Arhive etichetă: Boboteaza

Brăila. Mâine, eveniment religios public în ziua Botezului Domnului

*Slujba, la catedrala ”Nașterea Domnului” începând cu ora 8.00 urmată de procesiune pe Calea Călărașilor cu Muzica Militară și tradiționala aruncare a crucii în apa Dunării, la ora 12.00

Sărbătoarea creștină a Botezului Domnului Iisus (6 ianuarie în sinaxar) este serbată, conform tradiției, prin eveniment public – procesiune religioasă, slujbă de sfințire a Apei Mari (agheasma) în aer liber, aruncarea crucii în apă – la Brăila aceasta se întâmplă, tradițional, la Dunăre. La final, credincioșii primesc apa sfințită; cei care nu participă la evenimentul public iau apa sfințită de la biserici.

Foto din arhiva revistei, IPS Casian sfințind apa – tot pe faleza Dunării.

Programul manifestării brăilene din ziua de 6 ianuarie 2022 de Bobotează, coordonat de echipe ale Primariei municipiului, asistență pentru ordine publică de la Jandarmerie și Poliție: 8.00 – 11.00 în catedrala “Naşterea Domnului”, liturghia oficiată de ÎPS dr. Casian Crăciun – arhiepiscopul Arhiepiscopiei ”Dunărea de Jos”; 11.00 – 11.20 procesiune religioasă însoțită de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, de la catedrala “Naşterea Domnului” către faleza Dunarii, pe traseul Bariera Călăraşilor – Calea Călăraşilor – fântâna cinetică – scena de la faleza Dunării; 11.20 – 12.00 la scena de la faleza Dunării, slujba de Sfințire a Apei Celei Mari oficiată de ÎPS Casian cu sobor de preoți brăileni; ora 12.00 momentul aruncării crucii în Dunăre pentru care s-au înscris 9 participanți; se vor folosi șalupele ”Chira Chiralina” și ”Zorile” – vor pleca de la pontonul din spatele scenei de la esplanadă.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Boboteaza – botezul Domnului Iisus Christos

*Sfințirea creației întru iertarea păcatelor… * O adevărată filosofie a vieții, pe care creștin-ortodocșii încearcă să o învețe și s-o pună în practică, dacă înțeleg ce înseamnă * Astfel, 6 ianuarie este pentru toți credincoșii zi de mare sărbătoare

  Sărbătoarea Bobotezei, botezul Domnului Iisus Hristos, face parte din tradiția creștinismului, la început fiind celebrată laolaltă cu nașterea Domnului. Este menționată prima dată în secolul al II lea de Sfântul Clement Alexandrinul. Din secolul al IV lea se separă cele două sărbători: 25 decembrie – Nașterea Domnului și 6 ianuarie – Botezul Domnului.

Afară de cele grăite de Iisus la vârsta de 12 ani în templu, Hristos nu a săvârsit nicio minune și nu a rostit niciun cuvant reținut de evangheliști. Începând cu Botezul Său, Hristos iese din umbră și începe să propovăduiască. A primit botezul la 30 de ani, vârsta maturității la evrei. Iisus a venit la Ioan și i-a cerut să-L boteze, nu pentru că avea nevoie de curățire de păcate, căci era Dumnezeu-Omul, ci pentru a sfinți creația. Că Mântuitorul nu a venit să primească iertare de păcate de la Ioan, reiese și din faptul că botezul lui Ioan îl ajută pe om să conștientizeze starea păcătoasa, însă, nu oferea iertarea. De aceea se și spune că era „spre iertarea păcatelor” (Luca 3, 3), pe care avea s-o aducă Hristos lumii” – crestinortodox.ro.

        Icoana Botezului se referă la Arătarea Domnului în Iordan sau Teofania. Este o exprimare plastică a deschiderii cerurilor la propriu și arătarea către lume a lui Iisus ca revelație a lui Dumnezeu. Se subliniază Trinitatea: „…trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh şi Aceştia trei Una sunt. Şi trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul apa şi sângele, şi aceşti trei mărturisesc la fel” (I In 5, 7-8). În iconostas, fiecare icoană este în sine o teofanie ce dezvăluie în mod diferit acelaşi conţinut al Revelaţiei, reflectând un moment din evenimentele de la „plinirea vremii” (Gal. 4, 4). Fie că ne priveşte cu „ochiul compus” al iconostasului, fie că este zugrăvită pe zid, icoana se situează mereu pe un hotar; ea descrie tocmai această „deschidere a cerurilor” în dublu sens Născut din Sfânta Fecioară Măria într-o umilă peşteră, după discreta Sa intrare în lume, acum – la botez – este mărturisit şi arătat tuturor ca Fiu al lui Dumnezeu – id.  crestinprtodox.ro

