Arhive etichetă: Biserica

Sf. arhangheli Mihail și Gavriil dar și o poveste brăileană, cu elemente poate știute, dar nespuse

*O bisericuță cu noroc și alte frânturi de trecut care spun un singur adevăr: al frumosului din oamenii darnici și al generozității (care e atât de rară)

Conform sinaxarului ortodox, data de 8 noiembrie este destinată sărbătoririi Sfinților arhangheli Mihail și Gavriil (cei care au în grijă mila și dreptatea divină – e și aici de meditat…).

Orașul Brăila are, prin biserica Sf. arhangheli Mihail și Gavriil din centru (zonă clasată Monument Istoric – piața Traian azi… numită în alte momente istorice piața Tiriplic, cum spune Nae A. Vasilescu într-o carte de la 1906, dar și piata Sf. Arhangheli or piața Dumitru Ionescu după numele fostului primar care în testament a lăsat orașului frumoasa casă Rally, acum teatrul dramatic) o interesantă și plină de tâlc poveste. De ce? Pentru că, aidoma piațetei unde se află, biserica a trecut prin multe întâmplări dar acestea nu au distrus-o. Pentru că în ciuda faptului că otomanii au transformat-o în lăcaș de cult musulman, brăilenii creștini ortodocși au revenit în ea fără probleme după ce turcii au plecat. Pentru că tot aici e o frumoasă mărturie de generozitate în gestul familiei Ana și Nedelcu Chercea (prin 1922) de a dona sume necesare pentru ridicarea clopotniței, la fel cum a fost și gestul lui Dumitru Ionescu de a dona orașului marea lui casă cu afaceri, la fel cum e grupul statuar Traian (amplasat în 1906, și el monument realizat prin generozitate – din donații ale asociației profesorilor și elevilor Liceului Nicolae Balcescu, la ideea lor), dar și Ceasul monumental (și el cumpărat din banii lăsați prin testament de un om fără funcții și importanță poltiică ori administrativă, îl chema Petru Naum Petru și îi suntem recunoscători: ceasul s-a comandat din străinătate… Austria, iar la început avea patru ceasuri elvețiene în cele patru cadrane: Ceasul s-a montat în 1906).

Nu voi înceta să spun că splendoarea timpului bun se regăsește, în piața centrală brăileană (din păcate și azi cu dalele de marmură sparte… nereparate deloc în ultimii ani postdecembriști… deloc!), în aceste exemple speciale de generozitate umană și în această bisericuță atipică, cu clopotnița alături, peste care vremea și-a curs aurul luminii mai frumos ca peste alte obiective urbane Și să nu uităm că preotul paroh Victor Țugui a realizat, nu demult, împreună cu echipa muzeală braileană din perioada când era director Ionel Cândea o frumoasă carte cu istoricul bisericii; tocmai spre luare aminte și neuitare.

Foto din arhiva revistei noastre. Prima imagine este biserica, în dreapta e clopotnița, în vreme cu zăpadă (să vină! O așteptăm); altă imagine e de la Înviere, tot în bisericuța brăileană – pentru că e bine să sperăm.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Mesajul BOR cuprinde acum și vaccinarea

*Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române confirmă că în curând se vor putea organiza pelerinaje la Sfântul Mormânt, credincioșii vaccinați urmând să fie beneficiari

Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a transmis, în contextul Sărbătorii Pascale petrecute tot în pandemie în 2021, că avand în vedere relaxările din Israel (n. red. Unde s-a vaccinat populația în procent cu mult peste 50 la sută) se va putea merge și în pelerinaje la Sfântul Mormânt din Ierusalim (foto). Se vor forma grupe de pelerini dintre creștinii vaccinați, a precizat patriahul. Mesajul este unul foarte bun, folositor sănătății generale, anume acela că e bine să ne vaccinăm.

Se revine astfel și se corectează o mulțime de greșeli ale unor preoți ortodocși care ori nu au purtat mască de protecție ori au mers din casă în casă (încălcând normele sanitare de protecție în pandemie) devenind factori de risc în transmiterea virusului SARS-CoV-2, virus care nu și-a micșorat deloc forța (știm bine acest aspect, se modifică și dacă nu ne imunizăm mai repede – confirmă imunologii – nici vaccinul nu va fi util în fata noilor mutații).

