Alţi bani europeni pentru municipalităţi şi WiFi4EU, runda trei

*În 19 septembrie 2019, înscriere online * Se câştigă fonduri pentru reţea Wi-Fi gratuită în spaţiile publice pe principiul „primul venit, primul servit” 

   A treia rundă de înscrieri WiFi4EU se deschide pe 19 septembrie, 2019, la 14.00 ora României. Cu un buget al apelului de 26.7 milioane de euro, Comisia Europeană va distribui 1.780 de vouchere în toate localitățile europene pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Cererea de propuneri va fi deschisă până la data de 20 septembrie 2019, 18:00 ora României.

        Pentru a fi eligibil pentru un voucher în valoare de 15.000 de euro, municipalitățile trebuie să se înregistreze în prealabil pe portalul WiFi4EU. Voucherul va permite municipalității câștigătoare să creeze rețele Wi-Fi gratuite în spații publice.

        Mariya Gabriel – comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală: ,,Îmi face o mare plăcere să anunț deschiderea celei de-a treia runde de înscrieri în cadrul inițiativei WiFi4EU. Cu aproape 6.000 de acorduri de granturi deja semnate, e îmbucurător să vezi beneficiile imediate pe care le are inițiativa asupra cetățenilor noștri”. 

** * Notă. Primul apel WiFi4EU a avut loc in noiembrie 2018, și la el au participat peste 13000 municipalități din întreaga Europă cu un total de 2800 vouchere acordate. Între localitățile din România care au accesat programul în primul apel și au primit undă verde de la UE, se află municipiile Cluj-Napoca, Dej, comunele Petreștii de Jos, Mihai Viteazu, Jucu, Săvădisla, Agireșu și Frata.

Banii europeni, condiţionaţi de respectarea statului de drept

*Un nou set de reguli privind acordarea fondurilor pentru statele membre UE a fost votat în Parlamentul European * Asistată de experţi, Comisia Europeană va stabili foarte curând care sunt deficienţele statului de drept care pot aduce sancţiuni în acest sens * Dacă statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile

     Ţările membre UE care pun în pericol statul de drept riscă să piardă bani din programele europene. Un nou instrument pentru protecţia bugetului UE și susținerea valorilor UE. Suspendarea sau reducerea plăților. Parlamentul European a aprobat noile reguli cu 397 de voturi „pentru”, 158 de voturi „împotrivă”, 69 de parlamentari s-au abţinut. Parlamentarii și miniștrii UE pot bloca sau debloca finanțarea. Protecția beneficiarilor finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege susținut joi de deputații europeni. 

         Deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE care nu și-au adoptat încă poziția. Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE va identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. 

 Comisia Europeană va stabili dacă statul de drept este amenințat, urmărind dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele elemente: buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE; buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar; investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE; control judiciar eficient de către instanțele independente;  recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;  prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale; cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European. Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale. 

       În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând: suspendarea angajamentelor, întreruperea termenelor de plată, reducerea prefinanțării și suspendarea plăților. Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.

Co-raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele„.

         Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse”.

Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.

Peste 260 milioane euro, bani europeni, pentru proiecte legate de apă în România

*Banii vin prin Fondul de Coeziune şi vor fi folosiţi la infrastructură şi gestionarea apei în judeţele Botoşani, Ilfov, Hunedoara, Timiş

Au fost aprobaţi 266 milioane euro, din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene (UE), pentru patru mari proiecte referitoare la apă sănătoasă în România, respectiv pentru infrastructură şi gestionarea apei. Se poate spune, pe bună dreptate – dat fiind că în România anului 2017 sunt în continuare mii de localităţi rurale fără apă curentă şi sistem de canalizare – că aceste proiecte sunt şi de mare importanţă socială şi pentru sănătate.

