Mesajul BOR cuprinde acum și vaccinarea

*Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române confirmă că în curând se vor putea organiza pelerinaje la Sfântul Mormânt, credincioșii vaccinați urmând să fie beneficiari

Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a transmis, în contextul Sărbătorii Pascale petrecute tot în pandemie în 2021, că avand în vedere relaxările din Israel (n. red. Unde s-a vaccinat populația în procent cu mult peste 50 la sută) se va putea merge și în pelerinaje la Sfântul Mormânt din Ierusalim (foto). Se vor forma grupe de pelerini dintre creștinii vaccinați, a precizat patriahul. Mesajul este unul foarte bun, folositor sănătății generale, anume acela că e bine să ne vaccinăm.

Se revine astfel și se corectează o mulțime de greșeli ale unor preoți ortodocși care ori nu au purtat mască de protecție ori au mers din casă în casă (încălcând normele sanitare de protecție în pandemie) devenind factori de risc în transmiterea virusului SARS-CoV-2, virus care nu și-a micșorat deloc forța (știm bine acest aspect, se modifică și dacă nu ne imunizăm mai repede – confirmă imunologii – nici vaccinul nu va fi util în fata noilor mutații).

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

Sfintele Paşti, sărbătorit de toţi credincioşii la aceeaşi dată în 2017 – 16 aprilie

*Creştinii ortodocşi şi catolici, copţii, romano-catolicii au în acest an Săptămâna Patimilor, Învierea Domnului Iisus şi Sfintele Paşti la aceleaşi date * În fond, aşa cum a subliniat recent papa Francisc, simbolistica şi mesajul sunt aceleaşi, deci cu atât mai mult coincidenţa de calendar este binevenită   

Sărbătoarea Pascală sau Paştele este momentul din anul religios când credincioşii retrăiesc patimile şi chinurile Mântuitorului – în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, celebrează Învierea lui Iisus cea întru iertarea păcatelor şi a promisiunii vieţii veşnice a credinciosului. Postul, rugăciunile, curăţirea mai apoi a casei şi primenirea deopotrivă a trupului şi a caselor sunt atâtea demersuri care pregătesc pe creştini să ia Lumină în noaptea de Înviere cu toată încrederea că sufletele se curăţă de păcate, că la momentul oportun sufletele astfel curăţite vor urca la cer – în Raiul celor buni. Anul acesta, Paştele este serbat la o aceeaşi dată – 16 aprilie – de creştinii ortocşi, romano-catolici, catolici, copţi.

icoana canonică a Invierii Mântuitorului

În joia din această săptămână – numită Joia Mare, se prăznuiesc spălarea picioarelor ucenicilor – Mântuitorul a făcut un asemenea gest dându-ne lecţia smereniei, Cina cea de taină, dar şi rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului – Iuda le-a spus . In seara acestei zile, creştinii merg la bierică, la Denia celor 12 Evanghelii.

Cina cea de taina – icoana canonică

Cina cea de taină (foto stânga, preluare de la crestinortodox.ro) este pomenită de Sfantul Apostol şi Evanghelist Matei: „In cea dintâi zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus şi L-au întrebat: Unde voieşti să-Ţi pregătim să mănânci Paştile? Iar El a zis: Mergeţi în cetate, la cutare şi spuneţi-i: Învăţătorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau să fac Paştile cu ucenicii Mei. Şi ucenicii au făcut precum le-a poruncit Iisus şi au pregătit Paştile. Iar când s-a făcut seară, a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici. Şi pe când mâncau, Iisus a zis: Adevărat grăiesc vouă, că unul dintre voi Mă va vinde. Şi ei, întristându-se foarte, au început să-I zică fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? Iar El, răspunzând, a zis: Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai, însă, acelui om prin care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela dacă nu se năştea. Şi Iuda, cel ce L-a vandut, răspunzând a zis: Nu cumva sunt eu, Învăţătorule? Răspuns-a lui: Tu ai zis. Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu. Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi, Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. Şi vă spun vouă că nu voi mai bea de acum din acest rod al viţei până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăţia Tatălui Meu. Şi după ce au cântat laude, au ieşit la Muntele Măslinilor” (Matei 26, 17-30). Aici se regăsesc elemente adăugate liturgic mai târziu în ceea ce acum cunoaştem drept instituţia Biserică.

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă – se ţine post negru, Vinerea Patimilor este ziua când creştinii îşi îndoliează inima, fiind ziua când a fost răstignit şi a murit Mântuitorul. În biserici, se scoate Sfântul Epitaf – care îl închipuie mort pe Iisus înconjurat de maica Sa şi cei 12 Apostoli – şi se aşează pe o masă pe sub care se trece nu doar ritualic ci şi în speranţa că astfel credincioşii vor fi ocrotiţi de dureri de cap şi de mijloc. În seara acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului. Cântarea dedicată acestor momente este impresionată.

„Hristos a Înviat!”, rosteşte preotul la ceasul slujbei Învierii, sâmbătă noaptea şi credincioşii răspund „Adevărat a Înviat!”, cei mulţi având deplina încredere în lumina astfel luată şi dusă în căminul propriu va fi sursă de binefacere şi binecuvântare dumnezeiască. Tot acum se reaminteşte, ca şi în Săptămâna Patimilor, că Iisus a acceptat suferinţa, prigoana, schingiuirile, răstignirea şi moartea pe cruce pentru a da omenirii o lecţie: a mântuirii. Învierea lui Hristos este punctul central al religiei creştine şi a istoriei mântuirii. Plină de simboluri, icoana Învierii – cunoscută sub numele de „Anastasis”, termenul grec pentru „Înviere”, Îl reprezintă pe Hristos biruitor asupra iadului, a morții și luându-l cu El pe Adam din iad. În partea superioară a icoanei, cele două vârfuri de piatră arată că „pământul s-a cutremurat și pietrele s-au despicat” (Matei 27, 51) în momentul morții lui Hristos. Pe de altă parte, stâncile simbolizează cosmosul întreg și reflectă lumina ieșită din adâncurile pământului. În spatele Mântuitorului este pictat un semn circular, cu vizibila lumină a învierii. La picioarele lui Hristos, porțile iadului au fost rupte, iar personificarea răului apare în întunericul adâncului – culorile întunecate sugerează clar aceste idei.

Duminica este prima zi a Paştelui, din cele trei zile pascale, cea marcată de Noaptea Învierii; i se mai spune Duminica Paştelui. Acum creştinii merg la biserică, la Dumnezeiasca Liturghie a Sfintelor Paşti şi se întorc acasă pentru masa sărbătorească, în familie – de obicei, masă de unde nu lipsesc – tradiţional – pasca, friptura de miel, drobul, cozonacul, ouăle roşii pe care credincioşii le ciocnesc, câte doi, înainte de a le mânca zicând, unul, „Hristos a Înviat!” şi, celălalt, „Adevărat a Înviat!”.