       „Iordanul este principiul Evangheliei”, spune Sfântul Chiril al Ierusalimului, cuvântul „principiu” având sensul de „început” sau de ceea ce este esenţial, înţelegând prin aceasta că cele întâmplate la Iordan au făcut posibilă Evanghelia[1]. Intrarea lui Hristos în istorie, neobservată de contemporani, avusese deja loc, evenimentul de la Iordan descoperind o realitate până atunci ascunsă, aceea că Cel necuprins şi omniprezent Se poate arăta şi sălăşlui deplin într-un loc şi într-o persoană. Primind Botezul, Hristos face posibilă arătarea Sfintei Treimi. 

         Arătarea Duhului Sfânt în chip de porumbel odihnindu-Se în Fiul adevereşte că Hristos poartă pecetea prezenţei Duhului, „fiind manifestarea lui Dumnezeu şi totodată Cel care o face posibilă, subiect şi totodată obiect al manifestării divine”[8]. Hristos Se naşte prin lucrarea Duhului, este purtătorul Duhului şi lucrează El însuşi prin Duhul. „Hristos a venit în lume pentru ca Duhul să Se poată manifesta în mod deplin”.

         Ca un ecou amplificat al sărbătorii, doar printr-un singur cuvânt, μετάνοια (= transformare, schimbare a minţii), ni se revelează adevăratul sens al dumnezeieştii arătări. Postul, asceza în general (Sf. Ioan Damaschin), restabileşte echilibrul care este „întoarcerea de la ce este împotriva firii spre ceea ce-i este propriu”. Îndemnul la schimbarea şi înnoirea vieţii este adevăratul mesaj al Teofaniei, căci botezându-Se Cuvântul lui Dumnezeu, a făcut posibilă naşterea noastră „din apă şi din Duh” (In. 3, 5), „a doua naştere” (I Ptr. 1, 23), sau „naşterea din nou” (I Ptr. 1, 3). Arătarea Sfintei Treimi la Iordan adevereşte public întruparea lui Hristos ca Fiu al Tatălui după dumnezeire, iar ca Om, Fiu al Fecioarei, care rezideşte prin taina Botezului omul şi întreaga creaţie.

         Cuvântul „botez” (în greceşte, βάπτισμα = a se cufunda, a se afunda), înseamnă „baie”, „afundare”. Omul, înnoit prin „baia apei prin cuvânt” (Efes. 5, 26), devine epifania lui Dumnezeu. Slava lui Dumnezeu, spunea Sfântul Irineu, este omul viu, iar viaţa omului este vederea lui Dumnezeu[11]. Omul viu este omul eliberat de păcat care, prin „baia naşterii celei de-a doua” (Tit 3, 5), „s-a spălat şi a văzut” (In. 9, 8-22) pe Hristos „Răsăritul cel de sus” (Lc. 1, 78).

** * La Brăila, evenimentele de Bobotează au loc în 6 ianuarie 2020, organizate de Primăria municipiului Braila, Arhiepiscopia „Dunării de Jos” Galati și Protoeria Brăila.  De la ora 8.00  are loc slujba Sfintei Liturghii, oficiată de IPS dr. Casian Crăciun cu sobor de preoți la biserica parohiei „Nașterea Domnului”, de la ora 10.00 începe procesiune de la Catedrala „Nașterea Domnului”, pe Calea Călărașilor către faleza Dunarii, unde, pe scena special amenajată are loc slujba Aghesmei celei Mari, urmată de tradițională lansare a crucii in apele Dunării, în jurul orei 12.00. Exemplu foto de la evenimentele din alt an de la Brăila la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=397333913692537 pe pagina Facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei.

** * Apa sfințită la sărbătoarea de Bobotează este considerată miraculoasă. Ne palce sau nu să acceptăm asta, credinicioși sau nu, cu toții credem în minuni. Și credința e în fiecare, chiar și acolo unde mintea decide altcumva…

Armenii serbează Crăciunul şi Boboteaza – în 6 ianuarie 2018

*Armenii se ghidează în calendarul sărbătorilor după o tradiţie de la începuturile creştinismului, ei fiind primul popor care a îmbrăţişat oficial religia * La fel serbează şi alte biserici orientale – Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiana şi cea Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă, Biserica Ortodoxă Malankara din India 

     Data de 6 ianuarie este pentru armenii ortodocşi din întreaga lume momentul de sărbătoare a Crăciunului, dar și a Bobotezei. Tradiţia se păstrează de secole, încă din perioada când armenii – primul popor care a adoptat oficial creştinismul – au ales să meargă pe urmele Mântuitorului. 