Astfel, în judeţul Botoşani se investesc 47 de milioane euro pentru extinderea, modernizarea şi asanarea sistemul actual de distribuţie a apei potabile şi a tratamentului apelor uzate, beneficiari fiind 187 000 de persoane.

În judeţul Ilfov, la periferia Bucureştiului, banii UE – mai precis 196,5 milioane euro – vor fi folosiţi pentru curăţarea şi ameliorarea sistemului de colectare a apelor uzate, inclusiv extinderea staţiei de tratare a apelor din oraşul Glina; beneficiari – 1,5 milioane de persoane.

staţia de epurare a apei de la Glina

În judeţul judeţul Hunedoara se investesc 11.5 milioane euro pentru extinderea şi renovarea reţelei de distribuţie a apei potabile, bneficiari 175 000 de locuitori din regiunea Transilvania.

Alte 11 milioane euro merg in proiectul pentru reînnoirea reţelei de distribuţie şi tratare a apei în judeţul Timiş, beneficiari 22 000 de persoane.

Aceste proiecte ale politicii de coeziune reflectă perfect o Europă căreia îi pasă atât de bunăstarea cetăţenilor cât şi de protecţia mediului înconjurător. Cămine din România care au de acum înainte acces la o apă curată datorită investiţiilor noastre, iată un exemplu concret al valorii adăugate a UE„, a declarat Corina Creţu – comisarul european pentru politica regională.

N.red. România, în calitate de membru UE, plăteşte o cotizaţie anuală şi ar fi păcat să nu folosească din plin banii care sunt alocaţi (mult mai mulţi…) pentru proiecte de infrastructură, educaţie, sănătate, servicii etc. La acest moment, destule proiecte – încă neaccesate – aşteaptă să primească undă verde de la organismele române spre a merge la finanţare.

 

Din cauza PSD, Brăila ar putea returna Comisiei Europene 20 milioane de euro

*Comunicatul de presa al PNL Braila reminteste faptul ca Bulevardul Dorobantilor este inca nemodernizat si ca greselile administratiei micsoreaza bugetul urbei cu sume uriase

 

Bd. Dorobantilor         În semn de respect față de brăileni, grupul consilierilor locali PNL, a aprobat ieri continuarea  modernizării Bulevardului Dorobanți, deși această investiție a ridicat în decursul timpului numeroase semne de întrebare.  Reamintim că lucrările la Bulevardul Dorobanți, realizate din fonduri europene, trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2015, în caz contrar, Primăria Brăila urma să returneze Uniunii Europene toți banii alocați. Cum lucrările nu au fost finalizate, s-a obținut o nouă derogare, până la 1 iulie 2016. Se pare că nici acest termen nu este suficient, așa că primarul Aurel Simionescu încearcă acum să prindă ultima șansă, aceea de a introduce proiectul pe o listă, aș numi-o a ”rușinii”, care să prelungească termenul de execuție până la finalul acestui an. Un lung șir de licitații dubioase, amânări, penalități de milioane de euro, lucruri cercetate acum de procurori, au făcut ca situația de pe Dorobanți să arate în acest fel. Repet: din respect față de brăileni, care au nevoie de infrastructură de calitate, dar și pentru banii publici, a fost acceptată și această nouă amânare. Dar rămân întrebări serioase, legate de derularea acestui contract. Cine a acceptat ca licitația inițială să fie organizată pentru o firmă de casă a PSD, în condiții dubioase, care de altfel, au fost penalizate și ne-au costat pe noi toți peste cinci milioane de euro, achitați din banii orașului? Cine avea obligația să urmărească derularea contractului, să sancționeze constructorul pentru întârzieri și, în final, chiar să rezilieze contractul dacă se impunea?