Anul acesta, elevii şi foarte mulţi angajaţi au trei zile libere de Paşte, pentru sărbătoarea religioasă, inclusiv data de 18 aprilie 2017.

„Melancolii”… cu tinere care iubesc muzica folk – recital cu prieteni

*Cu Elena Marina, eleva la Colegiul National „Nicolae Balcescu’ – laureata a Concursului „Seara de Mai’ unde am fost in juriu, care a avut si initiativa, si cu gemenele Teodora si Lucia Bostan, studente anul II la Medicina, Universitatea Dunarea de Jos Galati *Eveniment desfasurat la Biblioteca Bisericii „DSf. Parascheva’ din Braila   

melancolii     Am raspuns cu bucurie invitatiei (cum am anuntat la https://brailachirei.wordpress.com/2016/11/06/melancolii-folk-cu-prietene-in-braila/) pentru recitalul intitulat „Melancolii” – seara cu prietene – de cea care a avut ideea lui, tanara Elena Marina –  eleva la Colegiul National „Nicolae Balcescu’ Braila, clasa XII-a E, laureata si a Concursului de folk „Seara de Mai” (https://brailachirei.wordpress.com/2016/04/27/festivalul-concurs-folk-seara-de-mai-2016/ si nu numai) unde am fost in juriu. A fost un recital frumos, in care au evoluat Elena Marina (centru) – si surorile gemene Teodora si Lucia Bostan, studente anul II la Medicina, Universitatea Dunarea de Jos Galati. Fetele au voci frumoase, canta foarte corect si au ales pentru reprezentatia din fata famiilor, colegilor, prietenilor si altor enoriasi din Parohia „Sf. Parascheva” Braila – recitalul s-a desfasurat in biblioteca bisericii noi (sfintita in octombrie 2014) – melodii cunsocute din repertoriul folk, cu versuri din creatia unor importanti si apreciati poeti.

Si pentru ca a fost si o pauza, tinerele soliste avand nevoie de un mic respiro, mi-am permis sa intervin si am oferit audientei un scurt moment poetic, doar eram in biblioteca! – din volumul antologie „Poetii in cetate” realizat de Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” Braila cu versuri ale membrilor Cenaclului literar „Panait Istrati’ (2015, Editura Proilavia), cate un poem de Luminita Dascalu, Alexandru Halupa, Armanda Filipine (subsemnata). De asemenea, am subliniat pentru copiii si tinerii prezenti importanta lecturii bine directionate pentru cultura si educatia noastra, a tuturor. la final, felicitarile au fost sincere si aplauze aidoma! 

Secventa video postata in pagina Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei – manager Armanda Filipine

N.red. Elena Marina, membra si a Grupului folk „Generatii” de la Casa de Cultura a  municipiului Braila, grup condus de prof. Dumitru Popescu, a participat la numeroase evenimente muzicale organizate la Casa Memoriala „Petre Stefanescu-Goanga’ unde este sediul casei de Cultura conduse de Mircea Ciucasu, organizator al competitiei „Seara de Mai’ impreuna cu Asociatia Clubul de Turism „Proilavia’ condusa de Gabriel Lala (si el a fost in juriu).  din-seara-menestrelilor-nov-2015

Poate si de aici vine dorinta de a impartasi bucuria muzicii cu altii; dar, cred, este si o datorie a laureatului Marelui Premiu (editia 2016) al concursului mai sus amintit! Bravos, Elena Marina!

Foto (dreapta jos) de la o Seara a menestrelilor, noiembrie 2015, unde Elena Marina (in rochie de epoca!) este impreuna cu Ramona Bivoleanu – alta laureata a concursului „Seara de Mai”, Teodor Gabriel Scheaua – si el premiant la competitie, prof. Dumitru Popescu.

„Melancolii’, folk cu prietene in Braila

*O seara speciala a pregatit Elena Marina, eleva la Colegiul National „Nicolae Balcescu’, premianta noastra – Marele Premiu – la editia 2016 a Concursului „Seara de Mai’

Duminica, 6 noiembrie 2016, de la ora 18.00 iubitorii muzicii folk si nu doar ei sunt asteptati la Asezamantul Bisericii „Sfanta Parascheva’ (Braila, str, Mihai Bravu nr. 10) unde va avea loc un recital muzical sub genericul „Melancolii’. afis

elena-marina-preselectie-seara-de-mai-2016          Una dintre artizanele evenimentului este Elena Marina (foto din arhiva revistei de cultura si informatie BRAILA CHIREI) – eleva clasa a XII-a la Colegiul National „Nicolae Balcescu’ din Braila, laureata cu Marele Premiu la editia din acest an a  Concursului de muzica tanara „Seara de Mai’ (https://brailachirei.wordpress.com/2016/05/19/concurentii-la-seara-de-mai-2016-selectati/) unde am fost (n.aut. Armanda Filipine) in juriu impreuna cu Gabriel Lala – presedinte Asociatia Clubul de turism „Proilavia’ Braila si prof. Iulia Adelina Mihai.

Evenimente dedicate Zilei Eroilor si Inaltarii Domnului (9 iunie), la Braila

*Depuneri de coroane si alte momente festive 

Evenimentele propuse, la Braila, pentru serbarea de Ziua Eroilor Romaniei si a Inaltarii Domnului (9 iunie), s-au desfasurat asa cum au fost propuse de organizatori (a se vedea programul la https://brailachirei.wordpress.com/2016/06/08/zilei-eroilor-romaniei-9-iunie-inaltarea-domnului/), Prefecturii Braila – prefect Madalina Cochino, Consiliul Judetean si Primaria municipiului Braila. parada, 9 iun

fanfara, 9 iun        Mai multe foto de Armanda Filipine la https://www.facebook.com/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1092941257465129  – album pe pagina Facebook a revistei de cultura si informatie Braila Chirei. lume, 9 iun
elevi in biserica       Oficialitatile si membri de partide, asociatii etc. s-au reunit la Biserica „Sf. Imparati Constantin si Elena”, unde erau deja foarte multi braileni – intre ei multi elevi, cu mici steaguri tricolore in maini – care au participat la slujba religioasa. Cu fanfara militara in frunte – Muzica Militara a Garnizoanei Braila condusa de col. Petrea Gogu, s-a mers in parada la Cimitirul Eroilor – in cimitirul „Sf. Constantin’.

 

Concert pascal cu corul Trison, la Catedrala braileana

*Luni, 2 mai 2016, de la ora 11.00 

afis cor Trison
Corul mixt „Trison” al Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Brăila, condus de profesorii Marcica şi Ştefan Lupu, va participa la slujba religioasă din a doua zi a Sarbatorii Pascale de la la Catedrala „Naşterea Domnului” din Brăila (luni, 2 mai 2016), iar în încheiere va susţine Concertul pascal „Hristos din morţi a Înviat”.