In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat” – explică scriitorul Varujan Vosganian, preşedintele uniunii Armenilor din România (UAR) pagina sa web vosganian.ro/. Foto preluate din araratonline.com – revista UAR.

           Împreună cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeană, şi alte Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numitele ne-Chalcedoniene, păstrează aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului pe 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului: Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiană, Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă şi Biserica Ortodoxă Malankara din India.

Sărbătoarea Botezului Domnului, program eveniment 2018 la Brăila

*Sfânta Liturghie, la Catedrala “Naşterea Domnului” începând cu ora 8.00; procesiune pe Calea Călăraşilor până la Faleza Dunării, de la ora 10.30 la 11.00 când începe Sfinţirea Apei celei mari şi se vor arunca credincioşi în fluviu, după cruce  

     Sărbătorirea Botezului Domnului sau Boboteaza – 6 ianuarie, este organizată în 2018 la Brăila de Primaria municipiului, Arhiepiscopia „Dunării de Jos” Galaţi şi Protoieria Brăila, ca de obicei la acest important moment din calendarul lumii creştine. Brăilenii care au dorit să participe la traditionalul ceremonial al recuperarii crucii din apele fluviului Dunarea, s-au putut inscrie în data de 5 ianuarie. Credincioşii vor putea lua şi apă sfinţită – Agheasma Mare, despre care se crede că are puteri tămăduitoare. Foto din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Program

ora 8.00 –10.20 la Catedrala “Naşterea Domnului” din Bariera Călăraşilor, Sfânta Liturghie oficiată de Înalt Prea Sfinţia Sa dr. Casian Craciun – Arhiepiscopul „Dunării de Jos” şi sobor de preoţi; 10.30 – 11.00 procesiune de la Catedrala “Naşterea Domnului” către Faleza Dunării, pe traseul Bariera Călăraşilor – Calea Călăraşilor – parcarea Primărirei municipiului Brăila – scena de la Faleza Dunării; se coboară pe treptele de la fântâni; 11.00 – 11.30 la scena de la Faleza Dunării, Slujba de Sfintire a Apei celei mari, oficiată de ÎPS Casian Crăciun împreună cu sobor de preoți;
ora 11.30 momentul aruncării şi prinderii crucii în Dunăre.

** *  Botezul Domnului sau Teofania este una dintre cele mai importante sărbători în creştinism. Este momentul în care se revelează semnificaţia profundă a venirii Mântuitorului. Ioan Botezătorul este cel care ni-l arată şi Îl arată pe Iisus cel adevărat prin mijlocirea săvârşirii botezului; de asemenea, acum se arată Sfântul Duh sub forma unui porumbel. Sensul botezului în apă este sfinţirea, curăţirea de păcate prin îmbrăţişarea principiilor creştine care trebuie să guverneze de acum înainte viaţa oricărui creştin.

Refacerea acestui ritual, în forme mai mult sau mai puţin identice cu cele descrise de apostoli şi păstrate în tradiţia credinţei creştin-ortodoxe, are tocmai acest rost: să indice clar credincioşilor că aceasta este calea spre mântuire – curăţirea, viaţa în spiritul celor 10 porunci şi al Sfintei Trinităţi. Credinţa populară în Apa sfinţită – agheasma mare – este tot un rezultat al acestei tradiţii, transferul de forţă magică, suprapământească asupra apei, prin intermediul rugăciunii rostite de preot.

Boboteaza la Braila: schimbare de program ca urmare a vremii nefavorabile

*Sfintirea Apei Mari are loc la Catedrala „Nasterea Domnului”, la ora 10.45 * Crucea nu se mai arunca in Dunare – avertizarea meteo s-a confirmat, la Braila este viscol * ANM a transmis in cursul diminetii doua avertizari de cod rosu

boboteaza 3      Ca urmare a vremii nefavorabile, Braila fiind sub incidenta codului rosu de vant puternic si ninsoare viscolita, sarbatoarea de Boboteaza isi schimba programul anuntat (https://brailachirei.wordpress.com/2017/01/05/programul-sarbatoririi-botezului-domnului-6-ianuarie-2016-la-braila/). Astfel, Sfintirea Apei Mari are loc la Catedrala „Nasterea Domnului”, la ora 10.45, iar Crucea nu se mai arunca in Dunare care are apele involburate de vantul foarte puternic.

Evenimentele programate pe Faleza se anuleaza deoarece la scena este viscol puternic, inotatorii nu vor mai avea ocazia sa recupereze crucea din Dunare deoarece valurile puternice le vor pune viata in pericol, nu se vede absolut nimic si trebuie sa punem pe primul plan viata si sanatatea oamenilor. Multumesc pentru intelegere„, subliniaza Marian Viorel Dragomir – primarul municipiului Braila.