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

Sfintele Paşti, sărbătorit de toţi credincioşii la aceeaşi dată în 2017 – 16 aprilie

*Creştinii ortodocşi şi catolici, copţii, romano-catolicii au în acest an Săptămâna Patimilor, Învierea Domnului Iisus şi Sfintele Paşti la aceleaşi date * În fond, aşa cum a subliniat recent papa Francisc, simbolistica şi mesajul sunt aceleaşi, deci cu atât mai mult coincidenţa de calendar este binevenită   

Sărbătoarea Pascală sau Paştele este momentul din anul religios când credincioşii retrăiesc patimile şi chinurile Mântuitorului – în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, celebrează Învierea lui Iisus cea întru iertarea păcatelor şi a promisiunii vieţii veşnice a credinciosului. Postul, rugăciunile, curăţirea mai apoi a casei şi primenirea deopotrivă a trupului şi a caselor sunt atâtea demersuri care pregătesc pe creştini să ia Lumină în noaptea de Înviere cu toată încrederea că sufletele se curăţă de păcate, că la momentul oportun sufletele astfel curăţite vor urca la cer – în Raiul celor buni. Anul acesta, Paştele este serbat la o aceeaşi dată – 16 aprilie – de creştinii ortocşi, romano-catolici, catolici, copţi.

icoana canonică a Invierii Mântuitorului

În joia din această săptămână – numită Joia Mare, se prăznuiesc spălarea picioarelor ucenicilor – Mântuitorul a făcut un asemenea gest dându-ne lecţia smereniei, Cina cea de taină, dar şi rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului – Iuda le-a spus . In seara acestei zile, creştinii merg la bierică, la Denia celor 12 Evanghelii.

Cina cea de taina – icoana canonică

Cina cea de taină (foto stânga, preluare de la crestinortodox.ro) este pomenită de Sfantul Apostol şi Evanghelist Matei: „In cea dintâi zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus şi L-au întrebat: Unde voieşti să-Ţi pregătim să mănânci Paştile? Iar El a zis: Mergeţi în cetate, la cutare şi spuneţi-i: Învăţătorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau să fac Paştile cu ucenicii Mei. Şi ucenicii au făcut precum le-a poruncit Iisus şi au pregătit Paştile. Iar când s-a făcut seară, a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici. Şi pe când mâncau, Iisus a zis: Adevărat grăiesc vouă, că unul dintre voi Mă va vinde. Şi ei, întristându-se foarte, au început să-I zică fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? Iar El, răspunzând, a zis: Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai, însă, acelui om prin care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela dacă nu se năştea. Şi Iuda, cel ce L-a vandut, răspunzând a zis: Nu cumva sunt eu, Învăţătorule? Răspuns-a lui: Tu ai zis. Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu. Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi, Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. Şi vă spun vouă că nu voi mai bea de acum din acest rod al viţei până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăţia Tatălui Meu. Şi după ce au cântat laude, au ieşit la Muntele Măslinilor” (Matei 26, 17-30). Aici se regăsesc elemente adăugate liturgic mai târziu în ceea ce acum cunoaştem drept instituţia Biserică.

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă – se ţine post negru, Vinerea Patimilor este ziua când creştinii îşi îndoliează inima, fiind ziua când a fost răstignit şi a murit Mântuitorul. În biserici, se scoate Sfântul Epitaf – care îl închipuie mort pe Iisus înconjurat de maica Sa şi cei 12 Apostoli – şi se aşează pe o masă pe sub care se trece nu doar ritualic ci şi în speranţa că astfel credincioşii vor fi ocrotiţi de dureri de cap şi de mijloc. În seara acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului. Cântarea dedicată acestor momente este impresionată.

„Hristos a Înviat!”, rosteşte preotul la ceasul slujbei Învierii, sâmbătă noaptea şi credincioşii răspund „Adevărat a Înviat!”, cei mulţi având deplina încredere în lumina astfel luată şi dusă în căminul propriu va fi sursă de binefacere şi binecuvântare dumnezeiască. Tot acum se reaminteşte, ca şi în Săptămâna Patimilor, că Iisus a acceptat suferinţa, prigoana, schingiuirile, răstignirea şi moartea pe cruce pentru a da omenirii o lecţie: a mântuirii. Învierea lui Hristos este punctul central al religiei creştine şi a istoriei mântuirii. Plină de simboluri, icoana Învierii – cunoscută sub numele de „Anastasis”, termenul grec pentru „Înviere”, Îl reprezintă pe Hristos biruitor asupra iadului, a morții și luându-l cu El pe Adam din iad. În partea superioară a icoanei, cele două vârfuri de piatră arată că „pământul s-a cutremurat și pietrele s-au despicat” (Matei 27, 51) în momentul morții lui Hristos. Pe de altă parte, stâncile simbolizează cosmosul întreg și reflectă lumina ieșită din adâncurile pământului. În spatele Mântuitorului este pictat un semn circular, cu vizibila lumină a învierii. La picioarele lui Hristos, porțile iadului au fost rupte, iar personificarea răului apare în întunericul adâncului – culorile întunecate sugerează clar aceste idei.

