Arhive etichetă: asociatie

Alexandru Bucălău, PNL: Asociația de parteneriat pentru stațiunea Lacu Sărat… bine că există. Dar musai cu transparență!

*Consilierul județean subliniază că brăilenii trebuie să știe cum se cheltuie banul public, sume cotizate cele trei entități din Asociație, în așa fel încât acești bani chiar să conducă la modernizarea, dezvoltarea și buna activitate a ceea ce reprezintă stațiunea Lacu Sărat, inclusiv cu trecutul ei frumos

Alexandru Bucălău (foto)- secretarul PNL Brăila Organizația Județeană, consilier județean din partea partidului (notar de profesie) – a transmis un comunicat la care ne raliem și subscriem. Un punct de vedere corect. Vrem și noi mai multă transparență! Mai ales că stațiunea Lacu Sărat arată, acum (de fapt, de foarte multă vreme) tare urât. Pentru că s-au început mai multe activități (încă dinainte să existe asociația la care se face referire) în stațiune – de construcție în majoritate și mai puțin de reparații și reamenajare – și nu toate acestea sunt în regulă: nu arată bine, nu sunt coerente în contextul amenajării arhitecturale de ansamblu etc. Pentru că reparațiile nu prea există. pentru că plaja a fost modernizată DAR nu așa cum ar fi fost bine pentru păstrarea caracteristicilor care au dus la notorietatea stațiunii. Și apropo… mai știe cineva ce istoric frumos are stațiunea? Cum arătau câteva clădiri acolo în vremea când veneau și regi la Lacu Sărat?!?

Deci, suntem cu totul de acord cu punctul de vedere al consilierului județean PNL Alexandru Bucălău: ”În ședința ordinară a Consiliului Județean Brăila de joi, 28 octombrie 2021, s-a aprobat un proiect deosebit de important pentru județul nostru. Este vorba despre proiectul de hotărâre privind aprobarea cuantumului și plata cotizației ce revine județului Brăila, prin Consiliul Județean Brăila, în calitate de membru al Asociației de Cooperare și Parteneriat Local pentru dezvoltarea stațiunii Lacu Sărat Brăila, pe anul 2021. Astfel, cuantumul cotizației stabilite pentru anul 2021 este de 500.000 lei, o obligație ce revine județului Brăila prin Consiliul Județean Brăila, dar și celorlalți asociați, conform statutului, respectiv UAT municipiul Brăila și UAT comuna Chiscani din județul Brăila. E clar că orice dezvoltare are nevoie de investiții și e firesc să susținem, indiferent de culoarea politică, orice proiect menit să sprijine Stațiunea Lacu Sărat, care are un potențial extraordinar. Asta am și făcut. Noi, consilierii județeni din partea PNL am votat ”pentru” aprobarea acestui proiect de hotărâre privind cuantumul și plata cotizației ce revine județului Brăila pentru dezvoltarea stațiunii Lacu Sărat Brăila. Asta este și esența acestei Asociații, să cooperăm! Acum că proiectul s-a aprobat, consider că este de bun augur ca brăilenii să știe exact cum vor fi direcționate aceste sume pentru dezvoltarea stațiunii și etapele fiecărui proiect în parte, pentru a promova astfel imaginea și interesele Asociației și pentru a atrage, cât mai mulți investitori. Așadar, facem un apel la transparență și apreciem că Asociația de Cooperare și Parteneriat Local pentru dezvoltarea Stațiunii Lacu Sărat Brăila, reprezentată de Costel Busuioc Cojea (de la PSD) – primarul comunei Chiscani, în calitate de președinte, va chibzui foarte bine acest efort financiar pentru dezvoltarea Stațiunii Lacu Sărat. După cum știți, în luna decembrie 2020, județul Brăila, prin Consiliul Județean s-a asociat cu municipiul Brăila și comuna Chiscani în vederea constituirii Asociației de Cooperare și Parteneriat Local pentru dezvoltarea stațiunii Lacu Sărat. Totul, pentru finanțarea unor acțiuni, lucrări de investiții, servicii și realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal și regional în infrastructură, turism, în conservarea biodiversității și patrimoniului natural, amenajarea, modernizarea și întreținerea spațiilor verzi, care să valorifice cât mai mult potențialul stațiunii și să-i redea faima de altădată

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Expoziție de lumânări grecești de Înviere

*Găzduită de secția Etnografie a Muzeului Brăilei ”Carol I” în perioada 27 aprilie – 9 mai 2021, realizată la inițiativa Asociației filo-elene ”Eleftheria” Brăila

