Donald Tusk, lecţie de diplomaţie şi cultură: un discurs în limba română la Ateneu

*În plus faţă de colegul de la Parlamentul European, preşedintele Consiliului UE a avut mai multe repere din istoria României şi, în plus, faptul de a fi vorbit în limba gazdelor l-a făcut şi mai atractiv

 

Donald Tusk

Cel mai interesant discurs de la lansarea preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, la evenimentul de la Ateneul Român din seara de 10 ianuarie 2019 (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/09/la-bucuresti-lansarea-oficiala-a-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene/)  a fost rostit de Donald Tusk – preşedintele Consiliului Uniunii Europene. Acesta s-a adresat audinţei în limba română (vorbită foarte corect) şi a avut o mulţime de repere cultural-artistice, istorice, sportive şi nu numai pe care le-a folosit pentru a-şi sublinia ideile. De fapt, a fost o adevărată lecţie de diplomaţie şi de cultură pe care politicienii români ar trebui să o înţeleagă în deplinul ei sens (şi să o înveţe!). Astfel, au fost menţionaţi compozitorul George Enescu, filosoful Emil Cioran, poetul Tristan Tzara, dramaturgul Eugen Ionescu, sportivele Nadia Comăneci şi Simona Halep, din poetul Nicihita Stănescu, eseistul Andrei Pleşu şi istoricul religilor Mircea Eliade politicianul polonez oaspete a dat citate, iar pe fotbalistul Helmuth Duckadam l-a amintit ca un câştigător de campionat european, aşa cum a şi fost în 1986.

Donald Tusk a făcut acelaşi gest şi la lansarea preşedinţiei Bulgariei la Consiliul UE când s-a adresat gazdelor în limba bulgară.

Discursul lui Donald Tusk – preşedinte Consiliul UE la Ateneu

       Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.  O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: „Se apropie viitorul, se aude, se vede/ Gândurile pe care le trimit spre el/ se-ntorc mai repede ca altădată./ Și-mi trec scântei șuierând în viteză/ prin suflet, vestindu-l întruna”.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care își imaginează că în Uniunea Europeană e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: „Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric”. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: „Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre”.

Reclame

Antonio Tajani, discurs cu repere culturale româneşti la Ateneu

*Președintele Parlamentului European l-a citat pe Grigore Gafencu, l-a menţionat pe Emil Cioran în cuvântul să de la deschiderea oficială a președinției române la Consiliul Uniunii Europene

 

Antonio Tajani

Lansarea oficială (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/09/la-bucuresti-lansarea-oficiala-a-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene/) a preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, cu evenimentul de la Ateneul Român din seara de 10 ianuarie 2019, a avut mai multe personaje principale, unul intereresant fiind Antonio Tajani – preşedintele Parlamentului European alegând în discursul său oficial (integral, mai jos) să folosească şi repere culturale locale de importanţă internaţională. Astfel, oficialul european a ţinut să menţioneze un citat referitor la un politician de seamă al spaţiului românesc (pe care, din păcate, contemporanii nu îi mai consideră modele – se vede după cum se comportă…), şi anume Grigore Gafencu, l-a menţionat pe filozoful Emil Cioran. Mai mult, italianul Tajani a subliniat rădăcinile comune – latinitatea – şi încrederea sa în reuşita preşedinţiei rotative care va dura până în 30 iunie 2019.

Discursul preşedintelui Parlamentului European – Antonio Tajani

       Bună seara, România! La mulți ani! Cele mai bune urări pentru noul an! Permiteți-mi, în primul rând, să vă adresez cele mai bune urări pentru noul an. 2019 va fi un an crucial pentru România și pentru Europa. Președinția română va ghida Consiliul Uniunii în lunile dinaintea alegerilor europene, într-un moment în care cetățenii noștri cer o Europă mai eficientă. România a avut întotdeauna o vocație europeană. Cu două mii de ani în urmă, strămoșii noștri romani au traversat Dunărea și au ajuns pe teritoriul vostru construind un pod – unic în lume, la acea vreme. Această epopee a schimbat cursul istoriei. Numele frumoasei voastre țări vine de la romani, și de la puternica lor prezență. Rădăcinile noastre comune creează afinități și ne leagă într-o firească prietenie. Cunosc și apreciez poporul român de mai multe decenii. Sunteți curajoși, hotărâți și generoși. De-a lungul istoriei voastre, aceste calități au fost de nenumărate ori puse la încercare, și tot de atâtea ori s-au dovedit mai puternice. Aceste calități vor contribui la reușita Președinției române.