 

       

Sarbatori cu belsug, bucurie si pace tuturor!

Boboteaza 2016. Program la Braila

*Sarbatoarea Botezului Domnului are loc in data de 6 ianuarie, conform calendarului crestin-ortodox; Sfanta Liturghie se oficiaza la Catedrala * Slujba de sfintire a apei are loc la faleza Dunarii, in zona Esplanadei * Cei care doresc sa se arunce dupa cruce in apa Dunarii sunt asteptati sa se inscrie in zilele de 4 si 5 ianuarie, la sediul Primariei *In 7 ianuarie, crestinii il serbeaza pe Ioan Botezatorul

 

Boboteaza 2013 a       Botezul Domnului – Boboteaza sau Epifania – se serbează in Biserica Ortodoxă Română (BOR) in 6 ianuarie, cum se spune in Sinaxar: „Sfânta şi dumnezeiasca Arătare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos o sărbătorim în această zi, în toate sfintele biserici, făcând, de cu seara, slujba Privegherii. Că însuşi Dumnezeu Cuvântul, îmbrăcându-Se în Adam cel vechi şi plinind toate ale Legii, a venit la marele Prooroc Ioan, ca să Se boteze. Şi acesta îl oprea, zicând către Dânsul: <Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?>„.  Pentru că Ajunul Botezului Domnului cade în timpul săptămânii, luni – 5 ianuarie 2016 – la praznicul Bobotezei, se va oficia în toate bisericile ortodoxe, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare (pentru a doua oară anul acesta) unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului. Explicaţia vine din rânduielilor tipiconale ale BOR: dacă Ajunul Botezului Domnului cade în zilele săptămânii (nu sâmbata ori duminica), în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar in ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. procesiune Boboteaza 2013

La Braila, sfinţirea apei – cu întreg ceremonialul religios susţinut de sobor de preoti in frunte cu ÎPS Casian – arhiepiscopul „Dunarii de Jos”- si protopopul Ioan-Mircea Băncilă al Protoieriei Brăila – se desfăsoară in zona Esplanadei, pe Faleza Dunării. Dar Sfânta Liturghie se oficiază la Catedrala Nasterea Domnului (zona Bariera Călăraşilor) in intervalul 8.00 – 10.00, iar de aici in procesiune (foto dreapta din arhiva revistei de cultura si informaţie Braila Chirei) deschisa de Muzica Militara a Garnizoanei Braila se merge pe Calea Călăraşilor spre Faleza Dunării unde are loc Slujba de sfinţire a apei (foto stanga sus). Credinciosii pot lua la final agheasma (apa sfinţită).

În jurul orei 11.00, ÎPS Casian va arunca Sfânta Cruce in apele Dunarii. Cei care doresc sa participe la tradiţionalul ceremonial al recuperării crucii din apele fluviului Dunărea se pot inscrie in zilele de 4 si 5 ianuarie 2016, intre orele 8.00 – 16.00, la sediul Primariei Braila, camera 34, persoana de contact – Viorel NOVAC, tel. 0239694947 interior 229, prezentand obligatoriu certificat medical cu analize actualizate (EKG). 

* * *

În 7 ianuarie – a doua zi după Botezul Domnului, biserica a rânduit praznicul cinstitului si slăvitului prooroc Ioan (icoana de la Manastirea Dionisiu – muntele Athos), Înaintemergătorul si Botezătorul Domnului, popular Sânt-Ion. sf-ioan-botezatorul (in manastirea dionisiu, muntele Athos)

Cum se spune in Sinaxar: „După cum este obiceiul, Biserica dreptmăritoare a rânduit ca după unele mari sărbători ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, în ziua care urmează praznicului să fie cinstit principalul personaj secundar al marii sărbători. Astfel, în ziua după Botezul Domnului facem prăznuire de sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie „gătiţi calea Domnului”, turtureaua pustiei care a binevestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Isus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească„.

Precizari de la jandarmi

Pentru asigurarea măsurilor de ordine publică şi protecţia participanţilor la  manifestările ce se vor desfăşura cu ocazia Bobotezei, aproximativ 100 de jandarmi brăileni se vor afla în misiune, alături de credincioşi în municipiul şi judeţul Brăila. De la primele ore ale dimineţii de 6 ianuarie 2016, jandarmii se vor afla la Catedrala Naşterea Domnului din municipiul Brăila, unde se preconizează participarea unui număr mare de credincioşi.

Jandarmii brăileni recomandă cetăţenilor care vor participa la activităţile religioase şi culturale organizate cu această ocazie, să respecte indicaţiile făcute, să adopte un comportament civilizat, să dea dovadă de înţelegere faţă de măsurile luate, să evite conflictele de orice natură şi să anunţe cea mai apropiată patrulă de jandarmerie dacă observă persoane care au un comportament antisocial. Pentru evitarea unor evenimente nedorite, jandarmii vor instala în zona Falezei Dunării, garduri de protecţie şi vor îndruma cetăţenii către zonele special amenajate pentru accesul acestora spre locul unde va fi distribuită apa sfinţită. În dispozitivul Jandarmeriei se vor afla şi lucrători de la Inspectoratul.Judetean de Politie Brăila, Poliţia Locală, I.S.U. şi Serviciul de Ambulanţă Brăila„, se precizeaza in materialul transmis de la Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul al Inspectoratul Judetean de Jandarmi Brăila. 

Muzeul Ianca: chemare către fiii fostului sat Budişteanu (Filiu), judeţ Brăila

*Un comitet de initiativă din care fac parte directorul muzeului, preotul paroh si chiar un consătean stabilit in Franta vrea să refacă istoria locului, să ridice Monumentul “Budişteanu (Filiu)” si să intărească zidurile bisericii satului 

Profesorul Ion Barbuceanu – directorul (initiator) Muzeului Ianca transmite un emotionant mesaj catre toti cei care vor sa fie parte a scrierii istoriei locale. Il (n.aut. Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei) reproduc aici, mai jos, aidoma impreuna cu membrii Comitetului de initiativa: Ion M. Bărbuceanu – directorul Muzeului Ianca (tel: 0723609033), Brânză Octavian – stabilit in Franta (0033952848773), Muşat Ionel – oras Braila, jud. Braila (0721275383), Nistor Vasile – oras Braila, jud. Braila (0744607848), Tilihoi Rădel, comuna Zăvoaia, judeţ Brăila (0769265182), Ion Cristi Cosmin, preot paroh in Parohia 1 Ianca – oras Ianca, judet Braila (0745454578)