O expoziție de lumânări grecești de Înviere, este găzduită la Muzeul Brăilei „Carol I” – in frumosul sediu (Casa Alexiu aflată în Lista Monumentelor Istorice. BR-II-m-B-02121) al Secției Etnografice, expoziție organizată de muzeograful șef Gabriela Dorina Cloșcă la inițiativa Asociației Culturale Filo-Elenă „Eleftheria” Brăila înființată și condusă de Constantin Haraga. Sunt expuse câteva lumânări decorate de copii brăileni și câteva trimise de copii din Grecia prin intermediul a două organizații neguvernamentale, respectiv Centrul de Studii Folclorice din Larisa si Asociația Voreades din Kalamaria. Imagini la https://www.facebook.com/BrailaChirei/posts/4061534330605792

** Această tradiție grecească (prezentată ani la rând, în ateliere cu tineri de etnie greacă dar și cu prieteni români, și la Centrul Multicultural de la muzeul brăilean) este una tare frumoasa și are, cum se vede, un rezultat spectaculos. Copiii, în mod deosebit, sunt ajutați să își împodobească lumânarea care va fi aprinsă în noaptea Învierii.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Asociația ”Moara de hârtie”, proiect ”Educație în meșteșuguri și identitate locală”

*Activități tradiționale cu elevi din județul Ialomița în perioada aprilie – noiembrie 2019 * Proiect cofinanțat AFCN 

Asociația Moara de hârtie din Comana a încheiat activităţile creative axate pe meșteșuguri tradiționale românești pentru elevi din judeţul Ialomiţa, acțiuni cuprinse în proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală” (https://www.moaradehartie.ro/mestesuguri-si-identitate-locala/).

Acest proiect de educaţie culturală prin meşteşuguri a implicat activ 470 elevi din ciclul primar și gimnazial, cadre didactice, dar și membri din comunitățile Roșiori, Movilița, Coșereni – comune din Ialomița, care au redescoperit, în şezători, frumuseţea tradiţiilor şi a meşteşugurilor practicate în comunităţile lor, iar la ateliere, pe cea a lucrului făcut de mâna lor, folosind materiale naturale, ca odinioară.

Desfășurat  În perioada aprilie – noiembrie 2019, prin proiectul „Educație în meșteșuguri și identitate locală”, cofinanțat de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) elevii şcolilor din comunele Roșiori, Movilița și Coșereni, însoţiţi de dascălii lor, s-au reconectat cu valorile şi modul de viaţă al satului românesc de altădată, participând la şezători, ateliere şi cercuri de meşteşuguri, dar şi la expoziţii cu obiecte lucrate de ei sau de membrii comunităţii lor, readucând în prim-planul preocupărilor lor meşteşugurile tradiţionale, cu utilitatea şi frumuseţea lor.

“Brăila – un film de poveste!”, proiect al Asociaţiei Cinefeel

*Finanţat de Consiliul Judeţean Brăila, proiectul propune utilizarea artei cinematografice în educaţie * Vor fi implicaţi liceeni din Brăila, Însurăţei şi Ianca, tineri din comunele Cazasu, Chiscani, Viziru în activităţi, şi se vor organiza concursuri, seminarii, caravană de film etc.  

Asociația Culturală Cinefeel Brăila va derula în următoarea perioadă, mai precis până în luna noiembrie 2019, activităţi în proiectul „Brăila – un film de poveste!” finanţat de Consiliul Judeţean Brăila prin Programul pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean pentru anul 2019, domeniul Cultură. Foto din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, de la un concert de jazz organizat tot de Cinefeel.

Scopul proiectului este îmbunătăţirea vieții socio-culturale și încurajarea folosirii pe scară largă a filmului ca instrument educațional. Vor fi organizate concurs de book-trailere (în care liceeni brăileni vor fi provocaţi să realizeze un mic film legat de o carte scrisă de un autor local), caravana de film în colaborare cu Asociația One World România, seminarii și work-shop-uri pe teme de artă cinematografică în licee din județul Brăila, crearea unor cinecluburi, organizarea și derularea „Brăila Film Festival” – 4 zile, la începutul lunii noiembrie – cu tema „Toleranța”.
Proiectul se desfășoară în județul Brăila – municipiul Brăila, orașelele Însurăței şi Ianca, comunele Cazasu, Chiscani, Viziru. Beneficiarii direcți vor fi 550 de elevi de liceu cu vârstă cuprinsă între 14 – 19 ani din județ care vor participa efectiv la activități. Beneficiarii indirecți vor fi comunitățile din zonele unde se derulează proiectul, instituții de învățământ și instituții publice.