      Traversăm o perioadă de schimbări profunde și rapide. Revoluția tehnologică, valurile de migranți, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulți europeni. În fața unei Uniuni adesea incapabile să reacționeze rapid, sirenele populiste câștigă teren. Și totuși, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-și protejeze cetățenii. Este esențial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Președinției române răspunde acestui imperativ: „Coeziunea, o valoare europeană comună”, pentru că reflectă exact voința de a nu lăsa pe nimeni deoparte. Împărtășesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: „Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat și împărțit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaște în Vest, daca ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găsește un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăți întregi de continent o promisiune de pace și, prin urmare, o promisiune de eliberare”.

      Forța Europei unite nu e o vorbă în vânt. Pentru noi, cetățenii, această forță înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber și pașnic. Această forță este opusul violenței și al schematismului naționalist. Această forță se întemeiază pe valori, pe democrație, pe statul de drept, pe respectarea demnității și a libertății fiecăruia. Europa trebuie să fie capabilă să acționeze. Este absolut esențial ca următorul buget multianual al Uniunii să fie un buget politic, care să reflecte prioritățile unei Europe eficiente. Reducerea fondurilor de coeziune sau a cheltuielilor pentru agricultură ar fi o gravă eroare. Avem nevoie de un buget care să stimuleze investițiile în economia reală. Trebuie să creăm infrastructuri europene moderne, să investim mai mult în cercetare și inovare și să susținem întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, avem nevoie de resurse suplimentare pentru a stimula tranziția energetică. Parlamentul European a votat un proiect de buget care reflectă aceste priorități.

      Contăm pe Președinția română pentru a duce mai departe această ambiție și pentru a susține ideea de coeziune și solidaritate. Toate statele membre trebuie să creeze oportunități pentru tinerii lor. Misiunea noastră este de a îndepărta barierele dintre statele membre vechi și cele noi. Dacă vrem mai multă solidaritate în următorul buget, aceasta nu trebuie să fie cu sens unic. Doresc să mulțumesc României pentru că s-a oferit să primească solicitanți de azil din țările de primă intrare în Uniune. Este un exemplu de urmat. Principiul solidarității a stat, de asemenea, la baza susținerii aderării României la spațiul Schengen. Parlamentul European a susținut întotdeauna această aderare. Fac apel la statele membre care o blochează să-și modifice poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene și sper că aceasta se va realiza în cursul Președinției române. Votul pentru Brexit, războaiele comerciale, protestele cetățenilor și apariția unor mișcări suveraniste ne obligă să reflectăm la calea de urmat. De la începutul mandatului meu, 14 șefi europeni de stat și de guvern au venit la Parlamentul European pentru a dezbate în plen modul în care am putea schimba Uniunea. Vă mulțumesc, domnule Iohannis, pentru valoroasa dumneavoastră contribuție.

        România trebuie să aibă un rol central în construcția noii Europe. Aceasta este ideea de bază a summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obținem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgentă; pentru o piață internă mai echitabilă, în care toată lumea – inclusiv giganții Internetului – își plătește impozitele și respectă regulile; pentru ambiția de a reuși în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanță economică eficientă și democratică; pentru un comerț deschis, cu condiții de concurență echitabile. Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetățenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca știrile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice.

       Să nu ne temem, însă, de „enormitatea posibilului”, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care vă stă în față e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Președinția Consiliului Uniunii Europene. Și va fi o reușită! Puteți conta pe susținerea Parlamentului European și pe susținerea mea. La câteva săptămâni de la sărbătorirea a 100 de ani de la unirea României, aș vrea să vă reamintesc această vorbă din înțelepciunea populară română Unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea crește”! Să o facem atunci! Mulțumesc!

Expoziţie „Comunismul în România”, la Ateneu

*Vernisajul are loc miercuri, 18 mai 2016, la ora 11.30

afis Comunismul, expo    Ateneul Român va găzdui expoziţia „Comunismul în România”, aici fiind prezintate, în imagini reprezentative, istoria momentelor cheie ale perioadei 1944-1989. Organizatori sunt Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER – http://www.iiccmer.ro/) și Fundația Konrad Adanauer România.