        Primarul Simionescu și PSD încearcă, pe ultima sută de metri, să mai obțină o nouă derogare, dar nu spune o vorbă despre cât de mult s-a implicat și despre cum a supravegheat acest proiect. Despre cum a pus în pericol banii brăilenilor, despre cum municipalitatea a fost pe punctul de a returna toate cele 20 de milioane de euro aferente modernizării căii Dorobanți. Cu încă un termen până în decembrie 2016, pericolul, însă, tot nu a trecut. Pentru că, dacă acuzele procurorilor se vor dovedi reale, întreaga comunitatea brăileană va fi sancționată prin obligarea de a returna întreaga sumă de 20 de milioane de euro către Uniunea Europeană. Practic, fiecare brăilean va suporta din buzunarul său, incompetența administrației PSD.

Popa Petrică – membru în Comitetul Local Executiv PNL (semnează comunicatul de presă al PNL Brăila)

N.red. Sedinta Consiliului Local Municipal la care se face referire a avut loc in 29 martie 2016. Foto – Bulevardul Dorobantilor

Scoala „Sf. Andrei’ Braila, reabilitata cu bani europeni

*Unitatea de invatamant din municipiul Braila, fosta Scoala nr. 33 din cartierul Vidin, are acum inca un nivel – mansarda – si instalatii noi

DSCN7554       Festivitatea de inaugurare a lucrarilor de modernizare de la Scoala Gimnaziala „Sf. Andrei’ (fosta nr. 33) Braila – director prof. Catalina Rotaru, a avut loc in 19 februarie 2016, in prezenta a numerosi oficiali locali: primarul Aurel Gabriel Simionescu, viceprimarul de la municipiu Doinita Ciocan, deputatul Marian Viorel Dragomir (de la Partidul Social-Democrat), deputatul Marioara Nistor (de la UNPR), Ionel Epureanu – presedintele Consiliului Judetean (CJ) Braila, prof. dr. Viorel Mortu – vicepresedinte la CJ, consilieri locali muncipali si judeteni, prof. Ana Harapescu – director Directia Judeteana pentru Cultura di Patrimoniu Braila etc. De asemenea, prof. dr. Catalin Canciu – inspectorul scolar general al Inspectoartului Scolar Judetan Braila a fost, de asemenea, prezent si i-a felicitat pe colegii din cancelaria scolii gazda pentru innoirea sediului.

DSCN7545  Evenimentul s-a deschis cu un „Te Deum” oficiat de preot de la Biserica „Sfantul Cuvios Antonie cel Mare” din cartier; a fost si un program de dansuri oferit de o clasa intai, invatator Aurelia Craioveanu. DSCN7557

Mai multe foto de la festivitatea de inaugurare a scolii modernizate la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1004956229596966.1073742209.196618800430717&type=3 pe pagina Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei.

Scoala Gimnaziala “Sf. Andrei” (fosta Scoala nr. 33) din municipiul Braila a fost reabilitata cu fonduri de la Programul Operational Regional 2007 – 2013. Domeniul major de interventie 3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua. DSCN7523

Proiectul, derulat prin Regio in perioada iulie 2013 – decembrie 2015, a fost scris de o echipa a Directiei Programe a Primariei Braila (cladirile scolare se afla in proprietatea administratiilor locale care – in consecinta – trebuie sa se preocupe de aspectele privind functionalitatea la parametri optimi, reparatii, modernizare) si el a presupus, ca obiectiv specific, “imbunatatirea infrastructurii educationale prin lucrari de reabilitare, modernizare, amenajare a imobilului”. Practic, tipurile de lucrari care s-au efectuat la cladire au vizat reabilitarea spatiilor existente si extinderea pe vertical cu un nivel. Au fost de constructii si arhitectura, la izolatii, la instalatii electrice, sanitare si termice, de refacere a canalizarii si a racordului electric, la statia contra incendiilor, amenajari exterioare. Constructia existenta (avand o vechime de 33 ani) a fost extinsa, ridicandu-se inca un nivel (tip mansarda) unde s-au amenajat sali de clasa, laboratoare. Nu in ultimul rand, tot din bugetul proiectului s-a achizitionat echipament didactic si IT.

