Arhive etichetă: bani europeni

Fonduri europene pentru apă și canalizare în județul Brăila

*Pe un proiect absolut necesar, în valoare de peste 240 milioane euro * Beneficiari, în jur de 60.000 de brăileni din sate și comune, orașe – în total 66 localități (31 primării)

Proiectul cu finanțare europeană – cu o valoare de peste 240 milioane de euro – având ca obiectiv conectarea la reţeaua de apă potabilă a 66 de localităţi din judeţul Brăila, semnat în decembrie 2020 (https://brailachirei.wordpress.com/2020/12/03/fonduri-europene-pentru-infrastructura-de-apa-si-canalizare-in-judetele-bacau-si-braila/) de Compania de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea” Brăila în calitate de titular de proiect (discuțiile în Consiliul Județean sunt din 2020 https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/15/braila-vrea-proiect-european-pentru-reteaua-de-apa-canal-chiar-e-nevoie-de-el/), are ca beneficiari în jur de 60.000 brăileni care vor avea și ei acces la un sistem performant de canalizare şi tratare a apelor uzate.

  Fondurile europene sunt accesate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). După Podul peste Dunăre, lucrările aferente acestui proiect reprezintă a doua (ca mărime) investitție cu sprijin european din județ. Data finalizării proiectului de apă și canalizare ar trebuie să fie 31 decembrie 2023. Deocamdată se efectuează primele studii.Deci, proiectul are o valoare de 241.000.000 euro, fără TVA, scopul fiind conectarea la reţeaua de apă potabilă a tuturor localităţilor judeţului Brăila cu peste 50 locuitori. Practic, investiția (cu cofinanțare din partea Consiliului Județean Brăila) în infrastructura de apă se referă la extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă din judeţul Brăila pentru 66 localităţi (sate, comune, orașe plus municipiul Brăila care suferă și el la acest capitol) care, în prezent, nu beneficiază de sisteme de alimentare cu apă sau care au acoperire parţială.

  Cele 66 localităţi aparțin unui număr de 32 Unităţi Administrativ-Teritoriale (UAT sau primării, cum le numim de fapt) din judeţul Brăila, respectiv municipiul Brăila, Consiliul Judeețan, Berteştii de Jos, Bărăganul, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Cireşu, Dudeşti, Făurei, Frecăţei, Galbenu, Gropeni, Ianca, Însurăţei, Jirlău, Movila Miresii, Mircea Vodă, Măraşu, Măxineni, Romanu, Surdila Găiseanca, Salcia Tudor, Siliştea, Stăncuţa, Şuţeşti, Tichileşti, Ulmu, Vădeni, Victoria, Vişani, Zăvoaia

  Proiectul prevede, de asemenea, şi refacerea actualei infrastructuri de canalizare şi construirea a 300 km reţele de canalizare, dintre care 14,6 km numai în municipiul Brăila, precum şi realizarea a 85 staţii noi de pompare apă uzată şi a 12 rezervoare noi de înmagazinare a apei potabile. Va fi realizată şi o instalaţie de uscare, neutralizare şi valorificare termică a nămolului, care va prelua nămolul de la toate staţiile de epurare ape uzate şi de la staţiile de tratare apă potabilă gestionate de CUP ”Dunărea”.

Prin Agricover Credit IFN, împrumuturi de la BERD și BEI accesibile fermierilor români

*Sunt disponibile fonduri noi în valoare de 12,5 milioane euro, suplimentar împrumutului de 20 milioane euro anterior acordat

Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investitii (BEI) pun la dispoziția fermierilor români fonduri noi în valoare de 12,5 milioane euro. Finanțarea va fi asigurată prin intermediul Agricover Credit IFN, principala instituție financiară dedicată finanțării agriculturii românești.

Astfel, BEI, cu sprijinul FEIS și BERD, oferă o nouă finanţare în valoare de 7,5 milioane de euro, respectiv 5 milioane de euro, pentru Agricover Credit IFN. Se speră ca împrumuturile să ajute producătorii locali să depășească impactul pandemiei de coronavirus.