Ianca 1        Timpurile au fost vitrege cu noi, cei născuţi ori stabiliţi pe malurile Călmăţuiului, în satul Budişteanu. Plecaţi în cele patru zări, doar câţiva se mai întorc să-şi lucreze loturile moştenite de la părinţi. Iarna, crivăţul mână ciulinii peste vetrele fostelor case, peste fostele drumuri şi fântâni. Din frumoasa noastră biserică n-au mai rămas decât zidurile ruinate de vânturi şi ploi. “A fost un mare sat aici! Unde?”, se întreabă oricare trecătorcasa Filiu

Foto stanga sus: ruinele bisericii din satul Filiu; foto dreapta sus – casă de locuitor înstărit din perioada interbelică, Filiu

elevi Filiu        Nimeni nu va mai fi în stare să le arate locul. Nu mai găseşti un pom pe vechea noastră vatră. Singurul care ar putea să ne spună ceva ar fi Călmăţuiul, dar acesta şi-a pierdut farmecul de altădată şi nu mai curge în vechea albie, fiind transformat, acum, într-un simplu canal de irigaţii. El nu mai este pârâul unde copiii învăţau să înoate, ori mamele noastre îşi ţineau cânepa la topit. A uita trecutul, este unul dintre cele mai mari blesteme ce poate să se abată asupra unei comunităţi. invatatorii Cojocea

Foto stanga: elevi din Filiu in 1963; foto dreapta: invatatorii Cojocea Ilie si Cojocea Iordana (1959), invatatorii satului Filiu din perioada 1955 – 1965

Fii ai satului Budişteanu (Filiu), nu lăsaţi să apese pe sufletele voastre povara uitării! Haideţi să ne unim şi să ridicăm un monument, mărturie peste timp, căci aici îşi dorm somnul de veci moşii şi strămoşii noştri. Acesta să fie semnul nostru de mulţumire pentru pământul lăsat moştenire urmaşilor.

Barbu Nicolae, taran       Creştini ce suntem, trebuie să întărim şi zidurile bisericii. Clopotul, luat de cetatenii din satul Lişcoteanca, răsună trist peste vatra pustiită a satului nostru. Poate, peste ani, urmaşii nostri vor zidi o altă biserică. “Mult mai luminoasă/ Şi mult mai frumoasă!”

Foto dreapta jos: Barbu Nicolae (1888-1963), unul dintre taranii gospodari ai satului Filiu 

            Pentru realizarea lucrărilor propuse s-a format Comitetul de Iniţiativă pentru Monumentul “Budişteanu (Filiu)”, sub oblăduirea Muzeului Ianca. O asociaţie nouă, cu statut juridic, este costisitoare şi greu de realizat. Comitetul are rolul de a aduna fondurile necesare proiectării şi construirii monumentului, pentru întărirea zidurilor bisericii şi pentru întreţinerea ulterioară a acestora. Fondurile primite de la persoanele fizice, organizaţii juridice administrative lucrătoare sau nelucrătoare, vor intra într-un cont separat, cu evidenţă proprie. Anual, comitetul va prezenta un raport public, care va include toate documentele privind modul cum s-au cheltuit banii până la acea dată şi va întocmi planul pentru perioada următoare. 

Budişteni ori urmaşi ai celor născuţi aici, să ne unim eforturile întru cinstirea strămoşilor noştri!

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

 

Ziua Eroilor României și Înalțarea Domnului

* Joi – 21 mai 2015

ziua-eroilor          Ca de fiecare data, in 21 mai – cand Biserica Ortodoxa Romana serbeaza Înaltarea Domnului la ceruri – reprezentantii administratiei puncteaza in mod public prin manifestări distincte Ziua Eroilor României.

La Braila, evenimentele se desfășoara la Cimitirul Eroilor, joi – 21 mai 2015. DSCN7568

DSCN7540         Întâlnirea oficialităților are loc la ora 15.50 la Biserica „Sf. Împarati Constantin și Elena” (foto) unde dimineata are loc Sfanta Liturghie de hram si unde ieri seara au fost foarte multi credinciosi la Slujbei de Priveghere (Slujba Vecerniei unită Litia şi cu Utrenia) oficiata de preotul paroh Traian Mazare si sobor de preoti; parte din femeile care canta in cor au venit imbracate in frumosul costum popular (foto stanga) – intre ele si Ana Maria Grama, colega la Atelierul „Povestile IEI romanesti” initiat si desfasurat de Corina Ciuraru – sef Serviciu la Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” Braila.

Deplasarea coloanei spre Cimitirul Eroilor se face în coloana oficială, începând cu ora 16.00.

N.aut. Evenimentele este public. Ideal ar fi ca si alti cetateni sa participe, oferindu-si astfel omagiul celor care s-au jertfit in timp de razboi pentru pastrarea integritatii nationale.

Sărbătoarea Buneivestiri, hram la Biserica Greacă Brăila

 

* Mulţime de credincioşi a participat şi in seara precedentă, la denie

Biserica Greaca 100_9540          Biserica Buna Vestire Greacă (foto stânga sus) din municipiul Brăila – cel mai mare şi mai impunător lăcas greco-catolic din afara Greciei, construcţie datorată unor inimoşi cetăţeni brăileni de origine elenă (ridicat intre 1863 si 1872) – işi serbează in 25 martie hramul – Bunavestire, unul dintre cele două praznicuri Impărăteşti (celălalt este Intrarea Domnului in Ierusalim – Floriile) când este dezlegare la pește. De altfel, sărbătoarea Buneivestiri este una a bucuriei, pentru că acum, aşa cum stă scris in Sfanta Scriptură – Evanghelia după Luca, Arhanghelul Gabriel aduce Sfântei Fecioare Maria vestea că il va naşte pe Iisus (exact la nouă luni de la 25 decembrie – naşterea Domnului). Seara de marţi, 24 martie 2015, ii găseste pe foarte mulţi brăileni la denie – slujba de vecernie, oficiată de părintele paroh – preotul Filip Nicolescu.

Clădirea este de-o frumuseţe deosebită prin comparaţie cu alte construcţii similare. Face parte din lista de monumente istorice. In curte se află şi sediul Comunităţii Elene din Brăila – preşedinte Haralambie Caravia, in continuare destul de numeroasă – in 21 martie (https://brailachirei.wordpress.com/2015/03/20/ziua-culturii-elene-serbata-la-muzeul-brailei-carol-i/) membri comunităţii au serbat cu fast (si dans – foto stânga jos, preluare de pe pagina Facebook a muzeului) Ziua Greciei (25 martie), la Muzeul Brăilei „Carol I” , in prezenţa a numeroşi prieteni dintre brăileni şi membri de la alte Comunităţi – cea Evreiească, Bulgărească, a Ruşilor-lipoveni. De asemenea, la eveniment a participat dl. Alexandros Athanasiadis – deputat în Parlamentul Republicii Elene (foto dreapta, alături de Babi Caravia, Ionel Cândea – manager Muzeul brăilean, Zamfir Bălan – director adjunct la instituţia muzeală). DSCN8312

greci 1         Biserica are trei Sfinte Mese: una centrală care este in cinstea Bunei Vestiri, alta la sud in cinstea Sfântul Nicolae – protectorul marinarilor şi cea de nord in cinstea Sfântului Gherasim – protectorul Chefaloniei, localitate elenă de unde proveneau grecii din Brăila (dar şi din Ithachi ). Sub paraclisul Sfântului Gherasim există un izvor făcător de minuni, descoperit când se lucra la temelia bisericii, in 1863. Apa izvorul săvârseşte minuni, de aceea sărbătoarea Izvorului Tămăduirii (alt hram al bisericii) şi slujba agheasmei mari adună mulţime de pelerini din toată ţara si nu numai, ca să primească apa vindecătoare sfinţită.