Duminica este prima zi a Paştelui, din cele trei zile pascale, cea marcată de Noaptea Învierii; i se mai spune Duminica Paştelui. Acum creştinii merg la biserică, la Dumnezeiasca Liturghie a Sfintelor Paşti şi se întorc acasă pentru masa sărbătorească, în familie – de obicei, masă de unde nu lipsesc – tradiţional – pasca, friptura de miel, drobul, cozonacul, ouăle roşii pe care credincioşii le ciocnesc, câte doi, înainte de a le mânca zicând, unul, „Hristos a Înviat!” şi, celălalt, „Adevărat a Înviat!”.

Anul acesta, elevii şi foarte mulţi angajaţi au trei zile libere de Paşte, pentru sărbătoarea religioasă, inclusiv data de 18 aprilie 2017.

„Melancolii”… cu tinere care iubesc muzica folk – recital cu prieteni

*Cu Elena Marina, eleva la Colegiul National „Nicolae Balcescu’ – laureata a Concursului „Seara de Mai’ unde am fost in juriu, care a avut si initiativa, si cu gemenele Teodora si Lucia Bostan, studente anul II la Medicina, Universitatea Dunarea de Jos Galati *Eveniment desfasurat la Biblioteca Bisericii „DSf. Parascheva’ din Braila   

melancolii     Am raspuns cu bucurie invitatiei (cum am anuntat la https://brailachirei.wordpress.com/2016/11/06/melancolii-folk-cu-prietene-in-braila/) pentru recitalul intitulat „Melancolii” – seara cu prietene – de cea care a avut ideea lui, tanara Elena Marina –  eleva la Colegiul National „Nicolae Balcescu’ Braila, clasa XII-a E, laureata si a Concursului de folk „Seara de Mai” (https://brailachirei.wordpress.com/2016/04/27/festivalul-concurs-folk-seara-de-mai-2016/ si nu numai) unde am fost in juriu. A fost un recital frumos, in care au evoluat Elena Marina (centru) – si surorile gemene Teodora si Lucia Bostan, studente anul II la Medicina, Universitatea Dunarea de Jos Galati. Fetele au voci frumoase, canta foarte corect si au ales pentru reprezentatia din fata famiilor, colegilor, prietenilor si altor enoriasi din Parohia „Sf. Parascheva” Braila – recitalul s-a desfasurat in biblioteca bisericii noi (sfintita in octombrie 2014) – melodii cunsocute din repertoriul folk, cu versuri din creatia unor importanti si apreciati poeti.

Si pentru ca a fost si o pauza, tinerele soliste avand nevoie de un mic respiro, mi-am permis sa intervin si am oferit audientei un scurt moment poetic, doar eram in biblioteca! – din volumul antologie „Poetii in cetate” realizat de Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” Braila cu versuri ale membrilor Cenaclului literar „Panait Istrati’ (2015, Editura Proilavia), cate un poem de Luminita Dascalu, Alexandru Halupa, Armanda Filipine (subsemnata). De asemenea, am subliniat pentru copiii si tinerii prezenti importanta lecturii bine directionate pentru cultura si educatia noastra, a tuturor. la final, felicitarile au fost sincere si aplauze aidoma! 

Secventa video postata in pagina Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei – manager Armanda Filipine

N.red. Elena Marina, membra si a Grupului folk „Generatii” de la Casa de Cultura a  municipiului Braila, grup condus de prof. Dumitru Popescu, a participat la numeroase evenimente muzicale organizate la Casa Memoriala „Petre Stefanescu-Goanga’ unde este sediul casei de Cultura conduse de Mircea Ciucasu, organizator al competitiei „Seara de Mai’ impreuna cu Asociatia Clubul de Turism „Proilavia’ condusa de Gabriel Lala (si el a fost in juriu).  din-seara-menestrelilor-nov-2015

Poate si de aici vine dorinta de a impartasi bucuria muzicii cu altii; dar, cred, este si o datorie a laureatului Marelui Premiu (editia 2016) al concursului mai sus amintit! Bravos, Elena Marina!