        BERD, acționar al Agricover Holding SA, acordă o finanțare adiţională de 5 milioane euro, crescând finanțarea către companie la 20 milioane euro. BEI acordă o primă tranșă de 7,5 milioane euro dintr-o sumă totală de împrumut aprobată de 15 milioane euro. Aceste fonduri sunt puse la dispoziția Agricover Credit IFN suplimentar împrumutului în valoare de 20 milioane euro,  anterior acordat. Finanțarea BEI este garantată de către Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS). Noile fonduri vor permite Agricover Credit IFN să îşi extindă finanţarea către agricultură şi să ajute fermierii  afectaţi de impactul economic generat de pandemia COVID-19.

     Paolo Gentiloni, – comisarul european pentru economie: „Pentru a depăși consecințele economice ale pandemiei provocate de coronavirus trebuie să promovăm în continuare solidaritatea europeană. În colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, Comisia este mândră să sprijine acest acord de finanțare cu Agricover Credit, care vizează protejarea fermierilor din România”.

        Mark Davis – director regional BERD pentru România și Bulgaria: „Producătorii agricoli din România au fost afectaţi de perturbări în ceea ce privește cererea, lanțurile de aprovizionare și exporturile, confruntându-se în același timp cu o incertitudine crescută în sezonul de recoltă 2020. Acordarea de finanțări agricole suplimentare va ajuta fermierii să depășească aceste provocări, în beneficiul comunităților rurale și al industriei de bază pe perioada Covid-19 şi ulterior„.

       Andrew McDowell, vicepreședinte BEI: „A doua noastră colaborare cu Agricover, cu sprijinul FEIS, va asigura continuitatea împrumuturilor pe termen mediu accesibile IMM-urilor care operează în sectorul agricol, inclusiv fermierilor tineri. Desfășurarea eficientă a primei operațiuni cu Agricover a oferit investiții necesare pentru îmbunătățirea productivității și dezvoltarea economică în zonele rurale pentru creșterea competitivității și generarea de locuri de muncă, precum și pentru coeziune. Această finanțare suplimentară va oferi sprijinul necesar regiunilor din mediul rural al României pentru a face față mai bine consecințelor actualei crize Covid-19”.

      Robert Rekkers – director general Agricover Credit IFN: „Prin această finanțare suplimentară din partea BERD și BEI, Agricover Credit va continua să ofere sprijin financiar specializat, fără întreruperi, încurajând un mediu sigur și performant pentru toți partenerii noștri fermieri. Suntem onorați și încântați să vedem că cele mai importante instituții financiare internaționale au încredere în modelul nostru de afaceri și în capacitatea noastră dovedită de a opera, în ciuda provocărilor existente în piață”.

**  Agricover Credit IFN finanțează sectorul agricol și zootehnic și lucrează cu peste 15% din totalul fermierilor performanți din România. Este o subsidiară a Agricover Holding S.A. și oferă servicii de Agri-Finance printr-un model de business puternic integrat și original, centrat pe satisfacerea nevoilor esențiale ale fermierilor.

EU4Health, finanțat cu peste 9 miliarde euro

*Europarlamentarul Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European, subliniază schimbarea de optică în politica UE în ceea ce privește sănătatea, care devine acum un domeniu prioritar * Cei 9,4 miliarde euro vor putea fi folosiți în infrastructura de sănătate în statele membre UE, în pregătirea pentru orice criză viitoare, în dezvoltarea unui mecanism de gestionare a riscurilor, în schimbarea digitaă a sistemului de sănătate; vor fi finanțate și programe de formare a cadrelor medicale  

 

Medicul Cristian Bușoi, europarlamentar

Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru Programul de sănătate al UE 2021-2027, anunță alocare a peste 9 miliarde euro pentru finanțarea programului EU4Health (https://eu4health.eu).