              Acelasi primar a mentionat si pe pagina sa din reteaua Facebook cateva din elementele meteo care au condus la aceasta schimbare in desfasuratorul Bobotezei: „ora 3.00 dimineata – vant puternic, a inceput sa ninga; Sararitele au intrat în actiune: 9 RER, 9 ECO, 6 Braicata; ora 5.00 dimineata – viscolul a devenit mai puternic. Zapada acopera strazile pe care s-a dat cu sare. S-a intrat din nou cu sararitele cu sare si cu utilajele cu lama„. cod-rosu-de-viscol-si-ninsori

Judetul Braila este inchis – dumurile nationale sunt blocate de politisti – datorita viscolului si a ninsorii viscolite. Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a transmis in cursul diminetii de 6 ianuarie 2017 doua avertizari de cod rosu.

Cod rosu

Valabil de la 6 ianuarie 2017 ora 9.50 până la 6 ianuarie 2017 ora 18.00. In zonele nord-estul judetului Constanta, estul judetului Tulcea – zona Deltei Dunarii,
• jud. Constanta: Corbu, Istria, Mihai Viteazu, Săcele;; • jud. Tulcea: Sulina, C.A. Rosetti, Ceamurlia de Jos, Crișan, Jurilovca, Mahmudia, Murighiol, Sfântu Gheorghe. Se vor semnala intensificări ale vântului cu rafale de peste 85 km/h, zăpadă puternic viscolită și troienită, vizibilitate redusă spre zero.

Cod rosu

Valabil de la 6 ianuarie 2017 ora 9.30 până la 6 ianuarie 2017 ora 16.00. In zonele nord-estul judet Buzau, nord-vestul judet Braila, sud si sud-est judet Vrancea;
• jud. Buzău: Râmnicu Sărat, Bălăceanu, Balta Albă, Beceni, Bisoca, Blăjani, Boldu, Buda, Cilibia, Cochirleanca, Gălbinași, Ghergheasa, Grebănu, Mânzălești, Mărgăritești, Murgești, Pardoși, Podgoria, Poșta Câlnău, Puiești, Racovițeni, Râmnicelu, Robeasca, Săgeata, Sărulești, Topliceni, Vadu Pașii, Vâlcelele, Valea Râmnicului, Valea Salciei, Vintilă Vodă, Zărnești, Ziduri; • jud. Brăila: Ianca, Cazasu, Galbenu, Gemenele, Gradiștea, Jirlău, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racoviță, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Siliștea, Șuțești, Traian, Tudor Vladimirescu, Vădeni, Vișani; • jud. Vrancea: Andreiașu de Jos, Bălești, Bordești, Cârligele, Chiojdeni, Ciorăști, Cotești, Dumbrăveni, Dumitrești, Golești, Gologanu, Gugești, Gura Caliței, Jitia, Măicănești, Obrejița, Poiana Cristei, Popești, Sihlea, Slobozia Bradului, Slobozia Ciorăști, Tâmboești, Tătăranu, Urechești, Vârteșcoiu, Vintileasca, Vulturu.
Se vor semnala intensificări ale vântului cu rafale de peste 85 km/h, zăpadă puternic viscolită și troienită, vizibilitate redusă spre zero.

Programul sarbatoririi Botezului Domnului – 6 ianuarie 2016, la Braila

*Evenimente organizate Primaria municipiului Braila, Arhiepiscopia „Dunarii de Jos” Galati si Protoieria Braila incepand cu ora 8.30 cand incepe Sfanta Liturghie la Catedrala “Naşterea Domnului” * Urmeaza procesiune pe Calea Calarasilor pana la faleza, Slujba de Sfintire a Apei Celei Mari si prinderea crucii aruncate in apa Dunarii * Jandarmii, politistii, angajati de la ISU si SAJ vor fi la datorie 

 

procesiune Boboteaza 2013     Sarbatorirea Botezului Domnului – 6 ianuarie 2017 – are loc la Braila in organizarea Primariei municipiului Braila, Arhiepiscopiei „Dunarii de Jos” Galati si Protoieriei Braila. Foto din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei de la alta manifestare similara, tot cu IPS Casian, de la Braila.