Vernisajul are loc miercuri, 18 mai 2016, de la ora 11.30 în foaierul Ateneului Român (București, str. Benjamin Franklin nr. 1-3). Sunt programaţi să prezinte Andrei Dimitriu  de la Filarmonica ”George Enescu”, Radu Preda de la ICCMER și Sven-Joachim Irmer d ela Fundaţia Konrad Adenauer.

Într-o primă etapă, expoziţia propune vizitatorilor săi o privire asupra fenomenului represiunii şi rezistenței anti-comuniste, urmând ca în toamna acestui an să includă şi alte secţiuni legate de perioada totalitară. Astfel, expoziția permanentă a viitorului Muzeu al Comunismului va acoperi teme precum ideologia, cucerirea puterii în România, Securitatea, țărănimea, politici demografice, politica externă, viața cotidiană ori evenimentele din decembrie 1989”, subliniază organizatorii.

Stagiunea Regala: concert extraordinar la Ateneu

*In 6 februarie 2016, ora 19.00 

 

Sâmbătă, 6 februarie 2016, de la ora 19.00 are loc la Ateneul Român – sub Inaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României – un concert extraordinar sustinut de Camerata Regală*, cu Horia Andreescu – dirijor și violonistul Gabriel Croitoru – solist.

Bilete (prețuri intre 60 si 95 lei) la http://www.bilete.ro/concert-stagiunea-regala-06-feb-2016,  la casa de bilete a Ateneului Român, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos.  afis Camerata Regala 6 febr

In program: „Concertul pentru orchestra de coarde” de Paul Constantinescu, „Rondo Capriccioso” de Camille Saint-Saens, „Zigeunerweisen” de Pablo de Sarasate, „Souvenir de Florence” de Piotr Ilici Ceaicovski.

Camerata Regala, formatia       *Camerata Regală (foto, preluare de pe pagina Facebook – https://www.facebook.com/Camerata-Regala-1079513635411664/), formată din studenti la Universitatea Naţională de Muzică (UNM) Bucureşti a fost inaugurată la 13 decembrie 2009 printr-un concert de muzică exclusiv românească, care a avut loc în Sala “George Enescu” a UNM Bucureşti. Evenimentul a fost sprijinit de prof. univ. dr. Dan Dediu (compozitor, n. 16 martie 1967, Brăila) – rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Ansamblul a colaborat cu personalități marcante din peisajul muzical: dirijorii Jin Wang, Enrique Garcia Asensio, Cristian Mandeal, Wolfgang Doerner, Horia Andreescu, violoniştii Rony Rogoff, Alexandru Tomescu, Cristina Anghelescu, Ioana Goicea, Rebekka Hartman, sopranele Nelly Miricioiu, Irina Iordăchescu, contratenorul Florin Cezar Ouatu, pianistul Roberto Plano, flautiştii Ion Bogdan Ştefănescu, Matei Ioachimescu. Membrii Cameratei au avut șansa de a evolua în cadrul unor evenimente prestigioase: Festivalul Internațional George Enescu și Festivalul Internațional Sergiu Celibidache. În anul 2014, la 5 ani de la înființarea ansamblului, Camerata Regală a fost decorată cu medalia Regele Mihai al României pentru înaltul profesionalism cu care își desfășoară activitatea concertistică.

     horia andreescu          Horia Andreescu (foto, preluare de la www.fge.org.ro), născut în Braşov (România); a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia dirijat. A urmat cursuri de măiestrie la Viena (cu Swarowsky şi Östereicher), la Trier şi München (cu Celibidache). În 1976 – 1987 a fost dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii din Ploieşti, iar din 1987 a dirijat Orchestra Filarmonicii George Enescu din București (unde a deținut funcția de director adjunct în 1987 – 1990) şi Orchestra Naţională Radio (în calitate de prim dirijor). A format „Virtuozii” din Bucureşti, ansamblu cu care a susţinut numeroase concerte şi turnee.  Timp de peste 12 ani a fost dirijor principal (invitat) al Berliner Rundfunk Orchester, Schwerin Staatskapelle şi Dresden Staatskapelle, având deopotrivă angajamente cu Berlin Staatskapelle, Orchestrele Simfonice din Berlin, Viena, Ierusalim şi Gewandhaus – Leipzig, BBC Scotland, Orchestrele Radio din Madrid, Lisabona, Leipzig, Hamburg, Copenhaga, Reykjavik, orchestrele filarmonice, simfonice şi de cameră din Olanda, Copenhaga (Collegium Musicum), Israel Chamber Orchestra, Filarmonicile din Londra şi Budapesta. A colaborat cu solişti celebri ca Anne Sophie Mutter, Maxim Vengerov, Misha Maisky, Viktor Tretiakov, Elisabeta Leonskaia, Uto Ughi, Zoltan Kocsis etc. A fost frecvent invitat la festivaluri de renume – ex. Wien Modern, Wienerfestwochen, Europa Musicale Munchen, Berlin Contemporary Music Biennial Festival, George Enescu International Festival (București) – și la festivalurile din Dresda, Copenhaga, Santander, Istanbul.