Sarbatoarea de Craciun pentru armeni, rusi lipoveni, basarabeni, ucrainieni, sarbi etc.

lipoveni 2         Nasterea Domnului Iisus Hristos este serbata in 6 ianuarie, dupa datina strabuna si conform calendarul vechi de armeni, rusi lipoveni – la Braila au o importanta comunitate (foto dreapta in biserica – membri ai Comunitatii rusilor lipoveni, in municipiul Braila zona Pisc, foto stanga – masa traditionala la sediul Comunitatii lipovenilor din Braila) condusa de prof. Fenia Jipa Rubanov, ucraineini, basarabeni, sarbi si nu numai. La Braila se afla si sediul Bisericii ortodoxe a rusilor lipoveni, biserica de rit vechi din Romania – Catedrala mitropolitana datand de la mijlocului secolului XIX si avand hramul Adormirea Maicii Domnului (in centrul vechi al municipiului, str Zidari – monument istoric, alte doua biserici mai noi in cartierul Pisc.  lipoveni-1

Mult mai atasati traditiei crestine, membri acestor comunitati merg cu mic, cu mare la biserica atat in ajunul sarbatorii cat si in ziua efectiva de Craciun, postesc in prealabil cu evlavie si abia mai apoi se intalnesc sa savarseasca agapa bucuriei, asa cu si Mantuitorul a facut la Cina cea de Taina. Meniul este ofertat, interesant – o parte din traditii si retete le regasiti in volumul „Un Grec, Doi Greci, Trei Greci…”, editori Camelia Hristian, Ghena Pricop, Smaznov Evdochia, aparut la Editura Istros a Muzeul Brailei „Carol I’ si realizat printr-un proiect finantat AFCN (amanunte la http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=15625815582969)

armeni, liturghie Braila          Cristos dzănav iev haidneţav! cum spun armenii (foto de Gabriel Stoica – liturghie in Biserica Sf. Maria, armeneasca, din Braila ;

Din arhiva prietenului Harru Tavitian – artist de jazz – avem, prin intermediul canalului Yoy Tube, si o piesa muzicala/ colind, in ton cu ziua festiva (avedis = buna vestire)

Urarea pentru rusii lipoveni, crestini ortodocsi care serbeaza Craciunul pe rit vechi: Счастливого Рождества!

Naşterea domnului Iisus Hristos – Crăciunul

 

nasterea-domnului-iisus-hristos         „(…) Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul păcătos şi muritor să fie ridicat din păcat şi moarte, să devină sfânt şi să trăiască veşnic, deoarece el a fost la început creat după chipul lui Dumnezeu Cel Sfânt şi veşnic viu. Prin lucrarea Sa mântuitoare, de unire a omului muritor cu Dumnezeu Cel veşnic, Iisus Hristos vindecă şi curăţeşte firea umană de ceea ce îi este nesănătos şi nefiresc, adică păcatul şi moartea, survenite ca urmare a despărţirii omului de Dumnezeu prin neascultare, neînfrânare şi nepocăinţă (cf. Facerea 2, 17 şi Romani 6, 23 ). În acest sens, Pruncul Iisus, Dumnezeu-Copilul, Se naşte fără de păcat, dar creşte, vieţuieşte şi se luptă într-o lume profund marcată de păcat şi de forme ale morţii spirituale şi fizice. Primit cu bucurie în Betleem de îngeri, de păstori şi de magii de la Răsărit, El este, pe de altă parte, prigonit de regele Irod, care caută să-L ucidă. Mai târziu, când va începe activitatea Sa publică, Iisus devine iubit de mulţimile de oameni pe care-i luminează şi hrăneşte spiritual cu Evanghelia iubirii veşnice şi îi vindecă de boli, de patimi şi de pătimiri, prin harul Său, dătător de viaţă sfântă. Prin însuşi felul Său de-a vorbi, de-a trăi şi făptui, Iisus Hristos ne arată că El este în mod deplin Omul pentru oameni, fiindcă este în mod deplin Omul pentru Dumnezeu, sau mai precis El este Dumnezeu-Omul, măsura supremă a umanului sfinţit şi înveşnicit, capabil de iubire infinită şi viaţă eternă (…)”, spune patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Romane in pastorala (intregul text in pastorala_craciun_2014 – click pe documentul in format PDF pentru amanunte).

Astazi, 25 decembrie – de Craciun – sa primenim casa Domnului, sufletul nostru si sa ne straduim a faptui bunatatea, una dintre putinele caracteristici tipic umane. Sa ne gandim ca Iisus pruncul s-a nascut in iesle de animale, nu in casa de om, pentru ca oamenii au fost rai, neprimitori, reci si egoisti… cum nu ne-ar placea sa fie cu noi daca am avea nevoie de ajutor… lectie suficient de dura ca sa ne fie invatatura!

In icoana traditionala (foto) apar si ingeri, arhangheli si lati trimisi ceresti – ei sa ne fie calauze!

Crăciun cu bine! 

Sarbatoare publica de Sf. Ierarh Nicolae, patronul orasului Braila

* Premierea casniciilor de 50 ani, procesiunea Sfintelor Moaste ale Sf. Nicolae si Sfanta Liturghie oficiata de IPS Casian, teatru gratuit pentru prescolari cu „Carabus”, vizite la caminele pentru persoane varstnice

100_7362        Primaria municipiului Braila este principalul organizator, in zilele 5 si 6 decembrie 2014, pentru manifestarile de serbare a orasului Braila in ziua patronului spiritual – Sfantul Ierarh Nicolae (o decizie postdecembrista, idee a IPS Casian Craciun – acum arhiepsicopul Dunarii de Jos).  

În 5 si 6 decembrie, moaştele Sf. Nicolae se vor afla spre închinare la Biserica “Sf. Nicolae”. Jandarmii si politia locala se ocupa de paza si ordine.