Foto (dreapta jos) de la o Seara a menestrelilor, noiembrie 2015, unde Elena Marina (in rochie de epoca!) este impreuna cu Ramona Bivoleanu – alta laureata a concursului „Seara de Mai”, Teodor Gabriel Scheaua – si el premiant la competitie, prof. Dumitru Popescu.

„Melancolii’, folk cu prietene in Braila

*O seara speciala a pregatit Elena Marina, eleva la Colegiul National „Nicolae Balcescu’, premianta noastra – Marele Premiu – la editia 2016 a Concursului „Seara de Mai’

Duminica, 6 noiembrie 2016, de la ora 18.00 iubitorii muzicii folk si nu doar ei sunt asteptati la Asezamantul Bisericii „Sfanta Parascheva’ (Braila, str, Mihai Bravu nr. 10) unde va avea loc un recital muzical sub genericul „Melancolii’. afis

elena-marina-preselectie-seara-de-mai-2016          Una dintre artizanele evenimentului este Elena Marina (foto din arhiva revistei de cultura si informatie BRAILA CHIREI) – eleva clasa a XII-a la Colegiul National „Nicolae Balcescu’ din Braila, laureata cu Marele Premiu la editia din acest an a  Concursului de muzica tanara „Seara de Mai’ (https://brailachirei.wordpress.com/2016/05/19/concurentii-la-seara-de-mai-2016-selectati/) unde am fost (n.aut. Armanda Filipine) in juriu impreuna cu Gabriel Lala – presedinte Asociatia Clubul de turism „Proilavia’ Braila si prof. Iulia Adelina Mihai.

Evenimente dedicate Zilei Eroilor si Inaltarii Domnului (9 iunie), la Braila

*Depuneri de coroane si alte momente festive 

Evenimentele propuse, la Braila, pentru serbarea de Ziua Eroilor Romaniei si a Inaltarii Domnului (9 iunie), s-au desfasurat asa cum au fost propuse de organizatori (a se vedea programul la https://brailachirei.wordpress.com/2016/06/08/zilei-eroilor-romaniei-9-iunie-inaltarea-domnului/), Prefecturii Braila – prefect Madalina Cochino, Consiliul Judetean si Primaria municipiului Braila. parada, 9 iun

fanfara, 9 iun        Mai multe foto de Armanda Filipine la https://www.facebook.com/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1092941257465129  – album pe pagina Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei. lume, 9 iun
elevi in biserica       Oficialitatile si membri de partide, asociatii etc. s-au reunit la Biserica „Sf. Imparati Constantin si Elena”, unde erau deja foarte multi braileni – intre ei multi elevi, cu mici steaguri tricolore in maini – care au participat la slujba religioasa. Cu fanfara militara in frunte – Muzica Militara a Garnizoanei Braila condusa de col. Petrea Gogu, s-a mers in parada la Cimitirul Eroilor – in cimitirul „Sf. Constantin’.

 

Concert pascal cu corul Trison, la Catedrala braileana

*Luni, 2 mai 2016, de la ora 11.00 

afis cor Trison
Corul mixt „Trison” al Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Brăila, condus de profesorii Marcica şi Ştefan Lupu, va participa la slujba religioasă din a doua zi a Sarbatorii Pascale de la la Catedrala „Naşterea Domnului” din Brăila (luni, 2 mai 2016), iar în încheiere va susţine Concertul pascal „Hristos din morţi a Înviat”.

 

       

Sarbatori cu belsug, bucurie si pace tuturor!

Boboteaza 2016. Program la Braila

*Sarbatoarea Botezului Domnului are loc in data de 6 ianuarie, conform calendarului crestin-ortodox; Sfanta Liturghie se oficiaza la Catedrala * Slujba de sfintire a apei are loc la faleza Dunarii, in zona Esplanadei * Cei care doresc sa se arunce dupa cruce in apa Dunarii sunt asteptati sa se inscrie in zilele de 4 si 5 ianuarie, la sediul Primariei *In 7 ianuarie, crestinii il serbeaza pe Ioan Botezatorul

 