        Program

  boboteaza 3   ora 8.30 – 10.30 Catedrala “Naşterea Domnului” – Sfânta Liturghie oficiată de ÎnaltPreaSfinţia Sa dr. Casian Craciun – Arhiepiscopul Dunării de Jos si sobor de preoti braileni in frunte cu protopopul Ioan-Mircea Băncilă; ora 10.45 – 11.00 Procesiune de la Catedrala “Naşterea Domnului” către Faleza Dunării, pe traseul Bariera Călăraşilor – Calea Călăraşilor – Parcarea Primărirei Brăila – scena de la Faleza Dunării; ora 11.1512.00 Scena de la Faleza  Dunării. Slujba de Sfintire a Apei Celei Mari oficiată de ÎPS dr. Casian Crăciun – Arhiepiscopul Dunării de Jos cu un sobor de preoti; ora 12.00 Momentul aruncării şi prinderii Crucii în Dunăre.

*** Din Sinaxarul crestin-ortodox 

In această lună, în ziua a șasea, se prăznuiește sfânta și dumnezeiasca Arătare a Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Epifania sau Boboteaza).

Teofania - BoboteazaSfânta şi dumnezeiasca Arătare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos o sărbătorim în această zi, în toate sfintele biserici, făcând, de cu seara, slujba Privegherii. Că însuşi Dumnezeu Cuvântul, îmbrăcându-Se în Adam cel vechi şi plinind toate ale Legii, a venit la marele Prooroc Ioan, ca să Se boteze. Şi acesta îl oprea, zicând către Dânsul: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?”.

Dacă a auzit însă pe Domnul zicând: „lasă acum”, a cunoscut că botezul este plinirea a toată dreptatea şi L-a lăsat. Şi botezându-Se Hristos, toată firea apelor a sfinţit; şi cufundând în apele Iordanului toate păcatele oamenilor, îndată a ieşit din apă; înnoind şi zidind din nou pe omul, care era învechit în păcate şi dându-i împărăţia cerurilor. A Cărui slavă şi putere este în vecii vecilor. Amin.

            Dupa cum anunta Compartiment Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul  al Inspectoratului Judetean de jandarmi (IJJ) Braila, jandarmii sunt la datorie de Bobotează si nu doar ei: „Vineri, 6 ianuarie 2017, peste 100 de jandarmi vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică, pe timpul ceremoniei religioase ocazionate de Sărbătoarea Botezului Domnului. Jandarmii brăileni vor asigura şi măsurile de ordine publică pe durata procesiunii ce se va desfăşura de la Catedrala Naşterea Domnului către Faleza Dunării, pe următorul itinerar: Bariera Călăraşilor – Calea Călăraşilor – Parcarea Primăriei Brăila – Scena amenajată pe Faleza Dunării, unde va fi oficiată slujba de sfinţire a apelor. În dispozitivul Jandarmeriei Brăila se vor afla şi lucrători de la I.P.J. Brăila, Poliţia Locală, I.S.U. şi Serviciul de Ambulanţă Brăila, care vor acţiona pentru fluidizarea traficului rutier şi pietonal, dar şi pentru prevenirea altor incidente ce nu intră în sfera de competenţă a jandarmeriei. Pentru a veni în sprijinul credincioşilor, încă de la primele ore ale dimineţii, jandarmii se vor afla în zona Falezei Dunării şi vor instala garduri de protecţie. Jandarmeria Brăila recomandă cetăţenilor care intenţionează să ia parte la aceste manifestări religioase să manifeste calm, înţelegere, să adopte un comportament civilizat, să respecte indicaţiile jandarmilor şi să acorde o atenţie sporită modului de păstrare şi asigurare a bunurilor şi obiectelor personale„.