            Vineri, 5 decembrie 2014

La Liceul de Arta “Hariclea Darclee”, in corpul D (Calea Galati) – de la ora 10.00 Aniversare 50 de ani de casnicie – traditionala actiune prin care Primăria Braila şi Consiliul Local Municipal îi serbează pe brăilenii cu casnicie longeviva prin oferirea a cate 500 lei (banii vor fi transmisi prin intermediul Postei), flori şi diplome, cu participarea primarului Aurel Gabriel Simionescu si cu program artistic oferit de elevi, coordonator prof. Ionel Filip – director adjunct al Liceului „Darclee”; spectacol prezentat de Casa de Cultura a municipiului Braila; ora 15.00 Aducerea moastelor Sf. Ierarh Nicolae la Penitenciarul Braila; ora 16.00 Procesiune cu preoti braileni si galateni sub genericul Calatori pe cararile Sfintilor” de la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” până în faţa bisericii parohiale “Sf. Nicolae” ; ora 18.00 Utrenia Sfantului Nicolae

            Sambata, 6 decembrie 2014 100_7394

   100_7411         ora 9.00 Slujba arhiereasca dedicata Sfantului Nicolae la Biserica “Sf. Nicolae” cu participarea, traditionala, a IPS Casian Craciun – arhiepiscopul Dunarii de Jos, a preotului protopop Gheorghe Marinescu – conducatorul Protoieriei Braila, cu sobor de preoti; ora 12.00  Actiune filantropica pentru persoanele aflate in dificultate – tineri, varstnici si familii – sub genericul “In cautarea celor tristi si singuri” organizata de Parohia Bisericii “Sf. Nicolae” in parteneriat cu Primaria Braila – se ofera 250 pachete cu alimente si dulciuri; si tot la finalul slujbei religioase are loc agapa populara: 6 000 de sărmalute de post vor fi impărtite enoriasilor, oferite de Primaria Braila, conform traditiei;

fat-frumos-029       Tot sambata, echipa Teatrului de Papusi „Carabus’ joaca, gratuit, spectacolul “Fat frumos cel mofturos si un zmeu intors pe dos” (https://brailachirei.wordpress.com/2009/10/13/la-teatrul-%E2%80%9Ecarabus%E2%80%9D-un-fat-frumos-altfel-mai-zmeu-decat-zmeul/) de doua ori, de la ora 10.00 pentru prescolari de la Gradinitele nr. 1, nr. 11, nr. 27, nr. 37, nr. 39, de la ora 12.30 pentru copii de la Gradinitele nr. 48, nr. 36, nr. 6, nr. 13, nr. 22, nr. 5 – toti micutii, aproximativ 350, primesc dulciuri de la Mos Nicolae/

Nu sunt uitati nici batranii institutionalizati. Astfel, sambata sunt vizitati, cu daruri – flori si prajituri, ne asigura cei de la Primaria Braila – bunicii fara nepoti din caminele pentru persoane varstnice: de la ora 10.00 cei din Caminul Lacu Sarat unde va fi si program artistic sustinut de elevi care activeaza la cercurile Palatului Copiilor, de la ora 10.30 cei din Caminul “Sf Petru si Pavel” unde va fi program artistic sustinut de Casa de Cultura a municipiului.

Foto din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei

Slujba de sfintire la noua Biserica „Sf. Cuvioasa Parascheva” Braila

* Participa la Sfanta Liturghie IPS Casian – arhiepiscopul „Dunarii de Jos” cu sobor de preoti si protopopul brailean Gheorghe Marinescu * Jandarmii asigura ordinea 

Duminică, 12 octombrie 2014, la Biserica noua “Sfânta Cuvioasa Parascheva” (municipiu, str. Mihai Bravu nr. 10) are loc oficierea Sfintei liturghii de sfintire. Slujb religioasa va fi oficiată de Înaltpreasfinţitului Părinte dr. Casian – arhiepiscopul „Dunării de Jos” împreună cu un sobor de preoţi in frunte cu Parintele Gheorghe Marinescu – protopop al Brailei.

In acest moment al vietii religioase, femeile au voie sa intre in altar. Biserica Cuvioasa Parascheva

Asa cum anunta Inspectoratul Judetean de Jandarmi Braila intr-un comunicat, jandarmii brăileni vor asigura măsurile de ordine publică la sfintirea noii Biserici “Sfânta Cuvioasa Parascheva” astfel incat sa fie nu existe conflicte si sa nu apara prin preajma persoane cu un comportament antisocial.

Nota. Biserica veche, datata finele secolului XVIII, devenise neincapatoare si s-a impus ridicarea unui nou locas de cult in zona.

* * *

sfantaparascheva  Sf. Cuvioasa Parascheva, nascuta in secolul XI in Tracia rasariteana, a trait o viata monahala ca si fratele sau. S-a stins la varsta de 27 ani si in scurt timp s-a dus vestea de minunile pe care le facea, povestile celor care se rugau la mormantul sau zburand ca gandul in toate zarile. Cand a fost dezhumata si s-au gasit ramasitele intacte, Biserica a considerat aceasta un semn de sfintenie. I s-a dat astfel Sfintei Cuvioase Parascheva locul meritat in panteonul sfintilor. Moastele sfintei au stat la Tarnovo, Bulgaria, 160 ani, alti 125 ani la Belgrad. „In anul 1641, ajungand Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomana cu sume mari de bani, ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii, patriarhul Partenie a daruit moastele Cuvioasei Sfanta Parascheva, drept recunostinta, domnului Moldovei, Vasile Lupu, care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol si Ierusalim pe mai multi ani. In 13 iunie 1641, moastele Preacuvioasei Sfanta Parascheva au ajuns in Iasi si au fost asezate noua Manastire a Sfintilor Trei Ierarhi. Aici au stat pana la 26 decembrie, 1888, cand au fost scapate prin minune de un incendiu. Apoi au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din Iasi unde se afla si astazi„, spune povestea.

In calendarul roman crestin ortodox Sf. Cuvioasa Parascheva (icoana, foto in stanga) este serbata la 14 octombrie.

Festival de muzică veche la Timișoara

* Ediția a IX-a se desfășoară până pe 30 septembrie 2014

festival muzica veche           Timișoara este gazdă în perioada 15 – 30 septembrie 2014 a ediției cu numărul 9 a Festivalului de Muzică veche.

Întreg programul este disponibil la https://www.facebook.com/events/329032397255368/, iar pentru cei care nu au cont pe facebook amănuntele sunt in festival muzica veche Timisoara 2014, ed IX – click pe documentul în format DOC.

N.aut. Pentru cei care nu au cum să ajungă la amnifestare, sper ca programul să fie o sursă de inspirație pentru viitoare audiții – genul acesta de muzică este încântător!

Concertele sunt susținute în spațiul potrivit acestui minunat gen de muzică, la Biserica Evanghelică Lutherană.