      Marţi, 27 august 2019, Asociaţia Culturală Cinefeel va prezenta datele proiectului la sediul Centrului de Creaţie Brăila, în Piaţa Traian nr. 2, etaj 1 – acolo unde au loc de obicei proiecţiile de filme, şi tot atunci va fi lansarea oficială.

În Salina Slănic Prahova, cel mai mare planetariu din România

*Se inaugurează vineri, 19 iulie 2019, de la ora 12.00, serbându-se totodată şi cei 50 de ani de la aselenizare

    La 208 metri adâncime în Salina Slănic Prahova s-a realizat un proiect impresionant, Supernova Planetarium – cel mai mare planetariu din România. El va fi inaugurat vineri, 19 iulie 2019, începând cu ora 12.00 în prezența inițiatorilor proiectului, invitaților și a publicului, aniversând împreună jumătate de veac de istorie sub genericul „APOLLO 11 – 50 de ani de la aselenizare”. Proiectul, în valoare de peste 2 milioane de lei – inclusiv fonduri europene, e supranumit „Cerul de sub Pământ”. 

        Amfitrionul evenimentului va fi cosmonautul dr. ing. Dumitru Prunariu – membru de onoare al Academiei Române. Invitați speciali sunt dr. Magda Stavinschi de la Institutul Astronomic al Academiei Române, prof. Alexandru Mironov de la Revista Știință & Tehnică, prof. dr. Mircea Rusu de la Universitatea București. Va fi şi un mesaj video de la dr. Debra Elmegreen – viitor președinte Uniunea Astronomică Internațională.
      Dragoș Brașov, inițiatorul proiectului și președintele Asociației Astronomice Urania;Evenimentul de vineri, 19 iulie, sărbătorește una dintre cel mai mare realizări ale civilizației umane: primul pas al unui om pe un alt corp ceresc, laolaltă cu deschiderea oficială a planetariului, finalizat și pus în funcțiune deja din 2018. Turiștii au ocazia să participe la prezentări interactive ale constelațiilor și obiectelor de pe bolta cerească, respectiv să «navigheze» prin univers prin intermediul proiecțiilor fulldome (la 360°) ale sistemului laser 4K, de ultimă generație, instalat în planetariu”.
          Publicul poate participa la eveniment pe bază de bilet ce poate fi procurat de pe site-ul planetariu.ro. Pentru doritori deplasarea se poate face cu autocarul pus la dispoziție de planetariu, care va pleca vineri la ora 10.00, din Piața Victoriei (Bucureşti).
Programul evenimentului este disponibil pe pagina de facebook facebook.com/planetariu.ro, pe web www.planetariu.ro, de unde se vor putea procura și bilete online – planetariu.bilet.ro. Numărul de bilete disponibile este limitat. Bilete la cele două spectacole fulldome despre APOLLO 11 pentru perioada următoare (lunile iulie – august) se pot procura tot pe site-ul oficial al planetariului planetariu.bilet.ro
ATENȚIE: în salină sunt 12°C, astfel încât sunt necesare îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate. Transportul în salină a fost îmbunătățit cu ajutorul noilor microbuze, model 2019, ce fac din drumul de 3150 m prin mina Cantacuzino (de exploatare) unul mai sigur şi mai plăcut, ca mai apoi să se traverseze tunelul de legătură și să se intre în mina Unirea, de unde curentul de aer curat intra cu presiune spre zona de microbuze.
  ** * Supernova Planetarium este cel mai mare planetariu din România. „Pentru a clarifica eventualele neconcordanțe vis a vis de faptul că la Brașov a fost anunțat cel mai mare planetariu din România, vă informăm că diametrul domului Planetariului SUPERNOVA este de 16 metri, iar al celui din Brașov este de 14 metri. De asemenea, proiectoarele de la Slănic Prahova sunt 4K, pe bază de tehnologie laser, cu o luminozitate superioară celui de la Brașov, tot 4K laser și 10000 lumeni, fata de 24000 lumeni cel de la Slănic. La Supernova Planetarium, am pregătit prezentări interactive de boltă cerească: constelații, planete, sateliți, nebuloase, galaxii, comete, asteroizi, exoplanete etc. SUPERNOVA Planetarium este așadar, în momentul de față, cel mai mare și mai performant planetariu din România nu numai printre cele mobile dar mai ales față de cele fixe, o altă premieră in favoarea Supernova Planetarium„, precizează. Dragoș Brașov.
TOP 3 planetarii după diametrul cupolei – care are un impact major asupra realismului imersiei, cu fiecare metru diferență in diametru, în plus: 1). Supernova Planetariu 16 m – Salina Slănic Prahova (digital 4K – planetariu mobil); 2). Brașov 14 m – Zoo Brașov (digital 4K – planetariu fix); 3). Suceava 10 m – Universitatea Ștefan cel Mare (opto-mecanic – planetariu fix),
Dintre planetariile digitale cu proiectoare 4K: 1). Supernova – 24000 lumeni – mobil; 2). Pitești – 10000 lumeni (proiecție pe cupola de 7 m, imagine mai luminoasă) – fix; 3). Brașov – 10000 lumeni (proiecție pe cupola de 14 m, imagine mai slab luminoasă) – fix.