Craciun si Boboteaza, la armeni

*In 6 ianuarie serbeaza armenii cele doua importante date ale crestinismului

miniatura-armeneasca_5           In 6 ianuarie 2016, Botezul Domnului este serbat si de armeni; tot acum acestia serbeaza si Craciunul. In ajun, tinerii mergeau cu colinda la fel ca si credinciosii ortodocsi, iar cateva traditii culinare le preiau din revista Araratonline (http://www.araratonline.com/), un autor care citeaza din articolele lui H. Dj. Siruni intitulate “Datini si obiceiuri de Craciun la armeni” publicate in „Ani – Anuar de Cultura Armeana” din 1937: „In multe locuri se obisnuieste ca sa se gaseasca pe masa sapte feluri de gustari. In general farmecul mesei il constituie fructele uscate ca alune, caise, nuci, migdale, stafide etc. Sint nelipsite de asemeni sugiukul si pistilul, dulciuri facute din zeama de struguri. Insa este necesar ca masa de Anul Nou sa fie impodobita cu prajitura zilei care se numeste Gata sau Kata. Daca nu e zi de post coca prajiturii este framintata cu lapte, daca e zi de post, cu miere. Pe Gata se deseneaza diferite figuri de animale si pasari, adesea desene de biserici. Forma gatei este rotunda, insa citeodata este in forma de cruce, ovala, triunghiulara sau patrata. Are gropite in care copiii pun graunte si se joaca apoi le pun pe acoperisul casei si asteapta ca sa vie pasarile sa le ciuguleasca. Pe masa de Craciun si de Anul Nou se aprind luminari cumparate si aduse de la biserica dupa numarul membrilor familiei. Ramasitele acestor luminari se pun pe izvoare pentru ca apele lor sa fie tot anul curgatoare si dulci. Luminarea bunicii este intotdeauna colorata, si pentru ca sa o stinga copiii arunca cu boabe de griu pina cind bunica se indura sa le dea darurile. La masa o moneda se pune in piinea de Anul Nou care este impartita de stapinul casei in bucati egale tuturor. Norocos este acela in a carui bucata se gaseste moneda… Bradul de Craciun nu este un obicei vechi la poporul armean, acesta a fost introdus din Europa in ultimul secol in traditia armeneasca si in rindul cerlorlalte datini. Totusi ramura verde ocupa un loc de cinste pe masa de Anul Nou. In multe locuri se pune pe masa o piine mare in care este infipta o ramura de maslin. Ai casei rup cite o bucata din ea si-si impodobesc fiecare ramura cu alune si nuci pentru ca in cursul anului sa fie norocosi. In alte locuri acest pom este adus la biserica si sfintit dupa care se aduce acasa. Stapinul case il fixeaza pe o sfoara si membrii familiei il impletesc cu  cite o suvita din parul lor. In dimineata zilei de Anul Nou stapinul casei loveste cu ramuri peretii casei, peretii staulului, animalele domestice apoi atirna doi covrigi de coarnele boului pe care pune doua luminari aprinse si se indreapta boul spre poarta. Daca trece pragul cu piciorul drept este semn bun, iar daca nu, este semn rau. Se fac prin urmare sfortari ca boul sa treaca pragul cu piciorul drept. De altfel fiecare observa ca atunci cind intra si iese din casa sa intrebuinteze mai intii piciorul drept. Este semn rau cind cineva greseste si intrebuinteaza piciorul sting… Asemeni altor popoare si la armeni este raspindit obiceiul de a stringe danii. Colinda nu numai copiii ci si cei in virsta. Daca la orase ei bat in usa dinspre strada cerind daruri de la stapinii casei, in sate copiii merg pe acoperisurile caselor. Trebuie sa se aiba in vedere ca in satele armenesti acoperisurile caselor sint drepte si legate una de alta, astfel ca e usor sa se treaca pe un acoperis de la o casa la alta. In multe provincii exista obiceiul de a se atirna de cosul casei traiste, briuri sau ciorapi colorati. Copiii striga de pe acoperis «Bunica, pune ceva in traista mea si in ciorapul meu» daca i se raspunde de jos «Draga, n-am nimic copiii» striga de sus «Sa-ti cada un soarece in oala». Tinerii logoditi isi atirna briurile lor scumpe si primesc in ele fel de fel de fructe, fara sa-si vada insa logodnica“.

Foto stanga sus – miniatura armeneasca

Scriitorul, economistul si omul politic Varujan Vosganian ne (re)aminteste pe site-ul sau (http://vosganian.ro/) secvente din istoria acestor sarbatori: „Astăzi, 6 ianuarie, armenii din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul și Boboteaza. In ziua de 6 ianuarie, armenii ortodocsi de pretutindeni sarbatoresc ziua Nasterii Domnului. Cu acest prilej doresc sa urez membrilor comunitatii armene din Romania, armenilor de pretutindeni si celor care ii pretuiesc sarbatori fericite, un an nou mai frumos, cu belsug in casa si cu liniste in suflet. Adesea, datorita faptului ca poporul armean sarbatoreste Craciunul dupa Anul Nou, se considera ca aceasta se datoreaza utilizarii de catre armeni a calendarului iulian, <pe stil vechi>. Acest lucru nu corespunde adevarului, dat fiind ca armenii utilizeaza calendarul Gregorian, dar sarbatoresc Craciunul pe 6 ianuarie, in aceeasi zi cu Boboteaza, in timp ce crestinii ortodocsi de rit vechi sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie si Boboteaza pe 19 ianuarie. In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat. Impreuna cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeana, exista o seama de alte Biserici Ortodoxe Orientale, asa-numite ne-Chalcedoniene, care pastreaza aceeasi traditie a sarbatoririi Craciunului pe 6 ianuarie, odata cu Boboteaza: Biserica Egipteana Copta, Biserica Ortodoxa Etiopiana si cea Eritreeana, Biserica Ortodoxa Siriaca precum si Biserica Ortodoxa Malankara din India„.

Sarbatori fericite! 