Ceremonie deosebita de venerare a Sfantului Constantin Brancoveanu

* In Bucuresti, osemintele domnitorului Constantin Brancoveanu au fost exhumate din Biserica „Sf. Gheorghe cel Nou’ si sunt duse in procesiune pe strazile capitalei * Data de 21 mai este prilej de sarbatoare onomastica pentru crestinii cu numele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, conform calendarului crestin-ortodox 

La sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena – 21 mai, de hramul istoric al Catedralei patriarhale din Bucuresti au loc mai multe manifestări înscrise în calendarul evenimentelor din 2014, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)  şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică (1714-2014). CONSTANTIN-BRANCOVEANU

Asa cum se precizeaza si pe site-ul BOR, evenimentele organizate de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor se vor desfăşura după următorul program:

la orele 7.00, moaştele Sfinţilor Împărati Constantin şi Elena, ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, vor fi aşezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei, pentru a fi venerate de către cler şi credincioşi;

 de la orele 9.00, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficiaSfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în Altarul de vară al Catedralei patriarhale;

 la orele 12.30, după Sfânta Liturghie, va avea loc premierea câştigătorilor celor două concursuri naţionale „Sfânta Euharistie-lumina vieţii creştine” şi „Icoana ortodoxă – Lumina credinţei”, organizate de Patriarhia Română în anul 2014 pentru copiii şi tinerii ortodocşi din întreaga ţară;

 de la orele 15.00, va avea loc procesiunea cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti (sfinţită în anul 1707), unde a fost înmormântat acest sfânt martir al poporului român, în anul 1720.

                   Procesiunea, la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi, se va desfăşura pe traseul Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinţii Apostoli, cu oprire la Biserica „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa”, strada Palatul Justiţiei, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Naţiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea Bucureşti (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea„Sfântul Sava” şi „Academia Domnească”, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir), bulevardul Ion C. Brătianu, iar apoi procesiunea se va încheia la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” (în jurul orei 17.00). Acolo, racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi aşezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.

 Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti.

* * *

 constantin-brancoveanu-cu-fiii-sai              Constantin Brâncoveanu a fost un mare boier, domn al Țării Românești între 1688 și 1714 și nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. În perioada sa de domnie, Țara Românească a cunoscut o perioadă de dezvoltare cultural-spirituală. A ctitorit multe lacasuri de cult, manastirile Sambata de Sus, Surpatele, Polovragi, Turnu si Horezu – un complex inclus astazi in patrimoiul UNESCO. O frumoasa biserica ridicate la indemnul sau este „Sfantul Gheorghe cel Nou”, unde a fost reinhumat. Implicandu-se personal in actiunile de ridicare a unor edificii a condus la crearea stilului arhitectonic numit dupa sine, brancovenesc – o inedita imbinare a elementelor neo-bizantinismului cu cele ale renascentismului.  A contribuit, decisiv, la ridicarea scolii pe teritoriul romanesc. Astfel, manastirea Sfantul Sava este locul unde se va naste, mai tarziu, ilustra scoala omonima, iar Academia domneasca din 1964, care i se datoreaza, de asemenea, este o mica parte din ceea ce a lasat luminatul domn pe care turcii nu l-au mai dorit si de aceea l-au chemat la ordine, cum se spune astazi, impreuna cu cei patru fii ai sai – Constantin, Ștefan, Radu și Matei –  și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. In revista Historia avem un rezumat al elementelor care au condus la tragedie: „În anul 1711, Dimitrie Cantemir, care era domnul Moldovei, împreună cu ţarul Rusiei Petru I se ridică împotriva Imperiului Otoman.  În acelaşi timp spătarul Toma Cantacuzino trece de partea ruşilor şi cucereşte Brăila. Toate acestea se întâmplă fără ştirea lui Brâncoveanu. Bătălia decisivă de la Stănileşti a fost câştigată de turci. Brâncoveanu erau compromis în ochii otomanilor prin acest act de trădare. La acest eveniment s-au adăugat şi uneltirile unor boieri care l-au făcut pe domnul Brâncoveanu să cadă în dizgraţie. Acesta este mazilit în Săptămâna Patimilor din anul 1714. El şi familia sa sunt duşi la Constantinopol. Toate bunurile familiei Brâncoveanu sunt confiscate. Din aprilie până la sfârşitul lui iulie, membrii familiei Brâncoveanu sunt supuşi unor torturi cumplite precum: întinderea pe roată, strângerea capului cu un cerc din metal, arderea cu fierul înroşit, înţeparea mâinilor şi a picioarelor. Toate aceste fapte se petreceau în temniţa Edicule, Cele Şapte Turnuri din Istanbul. Ziua execuţiei a fost 15 august, când Constantin împlinea vârsta de 60 de ani. Mai întâi au fost decapitaţi fiii şi ginerele pentru ca domnitorul să poată privi moartea celor dragi. Constantin, Stefăniţă, Radu, Mateiaş şi Enache Văcărescu sunt ucişi fără milă. Sultan era Ahmed al III-lea. Apoi la urmă a fost decapitat şi Constantin Brâncoveanu. Trupurile lor au fost  aruncate în apele Bosforului, iar capetele au fost înfipte în prăjini şi au stat trei zile la poarta Seraiului. Mai târziu puţin cadavrele au fost pescuite din mare şi duse la o mânăstire bizantină. Trupul domnului Brâncoveanu a fost adus la Bucureşti pe ascuns şi a fost îngropat la Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Plăcuţa  de deasupra marmantului a fost lăsată fără inscripţie de teama turcilor. Însă pe candela de argint ce ardea desupra criptei avea gravate cuvintele: „fericitului Domnu Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod…”. Aceasta candela a fost cea care a condus la descoperirea mormantului.

 În anul 1992, brâncovenii sunt canonizaţi şi trecuţi în rândul sfinţilor, ca şi Ştefan cel Mare. In data de 15 august sunt venerati de BOR ca Sfinții Mucenici Brâncoveni.

 

 

Muzeul Brăilei și Şcoala Tichileşti, rezultate în proiectul despre patrimoniu

* Va fi prezentată și o expoziție a proiectului „Să descoperim şi să cunoaştem valorile istorice şi tradiţiile satului nostru” la care Școala Gimnazială Tichilești și Biserica „Sfinţii Voievozi” Tichileşti au avut ca partener instituția muzeală brăileană

afis Muzeu, proiect patrimoniu, elevi          Vineri, 21 martie 2014, de la ora 9.00, la Centrul Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Edmond Nicolau” din Piaţa Traian nr. 3 (intrarea prin strada Galaţi) are loc prezentarea rezultatelor proiectului „Să descoperim şi să cunoaştem valorile istorice şi tradiţiile satului nostru”. Coordonatori: Gabriela Cloşcă şi Viorel Stoian – muzeografi de la Muzeul Brăilei, Valentina Bulancea – profesor la Şcoala Gimnazială Tichileşti. De asemenea, va fi prezentată și o expoziție tematică. Expoziţia cuprinde fotografii şi desene realizate de elevii Școlii Tichilești pe parcursul proiectului.