În sfârșit, sănătatea a devenit o prioritate în UE. Salut alocarea a 9,4 miliarde de euro pentru un nou Program de Sănătate independent destinat cetățenilor europeni. Este una dintre cele mai bune investiții ale UE, anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ieri – 27 mai 2020 – în plenul Parlamentului European. Acești bani vor finanța un nou program de sănătate, solid și independent, EU4Health. Avem astfel dovada că vocea cetățenilor europeni este ascultată, iar apelurile mele către Comisia Europeană pentru un program de sănătate independent, mai bine finanțat și cu obiective mai ambițioase au avut efectul așteptat. Este clar acum că Sănătatea a devenit o prioritate pentru Europa. Finanțarea propusă pentru EU4Health – de peste 9 miliarde euro – cu mult peste bugetul actual alocat sănătății prin Fondul Social European Plus, de 473 milioane euro, ne va ajuta mult mai bine în confruntarea cu epidemiile, virusurile și alte amenințări de sănătate publică de care ne-am putea lovi în viitor. EU4Healh va investi în infrastructura de sănătate și în pregătirea pentru criză. Va sprijini dezvoltarea unui mecanism european de producere, procurare și gestionare a produselor esențiale în criză: de la medicamente, vaccinuri și materii prime pentru dezvoltarea acestora, până la aparate pentru diagnostic, ventilatoare și echipamente de protecție pentru cadrele medicale. Vom avea astfel un nou cadru de comunicare a riscurilor la nivelul întregii UE, care să acopere toate etapele unei crize. Noul program va ajuta și la consolidarea programelor de Sănătate și Cercetare cheie, precum rescEU (https://ec.europa.eu/echo/what/civil-protection/resceu_en) și Horizon Europe (https://ec.europa.eu/info/horizon-europe-next-research-and-innovation-framework-programme_en). Cu ajutorul acestui program, Europa va avea și o mai bună capacitate pentru prevenirea și supravegherea bolilor și colaborarea transfrontalieră în domeniul sănătății. Cancerul, hepatitele, bolile respiratorii, cardiovasculare sau neurodegenerative sunt provocări care nu cunosc granițe și nu țin cont de statutul social. De aceea este important ca Sănătatea și, implicit, Cercetarea pentru Sănătate să fie în centrul agendei Uniunii Europene. De asemenea, Health4Eu va finanța și programe de formare a personalului medical și va investi în transformarea digitală a sectorului Sănătății, precum și în implementarea infrastructurilor digitale interoperabile, inclusiv pentru cercetare și schimb de date. Garantarea sănătății este un drept fundamental al cetățenilor și cea mai puternică armă pentru un viitor mai bun, o Europă mai competitivă și mai prosperă. Sunt convins că EU4Health ne va ajuta pe toți să facem față mai ușor provocărilor de sănătate și să ținem Europa unită și puternică”, precizează europarlamentarul Cristian Bușoi – medic, reprezentant al PNL în Parlamentul European – despre banii europeni care se vor investi cu folos pentru sănătatea mmebrilor UE. 

Alţi bani europeni pentru municipalităţi şi WiFi4EU, runda trei

*În 19 septembrie 2019, înscriere online * Se câştigă fonduri pentru reţea Wi-Fi gratuită în spaţiile publice pe principiul „primul venit, primul servit” 

   A treia rundă de înscrieri WiFi4EU se deschide pe 19 septembrie, 2019, la 14.00 ora României. Cu un buget al apelului de 26.7 milioane de euro, Comisia Europeană va distribui 1.780 de vouchere în toate localitățile europene pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Cererea de propuneri va fi deschisă până la data de 20 septembrie 2019, 18:00 ora României.

        Pentru a fi eligibil pentru un voucher în valoare de 15.000 de euro, municipalitățile trebuie să se înregistreze în prealabil pe portalul WiFi4EU. Voucherul va permite municipalității câștigătoare să creeze rețele Wi-Fi gratuite în spații publice.

        Mariya Gabriel – comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală: ,,Îmi face o mare plăcere să anunț deschiderea celei de-a treia runde de înscrieri în cadrul inițiativei WiFi4EU. Cu aproape 6.000 de acorduri de granturi deja semnate, e îmbucurător să vezi beneficiile imediate pe care le are inițiativa asupra cetățenilor noștri”. 