Boboteaza 2016. Program la Braila

*Sarbatoarea Botezului Domnului are loc in data de 6 ianuarie, conform calendarului crestin-ortodox; Sfanta Liturghie se oficiaza la Catedrala * Slujba de sfintire a apei are loc la faleza Dunarii, in zona Esplanadei * Cei care doresc sa se arunce dupa cruce in apa Dunarii sunt asteptati sa se inscrie in zilele de 4 si 5 ianuarie, la sediul Primariei *In 7 ianuarie, crestinii il serbeaza pe Ioan Botezatorul

 

Boboteaza 2013 a       Botezul Domnului – Boboteaza sau Epifania – se serbează in Biserica Ortodoxă Română (BOR) in 6 ianuarie, cum se spune in Sinaxar: „Sfânta şi dumnezeiasca Arătare a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos o sărbătorim în această zi, în toate sfintele biserici, făcând, de cu seara, slujba Privegherii. Că însuşi Dumnezeu Cuvântul, îmbrăcându-Se în Adam cel vechi şi plinind toate ale Legii, a venit la marele Prooroc Ioan, ca să Se boteze. Şi acesta îl oprea, zicând către Dânsul: <Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?>„.  Pentru că Ajunul Botezului Domnului cade în timpul săptămânii, luni – 5 ianuarie 2016 – la praznicul Bobotezei, se va oficia în toate bisericile ortodoxe, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare (pentru a doua oară anul acesta) unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului. Explicaţia vine din rânduielilor tipiconale ale BOR: dacă Ajunul Botezului Domnului cade în zilele săptămânii (nu sâmbata ori duminica), în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar in ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. procesiune Boboteaza 2013

La Braila, sfinţirea apei – cu întreg ceremonialul religios susţinut de sobor de preoti in frunte cu ÎPS Casian – arhiepiscopul „Dunarii de Jos”- si protopopul Ioan-Mircea Băncilă al Protoieriei Brăila – se desfăsoară in zona Esplanadei, pe Faleza Dunării. Dar Sfânta Liturghie se oficiază la Catedrala Nasterea Domnului (zona Bariera Călăraşilor) in intervalul 8.00 – 10.00, iar de aici in procesiune (foto dreapta din arhiva revistei de cultura si informaţie Braila Chirei) deschisa de Muzica Militara a Garnizoanei Braila se merge pe Calea Călăraşilor spre Faleza Dunării unde are loc Slujba de sfinţire a apei (foto stanga sus). Credinciosii pot lua la final agheasma (apa sfinţită).

În jurul orei 11.00, ÎPS Casian va arunca Sfânta Cruce in apele Dunarii. Cei care doresc sa participe la tradiţionalul ceremonial al recuperării crucii din apele fluviului Dunărea se pot inscrie in zilele de 4 si 5 ianuarie 2016, intre orele 8.00 – 16.00, la sediul Primariei Braila, camera 34, persoana de contact – Viorel NOVAC, tel. 0239694947 interior 229, prezentand obligatoriu certificat medical cu analize actualizate (EKG). 

* * *

În 7 ianuarie – a doua zi după Botezul Domnului, biserica a rânduit praznicul cinstitului si slăvitului prooroc Ioan (icoana de la Manastirea Dionisiu – muntele Athos), Înaintemergătorul si Botezătorul Domnului, popular Sânt-Ion. sf-ioan-botezatorul (in manastirea dionisiu, muntele Athos)

Cum se spune in Sinaxar: „După cum este obiceiul, Biserica dreptmăritoare a rânduit ca după unele mari sărbători ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, în ziua care urmează praznicului să fie cinstit principalul personaj secundar al marii sărbători. Astfel, în ziua după Botezul Domnului facem prăznuire de sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie „gătiţi calea Domnului”, turtureaua pustiei care a binevestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Isus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească„.

Precizari de la jandarmi

Pentru asigurarea măsurilor de ordine publică şi protecţia participanţilor la  manifestările ce se vor desfăşura cu ocazia Bobotezei, aproximativ 100 de jandarmi brăileni se vor afla în misiune, alături de credincioşi în municipiul şi judeţul Brăila. De la primele ore ale dimineţii de 6 ianuarie 2016, jandarmii se vor afla la Catedrala Naşterea Domnului din municipiul Brăila, unde se preconizează participarea unui număr mare de credincioşi.