         gabriel croitoru        Gabriel Croitoru (foto, de pe pagina sa Facebook) Solist-concertist al Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești (din 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat Transilvan al Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca și profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Muzică București. A susținut concerte și recitaluri pe scenele tuturor Filarmonicilor din România și pe podiumuri de concert din întreaga lume. A fost solist în compania unor orchestre de prestigiu: London Royal Philharmonic, Gewandhaus Orchester Leipzig, Orchestra de camera Regina Sofia, Festival Strings of Lucern Chamber Orchestra, orchestrele simfonice din Monte-Carlo, Salonic, Malaga, Sevilla, Galicia, Pamplona, Cannes, Lyon, Ansamblul orchestral din Marsilia, Filarmonica din Cannes, South-west Symphony. A susținut recitaluri în Franta, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, Republica Ceha, China, Bulgaria, S.U.A., Ungaria etc. Din 2008, Gabriel Croitoru a obținut prin concurs dreptul de a cânta la vioara Guarneri (de patrimoniu universal) care a aparţinut lui George Enescu, instrumentul fiind în administrarea Muzeului Naţional George Enescu.

Patru concerte la Ateneu cu Filarmonica „George Enescu’, dedicate Zilei Culturii Nationale

* Concertele vocal-simfonice din 13 si 14 ianuarie care se deschid cu poemul simfonic „Luceafărul’ de Eugen Doga, spectacolul „La porțile ceriului” si recitalul extraordinar „Mihai Eminescu, om, geniu și poet divin”

 

            Ziua Culturii Naționale (data aniversarii nasterii poetului Mihai Eminescu) – 15 ianuarie, este marcată în programele Filarmonicii bucureştene prin patru evenimente cu statut aparte. „Filarmonica George Enescu dedică Zilei Culturii Naționale concertele de miercuri 13 și joi 14 ianuarie, dar și concertul de sâmbătă, 16 ianuarie“, a afirmat Andrei Dimitriu – directorul general al Filarmonicii George Enescu.

            Astfel, in concertele vocal-simfonicele de miercuri, 13 ianuarie 2016 si joi, 14 ianuarie, de la ora 19.00 (fac parte din seria de concerte în abonament) este inclus poemul coregrafic „Luceafărul” de Eugen Doga, ce leagă muzica de poezia eminesciană şi deschide programul celor două seri – pe scenă se vor afla Orchestra şi Corul Filarmonicii, dirijorul Iosif Ion Prunner şi fagotistul Adrian Jojatu. Foto stanga: Orchestra Filarmonicii „G. Enescu” (preluare de pe site, www.fge.org.roorchestra_2014

Vineri, 15 ianuarie, spectacolul de muzică tradițională și poezie „La porțile ceriului“ organizat de Institutul Cultural Român (ICR) în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“ şi TVR, îi va avea ca protagoniști pe Grigore Leșe şi invitații săi. Demonstrațiile de virtuozitate vocal-instrumentală vor alterna cu momente lirice susținute de actorul Ion Grosu, care va recita versuri din opera lui Mihai Eminescu. Spectacolul prezentat de Cătălin Sava va fi transmis in direct de TVR şi de reprezentanţele ICR de la Istanbul, Stockholm, Londra şi Roma. Accesul în sală este permis până la ora 18.45.

Sâmbătă, 16 ianuarie 2016, de la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, actorul Doreș Vișan şi flautistul Ion Bogdan Ștefănescu propun un recital extraordinar „Mihai Eminescu, om, geniu și poet divin“. În program: poezii de Mihai Eminescu și lucrări de Doina Rotaru, Horaţiu Rădulescu, Theodor Grigoriu, Violeta Dinescu, Ion Bogdan Ştefănescu.