Proiectul a fost organizat de Muzeul Brăilei în colaborare cu Şcoala Gimnazială Tichileşti şi Biserica „Sfinţii Voievozi” Tichileşti. Tinerii și muzeografii s-au întîlnit, în mai multe rănduri, la școală și la muzeul brăilean, în perioada februarie 2013 – martie 2014. S-au discutat diferite aspecte tamatice în ideea ca tinerii să înțeleagă importanța patrimoniului, a elementelor din patrimoniul imaterial (tradițiile orale, muzicale etc.) ți pe care este bine/ ideal să le protejeze, să le promoveze, să nu le uite. De asemenea, s-a pus accent și pe importanța respectului față de acele persoane în vîrstă care stiu să atragă atenția tocmai asupra valorilor din tradiția populară autentică românească – nu doar în materie de port popular, muzică folclorică, meșteșuguri tradițioanle, ci și asupra Valorilor (adevăr, modele, personalități, calitate, altruism, civism).

La Casa „Panait Istrati” Brăila, expoziție „Poeme pentru păsări și extratereștri”

* Autorul, Cristian Bădiliţă, este un cunoscut patrolog şi biblist * Vernisaj în 22 ianuarie 2014, ora 17.00 * Lucrările sînt de vînzare

Casa Memoriala „Panait Istrati”, secție a Muzeului Brailei este gazda, în 22 ianuarie 2014 de la ora 17.00, vernisajului expoziție de poeme – desemne (!) „Poeme pentru păsări și extratereștri” – autor Cristian Badiliță.  badilita, expo 22 ian Casa istrati

Cristian Bădiliţă (notă – prezentare de la gazde) este un cunoscut patrolog şi biblist, doctor al Universităţii Paris IV – Sorbona, cu o teză despre Metamorfozele Anticristului la Părinţii Bisericii, autor a peste patruzeci de volume de studii, eseuri şi poeme. A coordonat traducerea comentată a Septuagintei în româneşte, iar acum publică o traducere ştiinţifică, amplu comentată a Noului Testament.

13177_1_Badilita        În paralel, dezvoltă un concept de poezie cu totul inedit. Clasică în formă, ludică şi provocatoare în exprimare, „poezia expandată” propusă de Cristian Bădiliţă (foto de pe site-ul ICR) intră în atingere cu teologia, arta plastică, dar şi cu stricta „banalitate” care ne înconjoară. Prin această expoziţie, care cuprinde trei cicluri alcătuite din planşe, postere şi tricouri „împoemate”, autorul nu-şi propune „să ia pâinea de la gura pictorilor, ci să aducă o fărâmă de cozonac la gura poeţilor”. Poezia nu este numai cuvânt, ci şi sunet, tăcere, culoare, atmosferă, formă grafică, tuşă monocromă sau zvâcnire policromă; nu de puţine ori, ea este vară primară cu ironia şi caricatura.

Despre expoziţie, criticul Alex. Stefănescu (acum îl citim și în revista ”Literatura de Azi” coordonată de criticul literar Daniel Cristea-Enache, de lecturat la http://www.literaturadeazi.ro/, aici Alex. Ștefănescu are trei rubrici) nota în presă, 9 iunie, 2013: „Cu inventivitatea lui inepuizabilă C. Bădiliţă mereu ne ia prin surprindere. Îi uimeşte şi îi încântă până şi pe cei mai blazaţi cititori. Şirurile de cuvinte, scrise în culori aprinse, desprinse parcă din tablourile lui Chagall, devin contururi de frunze, de melci, de vehicule sau de himere. Sensul poeziilor intră astfel în rezonanţă cu semantica desenului, creând privitorului momente de reverie. Îţi vine greu, după vizitarea acestei expoziţii, să te mai întorci în lumea prozaică de afară”.

Expoziţia a fost până acum găzduită de Muzeul Naţional Brukenthal, Biblioteca judeţeană „Dinicu Golescu” din Piteşti, Biblioteca Naţională a României din Bucureşti şi Muzeul Literaturii din Iaşi. Planşele pot fi achiziţionate.

Crăciunul și Botezul Domnului, la armeni

* Comunitatea Armnească din Brăila este, de asemenea, în sărbătoare

Biserica Armeana Braila. colectia Avramescu muzeu                   În 6 ianuarie, armenii ortodocși sărbătoresc ziua Nașterii Domnului concomitent cu Boboteaza.

La Brăila, armenii din comunitate – chiar dacă sînt puțini – se reunesc în familii de sărbător și la Biserica Armnească din Calea Galați. Pentru că biserică nu are preot de foarte mulţi ani, se slujește foarte rar, de obicei cu ocazia unor evenimente de familie și cu preoți din București și din alte comunități din țară.

Foto 1 din arhiva Muzeului Brăilei, colecția Valeriu Avramescu Valeria Ursan, prefectura 18 dec 2013

Cîteva rețete (lavaș – pîinea, khaș – supă, sugiuk – cîrnat, șiș kebab, halva, baclava, cataif) și alte detalii culinare armene găsiți la http://issuu.com/norghiank/docs/supliment_bucatarie?e=1148580/2747416  în suplimentul revistei ”Ararat ”  intitulat ”La masă cu armenii” și realizat de Paul Bogdan Agopian

Nota: Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon (451 – cind s-a ales ultima zi a Saturnaliilor, semnificind victoria luminii asupra intunericului, pentru Sarbatoarea Craciunului, Nasterea Mintuitorului ). Armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani.

Foto 2: domna Valeria Ursan, una dintre reprezentantele Comunității Armene Brăila, la întîlnirea organizată la Prefectura Brăila (în 18 decembrie 2013) cu ocazia Zilei Minorităților

Din evenimentele Comunității Armene – un film realizat la biserică, la Sfînta Liturghie oficiată de Arhimandritul Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România și un sobor de preoţi în data de 24 martie 2013 – în prezenţa Excelenţei Sale, domnul Hamlet Gasparian, ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti şi a numeroşi membri ai Comunităţilor Armene din Brăila, Bucureşti, Galaţi, Suceava, Târgu Ocna şi Focşani. Cu participarea conducerii Muzeului Brăilei. A filmat Gabriel Stoica

Biserica Armeneasca Braila 2            Foto 3: biserica armenilor, în prezent

Împreună cu Biserica Ortodoxă Apostolică Armeană mai serbează Crăciunului pe 6 ianuarie, la fel și Boboteaza alte instituții similare: Biserica Ortodoxă Siriacă, Biserica Ortodoxă Etiopiană. Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Malankara din India, Biserica Egipteană Coptă.