Valoarea totala a proeictului a fost de 3,9 milioane lei din care 2,7 milioanme lei de la UE, 407 mii lei – contribuitia oferita de Guvernul Romaniei, 63 mii lei – contributia beneficiarului (Primaria municipiului Braila). La data scrierii proiectului, grupul tinta era alcatuit din 438 elevi (atatia erau inscrisi in scoala din cartierul Vidin) intre ei fiind 18 de etnie roma (tigani).  Consilierea si sprijinul de la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Est a fost si ea de bun augur, iar in scoala care este de trei ani la rand in topul celor cu rezultate foarte bune la testele nationale toata lumea este multumita: si cadrele didactice, si elevii, parintii lor, bucurosi ca intra in cladirea luminoasa, curata, modernizata.

Ministerul Transporturilor… ministerul lentorii?

* Deputatul Alexandru Nazare – vicepreşedinte PDL, președinte al Organizației Județene PDL Brăila, solicită în mod public ministrului Rus să nu pună piedici accesării fondurilor europene prin întârzierea, nepermisă, de publicare a documentului care stabilește proiectele prioritare în domeniu * ”Ministrul Rus continuă din păcate linia stabilită de predecesorul său, domnul Șova și ține la secret acest document pentru a nu supăra înainte de alegeri baronii locali”, precizează deputatul democrat-liberalul

Alexandru Nazare            Deputatul Alexandru Nazare   (foto)- vicepreşedinte  al Partidului Democrat Liberal (PDL), președinte al Organizației Județene PDL Brăila, fost ministru la Transporturi – solicită public ministrului Ioan Rus de la Transporturi să nu mai tergiverseze publicarea Master Planului General de Transport, documentul care stabilește proiectele prioritare și de care depinde accesarea banilor europeni.

Ministrul Rus continuă din păcate linia stabilită de predecesorul său, domnul Șova și ține la secret acest document pentru a nu supăra înainte de alegeri baronii locali care nu și-ar mai vedea proiectele favorite în lista de priorități. Dacă ministrul Șova ne anunța că la sfârșitul lui iunie va fi adoptat de Guvern MasterPlanul, ministrul Rus a anunțat inițial un termen de octombrie-noiembrie, ca acum să anunțe oficial, prin Autoritatea de Management din subordine, că raportul va fi predat pe 22 decembrie. Vom avea astfel un an întârziere în accesarea fondurilor europene alocate pentru perioada 2014-2020 pentru că cei de la Bruxelles au transmis foarte clar că nu vor aproba proiectele fără acest document finalizat. Guvernele Ponta au tratat cu iresponsabilitate acest subiect al MasterPlanului pentru că știu că odată aprobat nu vor mai putea să traseze autostrăzi prin curtea fiecărui baron și să scoată la licitație studii de fezabilitate care să fie îngropate prin sertare. Nota de plată însă se va vedea în indicatorii economici pentru că fiecare zi pierdută în finalizarea unor proiecte de infrastructură înseamnă competitivate scăzută a economiei, mai puține locuri de muncă și costuri mai mari pentru transportatori. Intrarea în recesiune tehnică este și o consecință a dezastrului din proiectele de transporturi patronat de Ponta și Șova, aceștia nereușind să înceapă noi proiecte deși sunt aproape 2 miliarde de euro bani europeni pe care îi vom da înapoi în 2016”, afirmă deputatul PDL.

Notă: România se află mereu în coada clasamentul în materie de accesat fonduri europene, cu toate că plătește ”cotizația” și multe administrații, organizații neguvernamentale, școli etc. încearcă  să facă față provocării UE în acest sens. De cele mai multe ori, nu neregulile descoperite în unele – destul de puține – cazuri sunt problema de fond, ci piedicile puse de zona guvernamentală prin modalitatea greoaie prin care se intră în cursa pentru fondurile UE puse la dispoziție statelor membre.