             Biletele se gasesc la Casa de Bilete a Ateneului Român (Luni – Vineri 12.00 – 19.00, telefon 021.315.68.75). Rezervari la www.fge.org.ro Pentru concertul spectacol „La porțile ceriului“ prețurile biletelor sunt cuprinse între 55 și 65 de lei.

La Ateneu, „Clasic e fantastic – cum să înţelegem muzica. Dialogul claviaturilor”

*  Fernando Mihalache, Dan Racoveanu, Radu Rodideal, Fernanda Romila vor interpreta piese clasice la orgă, clavecin, celestă, spinetă, pian, acordeon si… calculator

radu rodideal       Sub genericul „Clasic e fantastic – cum să înţelegem muzica. Dialogul claviaturilor are loc la in Sala mare a Ateneului Român un concert cu rol de lectie, in prezentarea Cristinei Sârbu. Patru instrumentisti vor intra in dialog, combinand sonoritati in cele mai indraznete variante la instrumente care au in comun claviatura/tastatura. Vor sta alaturi clavecinul si acordeonul, celesta si pianul, orga si calculatorul. Evenimentul este programat pentru data de 17 mai 2015, de la ora 11.00. fernando mihalache

Fernando Mihalache (foto dreapta), Dan Racoveanu, Radu Rodideal (foto stanga sus), Fernanda Romila vor interpreta la orgă, clavecin, celestă, spinetă, pian, acordeon şi … la computer lucrări de J. S. Bach, J. Ph. Rameau, W. A. Mozart, E. Grieg, S. Rahmaninov, A. Piazzolla.

Biletele se pot cumpăra de la casa de bilete a Ateneului Român începând cu 6 mai 2015, ora 12.00. Pentru rezervari grupuri şcolare se va utiliza e-mail-ul info@fge.org.ro înainte de data în care se pun biletele in vanzare. Concertul nu este recomandat copiilor sub 7 ani. 

Cvartetul Giocoso, concert pe scena Ateneului

* Luni, 20 aprilie 2015, de la ora 19.00

Giocoso       Dupa ce sambata au concertat la castelul Peles, membrii cvartetului Giocoso (foto de pe pagina lor Facebook https://www.facebook.com/giocosostringquartet; site la http://www.giocosostringquartet.com/) se vor afla in seara de luni, 20 aprilie 2015, pe scena Ateneului Roman intr-un concert deosebit unde iubitorii muzicii vor audia Cvartet în re major, op. 76, nr. 5 de Joseph Haydn, Cvartet nr. 3 „leaves of an unwritten diary” de Krysztof Penderecki, Cvartet nr. 1 de Erwin Schulhoff, Serenadă Italiană de Hugo Wolf. Evenimentul incepe la ora 19.00.

Componentii formatiei sunt Sebastian Câşleanu – vioara I, Teofil Iustinian Todică – vioara a II-a, Adrian Stanciu – violă, Bas Jongen – violoncel. Cvartetul Giocoso sustine regulat concerte în România, Austria, Germania, Olanda, Italia, Turcia, Norvegia şi Franţa.

         Reprezentantii biroului de presa al Filarmonicii „George Enescu”, institutia organizatoare a evenimentelor de la Ateneu, amintesc cateva repere din cariera artistilor: <O carte de vizită frumoasă îi recomandă pe muzicienii care, în această formaţia, au obţinut, pe rând, în 2009, premiul III la Concursul International „Charles Hennen” Heerlen – Olanda, în 2011 premiul Alban Berg, premiul Krenek, premiul EconGas şi premiul Artis la Festivalul International ISA din Reichenau – Austria, în 2012 premiul HSBC la Festivalul „Aix-en-Provence” Franţa şi premiul III la Concursul „Windisch” Viena, Austria. În 23 ianuarie 2015 cvartetul Giocoso a dat debutul la Wigmore Hall din Londra cu Cvartetul în Fa minor op.80 de Felix Mendelssohn-Bartholdy. Este un moment de mare reuşită în cariera de până acum a celor patru istrumentişti – Sebastian Câsleanu,Teofil Todica, Adrian Stanciu şi Bas Jongen. Formaţia a fost înfiinţată în anul 2003 şi se află, de la început, sub îndrumarea muzicală a Cvartetului Voces, România>.