Boboteaza 2013 a       Botezul Domnului – Boboteaza sau Epifania – se serbează in Biserica Ortodoxă Română (BOR) in 6 ianuarie, cum se spune in Sinaxar: „Sfânta şi dumnezeiasca Arătare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos o sărbătorim în această zi, în toate sfintele biserici, făcând, de cu seara, slujba Privegherii. Că însuşi Dumnezeu Cuvântul, îmbrăcându-Se în Adam cel vechi şi plinind toate ale Legii, a venit la marele Prooroc Ioan, ca să Se boteze. Şi acesta îl oprea, zicând către Dânsul: <Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?>„.  Pentru că Ajunul Botezului Domnului cade în timpul săptămânii, luni – 5 ianuarie 2016 – la praznicul Bobotezei, se va oficia în toate bisericile ortodoxe, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare (pentru a doua oară anul acesta) unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului. Explicaţia vine din rânduielilor tipiconale ale BOR: dacă Ajunul Botezului Domnului cade în zilele săptămânii (nu sâmbata ori duminica), în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar in ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. procesiune Boboteaza 2013

La Braila, sfinţirea apei – cu întreg ceremonialul religios susţinut de sobor de preoti in frunte cu ÎPS Casian – arhiepiscopul „Dunarii de Jos”- si protopopul Ioan-Mircea Băncilă al Protoieriei Brăila – se desfăsoară in zona Esplanadei, pe Faleza Dunării. Dar Sfânta Liturghie se oficiază la Catedrala Nasterea Domnului (zona Bariera Călăraşilor) in intervalul 8.00 – 10.00, iar de aici in procesiune (foto dreapta din arhiva revistei de cultura si informaţie Braila Chirei) deschisa de Muzica Militara a Garnizoanei Braila se merge pe Calea Călăraşilor spre Faleza Dunării unde are loc Slujba de sfinţire a apei (foto stanga sus). Credinciosii pot lua la final agheasma (apa sfinţită).

În jurul orei 11.00, ÎPS Casian va arunca Sfânta Cruce in apele Dunarii. Cei care doresc sa participe la tradiţionalul ceremonial al recuperării crucii din apele fluviului Dunărea se pot inscrie in zilele de 4 si 5 ianuarie 2016, intre orele 8.00 – 16.00, la sediul Primariei Braila, camera 34, persoana de contact – Viorel NOVAC, tel. 0239694947 interior 229, prezentand obligatoriu certificat medical cu analize actualizate (EKG). 

* * *

În 7 ianuarie – a doua zi după Botezul Domnului, biserica a rânduit praznicul cinstitului si slăvitului prooroc Ioan (icoana de la Manastirea Dionisiu – muntele Athos), Înaintemergătorul si Botezătorul Domnului, popular Sânt-Ion. sf-ioan-botezatorul (in manastirea dionisiu, muntele Athos)

Cum se spune in Sinaxar: „După cum este obiceiul, Biserica dreptmăritoare a rânduit ca după unele mari sărbători ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, în ziua care urmează praznicului să fie cinstit principalul personaj secundar al marii sărbători. Astfel, în ziua după Botezul Domnului facem prăznuire de sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie „gătiţi calea Domnului”, turtureaua pustiei care a binevestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Isus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească„.

Precizari de la jandarmi

Pentru asigurarea măsurilor de ordine publică şi protecţia participanţilor la  manifestările ce se vor desfăşura cu ocazia Bobotezei, aproximativ 100 de jandarmi brăileni se vor afla în misiune, alături de credincioşi în municipiul şi judeţul Brăila. De la primele ore ale dimineţii de 6 ianuarie 2016, jandarmii se vor afla la Catedrala Naşterea Domnului din municipiul Brăila, unde se preconizează participarea unui număr mare de credincioşi.

Jandarmii brăileni recomandă cetăţenilor care vor participa la activităţile religioase şi culturale organizate cu această ocazie, să respecte indicaţiile făcute, să adopte un comportament civilizat, să dea dovadă de înţelegere faţă de măsurile luate, să evite conflictele de orice natură şi să anunţe cea mai apropiată patrulă de jandarmerie dacă observă persoane care au un comportament antisocial. Pentru evitarea unor evenimente nedorite, jandarmii vor instala în zona Falezei Dunării, garduri de protecţie şi vor îndruma cetăţenii către zonele special amenajate pentru accesul acestora spre locul unde va fi distribuită apa sfinţită. În dispozitivul Jandarmeriei se vor afla şi lucrători de la Inspectoratul.Judetean de Politie Brăila, Poliţia Locală, I.S.U. şi Serviciul de Ambulanţă Brăila„, se precizeaza in materialul transmis de la Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul al Inspectoratul Judetean de Jandarmi Brăila. 