** * Notă. Primul apel WiFi4EU a avut loc in noiembrie 2018, și la el au participat peste 13000 municipalități din întreaga Europă cu un total de 2800 vouchere acordate. Între localitățile din România care au accesat programul în primul apel și au primit undă verde de la UE, se află municipiile Cluj-Napoca, Dej, comunele Petreștii de Jos, Mihai Viteazu, Jucu, Săvădisla, Agireșu și Frata.

Banii europeni, condiţionaţi de respectarea statului de drept

*Un nou set de reguli privind acordarea fondurilor pentru statele membre UE a fost votat în Parlamentul European * Asistată de experţi, Comisia Europeană va stabili foarte curând care sunt deficienţele statului de drept care pot aduce sancţiuni în acest sens * Dacă statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile

     Ţările membre UE care pun în pericol statul de drept riscă să piardă bani din programele europene. Un nou instrument pentru protecţia bugetului UE și susținerea valorilor UE. Suspendarea sau reducerea plăților. Parlamentul European a aprobat noile reguli cu 397 de voturi „pentru”, 158 de voturi „împotrivă”, 69 de parlamentari s-au abţinut. Parlamentarii și miniștrii UE pot bloca sau debloca finanțarea. Protecția beneficiarilor finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege susținut joi de deputații europeni. 

         Deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE care nu și-au adoptat încă poziția. Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE va identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. 

 Comisia Europeană va stabili dacă statul de drept este amenințat, urmărind dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele elemente: buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE; buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar; investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE; control judiciar eficient de către instanțele independente;  recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;  prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale; cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European. Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale. 

       În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând: suspendarea angajamentelor, întreruperea termenelor de plată, reducerea prefinanțării și suspendarea plăților. Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.

Co-raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele„.

         Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse”.

Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.

Peste 260 milioane euro, bani europeni, pentru proiecte legate de apă în România

*Banii vin prin Fondul de Coeziune şi vor fi folosiţi la infrastructură şi gestionarea apei în judeţele Botoşani, Ilfov, Hunedoara, Timiş

Au fost aprobaţi 266 milioane euro, din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene (UE), pentru patru mari proiecte referitoare la apă sănătoasă în România, respectiv pentru infrastructură şi gestionarea apei. Se poate spune, pe bună dreptate – dat fiind că în România anului 2017 sunt în continuare mii de localităţi rurale fără apă curentă şi sistem de canalizare – că aceste proiecte sunt şi de mare importanţă socială şi pentru sănătate.

Astfel, în judeţul Botoşani se investesc 47 de milioane euro pentru extinderea, modernizarea şi asanarea sistemul actual de distribuţie a apei potabile şi a tratamentului apelor uzate, beneficiari fiind 187 000 de persoane.

În judeţul Ilfov, la periferia Bucureştiului, banii UE – mai precis 196,5 milioane euro – vor fi folosiţi pentru curăţarea şi ameliorarea sistemului de colectare a apelor uzate, inclusiv extinderea staţiei de tratare a apelor din oraşul Glina; beneficiari – 1,5 milioane de persoane.

staţia de epurare a apei de la Glina

În judeţul judeţul Hunedoara se investesc 11.5 milioane euro pentru extinderea şi renovarea reţelei de distribuţie a apei potabile, bneficiari 175 000 de locuitori din regiunea Transilvania.

Alte 11 milioane euro merg in proiectul pentru reînnoirea reţelei de distribuţie şi tratare a apei în judeţul Timiş, beneficiari 22 000 de persoane.

Aceste proiecte ale politicii de coeziune reflectă perfect o Europă căreia îi pasă atât de bunăstarea cetăţenilor cât şi de protecţia mediului înconjurător. Cămine din România care au de acum înainte acces la o apă curată datorită investiţiilor noastre, iată un exemplu concret al valorii adăugate a UE„, a declarat Corina Creţu – comisarul european pentru politica regională.

N.red. România, în calitate de membru UE, plăteşte o cotizaţie anuală şi ar fi păcat să nu folosească din plin banii care sunt alocaţi (mult mai mulţi…) pentru proiecte de infrastructură, educaţie, sănătate, servicii etc. La acest moment, destule proiecte – încă neaccesate – aşteaptă să primească undă verde de la organismele române spre a merge la finanţare.