărat

*Se vor reabilita inclusiv trotuarele, locurile de parcare, spațiile verzi

În municipiul Brăila au început azi, 14 martie 2022, lucrările de reabilitare pentru Șoseaua Rm. Sărat, respectiv tronsonul 1 – zona de la bulevardul Dorobanților la Șoseaua de Centură, apoi tronson 2 – zona aferentă străzii 1 Decembrie 1918, de la bulevardul Dorobanților până la bulevardul Al. I. Cuza.

Primar Marian Viorel Dragomir: „Se vor reabilita: strada (cu două straturi de asfalt – binder 6 cm și uzură 4 cm), trotuarele, spațiile verzi și locurile de parcare. Asfaltul se va turna când temperatura solului va avea 5 grade Celsius, dar până atunci câștigăm timp cu celelalte lucrări, pregătitoare. Știu că va fi mai aglomerat și uneori se vor mai crea blocaje în trafic, dar la final vom uita de aceste probleme și vom circula mult mai bine„.

Nota red. Poate că firma care efectuează aceste lucrări va folosi material cu mai puțin pietriș și mai mult asfalt (așa cum se vede că arată ”asfaltarea” prin oraș… și chiar prin Galațiul vecin). Iar atunci când vine vorba de spații verzi, poate că acestea vor arăta în final așa cum se numesc: verzi (din nefericire, nu sunt așa de obicei, respectiv verzi- oare nimeni de la primărie nu vede?!?).

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăilenii văd și alte borduri schimbate, ex. în zona centrală pe Calea Galați

*Primarul Dragomir a anunțat pe Facebook că circulația va fi îngreunată pentru că au început lucrările de asfaltare și schimbare a bordurilor pe Calea Galați, tronson între Piața Traian – Bulevardul Independentei

 

Calea Galați, în dreptul instituției muzeale.
15 octombrie 2018

Municipiul Brăila s-a transformat de mult timp în șantier, uneori cu rost, alteori fără. Pe Calea Galați s-au început lucrările de asfaltare de prea mult timp (mai mult de un an) și tot degeaba, firma care câștigase inițial lucrările fiind oprită de primărie la sesizările repetate ale locuitorilor din zonă, dar și pentru că a încălcat toate normele de lucru, inclusiv întârziind nepermis activitatea din contract. În cartierul Vidin s-a început, de asemenea, de mai bine de un an de zile asfaltarea, dar nici acum nu s-a încheiat – de fapt, toată primăvara și toată vara 2018 nu s-au efectuat lucrări mai deloc. Pe Calea Călărașilor, între Tribunal și centrul vechi s-a turnat strat nou de asfalt (paote pentru a ascunde modul cum au asfaltat – hm! în bătaie de joc – cei la Compania de Utilități Publice ”Dunărea” după ce au schimbat țevi de apă) cu toate că nu era nevoie decât de mici reparații la carosabil (pe trotuare, da, era mare nevoie!).

În fine, în 15 octombrie 2018 primarul marian Viorel Dragomir anunță pe pagina sa din rețeaua Facebook că urmează pentru cei care locuiesc și trec prin centrul vechi o perioadă de stres, deoarece au început lucrări de asfaltare a străzii și trotuarelor. Mai precis, este vizată Calea Galați, tronsonul cuprins intre Piața Traian – Bulevardul Independenței. Notă. Să sperăm că vremea va fi frumoasă (hm! puțin probabil) pentru ca să se poată lucra cu asfaltul și acesta din urmă să și reziste…