Moara de Hârtie: lansare „Cărțișor de Autor Maria, Regina României”

*Eveniment derulat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, în 13 februarie 2019, de la ora 19.00 în capitală

     Asociaţia Moara de hârtie (https://www.moaradehartie.ro) în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române – director Ioan Cristescu, scriitor –  organizează miercuri, 13 februarie 2019, de la ora 19.00, de lansare a unui mărțișor literar aparte – Cărţişorul de Autor Maria, Regina României, manufacturat înAtelierul-muzeu Moara de hârtie din Comana. Participă istoricul Georgeta Filitti, actrița Simona Mihăescu – şi care interpretează rolul Reginei Maria, într-un spectacol regizat de Ștefan Lupu la Teatrul Mic, scriitoarea și jurnalista Daniela Șontică. Amfitrion va fi Loreta Popa. Evenimentul are loc la sediul MNLR Bucureşti (str. Nicolae Crețulescu nr. 8 – în spatele Bisericii Albe). Intrarea este liberă. Mărţişoarele speciale au preţuri cuprinse între 7 sau 12 lei până la 100 (şi peste) lei.

Cărțișorul de Autor Maria, Regina României, ediția 2019, cuprinde între copertele lui un scurt fragment din volumul „Patru anotimpuri din viața unui om”, capitolul „Primăvara!”. Anul acesta, Cărțișorul de Autor apare și în limbile engleză și franceză. Pentru că Maria, Regina României, a scris în engleză şi multe dintre cărţile ei au fost traduse şi în franceză, iar mărţişorul se află pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, Moara de hârtie și Muzeul Național al Literaturii Române își doresc ca versiunile în cele două limbi străine să fie percepute şi ca un mesager al tradiţiilor româneşti în Europa şi în lume. Vor exista, ca și anul trecut, trei versiuni: Cărțișorul de Autor, prins pe o cartolină, Cărțișorul de Autor din hârtie de mână, ambalat în cutie sub formă de carte având imprimată pe copertă, cu negru, monograma Reginei Maria, Cărțișorul de Autordin fire de bumbac, ambalat în cutie sub formă de carte, având monograma Reginei Maria imprimată pe o presă de poleit, în auriu. Produsul este realizat din hârti reciclată realizată manual, coperta având inserţii de plante.

Iniţiatorii – „De ce Cărțișor? Pentru că în lada de zestre a poporului nostru există un obicei străvechi, cel al Mărțișorului, iar cartea merită purtată în dreptul inimii. Cărțișorul de Autor, lansat acum doi ani cu versurile poetei Ana Blandiana, a continuat cu un alt nume de aur al literaturii române, Nichita Stănescu, iar anul acesta marchează Centenarul României Mari cu cea care a fost Maria, Regina României. De ce Maria, Regina României? Pentru că, deşi nu s-a născut în România, Regina şi-a iubit ţara de adopţie şi a stat în spatele realizării acestui vis al Marii Uniri de la 1918, fiind considerată Regina Tuturor Românilor. Pentru că este mai puțin cunoscut faptul că Maria, Regina României, a găsit timp să scrie nu doar memorii, ci şi nuvele şi poveşti. Hărăzită cu talent literar şi o mare sensibilitate artistică, s-a remarcat prin scrieri de o frumuseţe aparte. Dacă paginile biografice cuceresc printr-un extraordinar simţ al observaţiei, sinceritate şi farmecul mărturisirii, paginile de poveste constituie o dezlănţuire de metafore, de imagini ce abundă în detalii dintre cele mai surprinzătoare, creând o atmosferă ce învăluie cu totul cititorul, purtându-l într-o lume de legendă„.