Jandarmii brăileni recomandă cetăţenilor care vor participa la activităţile religioase şi culturale organizate cu această ocazie, să respecte indicaţiile făcute, să adopte un comportament civilizat, să dea dovadă de înţelegere faţă de măsurile luate, să evite conflictele de orice natură şi să anunţe cea mai apropiată patrulă de jandarmerie dacă observă persoane care au un comportament antisocial. Pentru evitarea unor evenimente nedorite, jandarmii vor instala în zona Falezei Dunării, garduri de protecţie şi vor îndruma cetăţenii către zonele special amenajate pentru accesul acestora spre locul unde va fi distribuită apa sfinţită. În dispozitivul Jandarmeriei se vor afla şi lucrători de la Inspectoratul.Judetean de Politie Brăila, Poliţia Locală, I.S.U. şi Serviciul de Ambulanţă Brăila„, se precizeaza in materialul transmis de la Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul al Inspectoratul Judetean de Jandarmi Brăila. 

Boboteaza. Program festivitate la Braila

 

boboteaza 3             Sãrbãtoarea crestinã a Botezului Domnului este celebratã, conform traditiei (cum am anuntat la https://brailachirei.wordpress.com/2015/01/04/la-braila-pregatiri-pentru-boboteaza-2/), la Brãila in 6 ianuarie 2015, evenimente in organizarea Primãriei municipiului Brãila, a Arhiepiscopiei „Dunãrea de Jos” Galati si a Protoieriei Brãila.  boboteaza 5

Program 

boboteaza 4 8.00 – 10.00 Slujba de Boboteazã in Catedrala din Bariera Calarasilor;

10.00 Procesiune cãtre Faleza Dunãrii, pe traseul Bariera Cãlãrașilor – Calea Cãlãrașilor – Fantana – scena de la Faleza Dunãrii (se coboara pe treptele de la Fantana Cineticã); Boboteaza 2

10.30 la scena de la Faleza Dunãrii, slujbã oficiatã de IPS dr. Casian Crãciun – Arhiepiscopul Dunarii de Jos – impreuna cu Protopop Gheorghe Marinescu al Protoieriei Brãila si sobor de preoti;  boboteaza 6

11.00 momentul aruncãrii și prinderii Sfintei Crucii în fluviul Dunãrea

 Foto de Armanda Filipine din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei, de la evenimente similare – alaiul deschis de Muzica Militara condusa de col. Petrea Gogu

Crăciunul și Botezul Domnului, la armeni

* Comunitatea Armnească din Brăila este, de asemenea, în sărbătoare

Biserica Armeana Braila. colectia Avramescu muzeu                   În 6 ianuarie, armenii ortodocși sărbătoresc ziua Nașterii Domnului concomitent cu Boboteaza.

La Brăila, armenii din comunitate – chiar dacă sînt puțini – se reunesc în familii de sărbător și la Biserica Armnească din Calea Galați. Pentru că biserică nu are preot de foarte mulţi ani, se slujește foarte rar, de obicei cu ocazia unor evenimente de familie și cu preoți din București și din alte comunități din țară.

Foto 1 din arhiva Muzeului Brăilei, colecția Valeriu Avramescu Valeria Ursan, prefectura 18 dec 2013

Cîteva rețete (lavaș – pîinea, khaș – supă, sugiuk – cîrnat, șiș kebab, halva, baclava, cataif) și alte detalii culinare armene găsiți la http://issuu.com/norghiank/docs/supliment_bucatarie?e=1148580/2747416  în suplimentul revistei ”Ararat ”  intitulat ”La masă cu armenii” și realizat de Paul Bogdan Agopian

Nota: Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon (451 – cind s-a ales ultima zi a Saturnaliilor, semnificind victoria luminii asupra intunericului, pentru Sarbatoarea Craciunului, Nasterea Mintuitorului ). Armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani.

Foto 2: domna Valeria Ursan, una dintre reprezentantele Comunității Armene Brăila, la întîlnirea organizată la Prefectura Brăila (în 18 decembrie 2013) cu ocazia Zilei Minorităților

Din evenimentele Comunității Armene – un film realizat la biserică, la Sfînta Liturghie oficiată de Arhimandritul Datev Hagopian, Întâistătătorul Bisericii Armene din România și un sobor de preoţi în data de 24 martie 2013 – în prezenţa Excelenţei Sale, domnul Hamlet Gasparian, ambasadorul Republicii Armenia la Bucureşti şi a numeroşi membri ai Comunităţilor Armene din Brăila, Bucureşti, Galaţi, Suceava, Târgu Ocna şi Focşani. Cu participarea conducerii Muzeului Brăilei. A filmat Gabriel Stoica

Biserica Armeneasca Braila 2            Foto 3: biserica armenilor, în prezent

Împreună cu Biserica Ortodoxă Apostolică Armeană mai serbează Crăciunului pe 6 ianuarie, la fel și Boboteaza alte instituții similare: Biserica Ortodoxă Siriacă, Biserica Ortodoxă Etiopiană. Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Malankara din India, Biserica Egipteană Coptă.