Muzeul Ianca: chemare către fiii fostului sat Budişteanu (Filiu), judeţ Brăila

*Un comitet de initiativă din care fac parte directorul muzeului, preotul paroh si chiar un consătean stabilit in Franta vrea să refacă istoria locului, să ridice Monumentul “Budişteanu (Filiu)” si să intărească zidurile bisericii satului 

Profesorul Ion Barbuceanu – directorul (initiator) Muzeului Ianca transmite un emotionant mesaj catre toti cei care vor sa fie parte a scrierii istoriei locale. Il (n.aut. Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei) reproduc aici, mai jos, aidoma impreuna cu membrii Comitetului de initiativa: Ion M. Bărbuceanu – directorul Muzeului Ianca (tel: 0723609033), Brânză Octavian – stabilit in Franta (0033952848773), Muşat Ionel – oras Braila, jud. Braila (0721275383), Nistor Vasile – oras Braila, jud. Braila (0744607848), Tilihoi Rădel, comuna Zăvoaia, judeţ Brăila (0769265182), Ion Cristi Cosmin, preot paroh in Parohia 1 Ianca – oras Ianca, judet Braila (0745454578)

Ianca 1        Timpurile au fost vitrege cu noi, cei născuţi ori stabiliţi pe malurile Călmăţuiului, în satul Budişteanu. Plecaţi în cele patru zări, doar câţiva se mai întorc să-şi lucreze loturile moştenite de la părinţi. Iarna, crivăţul mână ciulinii peste vetrele fostelor case, peste fostele drumuri şi fântâni. Din frumoasa noastră biserică n-au mai rămas decât zidurile ruinate de vânturi şi ploi. “A fost un mare sat aici! Unde?”, se întreabă oricare trecătorcasa Filiu

Foto stanga sus: ruinele bisericii din satul Filiu; foto dreapta sus – casă de locuitor înstărit din perioada interbelică, Filiu

elevi Filiu        Nimeni nu va mai fi în stare să le arate locul. Nu mai găseşti un pom pe vechea noastră vatră. Singurul care ar putea să ne spună ceva ar fi Călmăţuiul, dar acesta şi-a pierdut farmecul de altădată şi nu mai curge în vechea albie, fiind transformat, acum, într-un simplu canal de irigaţii. El nu mai este pârâul unde copiii învăţau să înoate, ori mamele noastre îşi ţineau cânepa la topit. A uita trecutul, este unul dintre cele mai mari blesteme ce poate să se abată asupra unei comunităţi. invatatorii Cojocea

Foto stanga: elevi din Filiu in 1963; foto dreapta: invatatorii Cojocea Ilie si Cojocea Iordana (1959), invatatorii satului Filiu din perioada 1955 – 1965

Fii ai satului Budişteanu (Filiu), nu lăsaţi să apese pe sufletele voastre povara uitării! Haideţi să ne unim şi să ridicăm un monument, mărturie peste timp, căci aici îşi dorm somnul de veci moşii şi strămoşii noştri. Acesta să fie semnul nostru de mulţumire pentru pământul lăsat moştenire urmaşilor.

Barbu Nicolae, taran       Creştini ce suntem, trebuie să întărim şi zidurile bisericii. Clopotul, luat de cetatenii din satul Lişcoteanca, răsună trist peste vatra pustiită a satului nostru. Poate, peste ani, urmaşii nostri vor zidi o altă biserică. “Mult mai luminoasă/ Şi mult mai frumoasă!”

Foto dreapta jos: Barbu Nicolae (1888-1963), unul dintre taranii gospodari ai satului Filiu 

            Pentru realizarea lucrărilor propuse s-a format Comitetul de Iniţiativă pentru Monumentul “Budişteanu (Filiu)”, sub oblăduirea Muzeului Ianca. O asociaţie nouă, cu statut juridic, este costisitoare şi greu de realizat. Comitetul are rolul de a aduna fondurile necesare proiectării şi construirii monumentului, pentru întărirea zidurilor bisericii şi pentru întreţinerea ulterioară a acestora. Fondurile primite de la persoanele fizice, organizaţii juridice administrative lucrătoare sau nelucrătoare, vor intra într-un cont separat, cu evidenţă proprie. Anual, comitetul va prezenta un raport public, care va include toate documentele privind modul cum s-au cheltuit banii până la acea dată şi va întocmi planul pentru perioada următoare. 

Budişteni ori urmaşi ai celor născuţi aici, să ne unim eforturile întru cinstirea strămoşilor noştri!

Asa sa ne ajute Dumnezeu!