Arhive etichetă: Braila

Vizita premierului Nicolae Ciucă la firma Yazaki, în Brăila

*Șeful liberal al guvernului a amintit și aici măsurile aprobate recent în pachetul ”Sprijin pentru România” cu scopul de a oferi ajutor mediului de afaceri și economiei

În timpul vizitei de lucru de azi – 15 aprilie 2022 – de la Brăila, premierul Nicolae Ionel Ciucă a mers la Yazaki România SRL Brăila (întreg programul zilei, la https://brailachirei.wordpress.com/2022/04/14/premierul-nicolae-ciuca-vizita-de-lucru-in-judetele-braila-si-buzau/).

Șeful guvernului a apreciat ca foarte utilă întâlnirea de la Yazaki – aici sunt 3.600 locuri de muncă, binevenite pentru brăileni și alții din apropiere. Utilitatea, a precizat primul-ministru, vine din necesitatea pregătirii cât mai bine pentru punerea în aplicare a pachetului de măsuri gândit de executiv sub genericul ”Sprijin pentru România”. Pachetul de măsuri este în valoare de 17,3 miliarde lei, aproximativ 60% fiind fonduri direcționate pentru susținerea investițiilor, a retehnologizării industriale și deschiderea unor noi proiecte.

Nicolae-Ionel Ciucă: ”Am început deja să punem în aplicare soluțiile de sprijin pentru economia României. În ședința de ieri am aprobat o alocare de 1,77 miliarde lei pentru investițiile publice. Susținem, în același timp, investițiile private. În scurt timp vom aproba schema de ajutor de stat destinată stimulării investițiilor cu impact major în economie, un mecanism eficient și corelat celorlalte politici guvernamentale”.

La rândul lor, reprezentanții Yazaki au anunțat că pregătesc investiții importante pentru fabricile de la Brăila și Ploiești, mai ales că au fost ajutați în această perioadă dificilă.

Nicolae-Ionel Ciucă: ”Faptul că la nivel național peste 9.000 angajați ai companiei și-au păstrat locurile de muncă, în pofida dificultăților generate de criza sanitară, se datorează și sprijinului guvernamental. În luna decembrie a anului trecut compania Yazaki a beneficiat de ajutor de stat în valoare de 15 milioane lei pentru plata salariilor, o modalitate de compensare a pierderilor generate de pandemia COVID-19”.

** Pe lângă investiția (50 milioane euro) de la Brăila, care produce zilnic cablaje pentru 1.200 de mașini, compania Yazaki (în România din 2003, dar înființată în 1941) are fabrici și în Ploiești, Caracal, Buzău, Arad, Timișoara. În România sunt, în total, peste 9.000 angajați. Obiectul de activitate al Yazaki este producția de sisteme electrice si electronice de distribuție pentru industria de automobile. În Europa, Yazaki lucrează în 23 țări, are 29 de fabrici cu peste 44.000 angajați.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăila. 180 refugiați ucrainieni în tranzit

*Cazați, ca și în celelalte zile, în casele brăilenilor și în spații amenajate sau puse la dispoziție în hoteluri, la asociații etc.

Doar 180 locuri ocupate de migranții din Ucraina aflați în tranzit (puține, comparativ cu alte județe) – din cele 1.073 locuri de cazare disponibile în județul Brăila. Dintre acestea, 131 sunt în familii, la brăileni acasă.

Deci, situația ocupării la 22 martie 2022, ora 16.00, așa cum a transmis-o Prefectura Brăila: 131 la persoane particulare; 42 locuri ocupate la Centrul Golgota (din 42 locuri amenajate); 31 în Șuțesti (din 36); 25 la hotel Adriano (din 50); 18 la cămin Diaconia (din 22); 15 la hotel GBC (din 35); 11 la asociatia Damaris Tina (din 20); 10 la hotel Sport (din 32); 9 la hotel Triumph (din 25); 8 la Lotca Fermecată în Cazasu (din 10); 5 la Câineni Băi în Vișani (din 9); 3 în parohia Sf. Filofteia (din 13); 3 la fundația Casa Pâinii în Viziru (din 21).

În caz de necesitate, așa cum s-a anunțat de la începutul fenomenului migraționist (de nevoie… războiul!) sunt disponibile – se pot amenaja rapid – multe alte spații în municipiu și județ – ex. la Comunitatea Rușilor Lipoveni, în Lacul Sărat, în sate și comune, la Venetia Medical, în alte hoteluri și pensiuni, o tabără mobilă a ISU ”Dunărea” etc.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sf. arhangheli Mihail și Gavriil dar și o poveste brăileană, cu elemente poate știute, dar nespuse

*O bisericuță cu noroc și alte frânturi de trecut care spun un singur adevăr: al frumosului din oamenii darnici și al generozității (care e atât de rară)

Conform sinaxarului ortodox, data de 8 noiembrie este destinată sărbătoririi Sfinților arhangheli Mihail și Gavriil (cei care au în grijă mila și dreptatea divină – e și aici de meditat…).

Orașul Brăila are, prin biserica Sf. arhangheli Mihail și Gavriil din centru (zonă clasată Monument Istoric – piața Traian azi… numită în alte momente istorice piața Tiriplic, cum spune Nae A. Vasilescu într-o carte de la 1906, dar și piata Sf. Arhangheli or piața Dumitru Ionescu după numele fostului primar care în testament a lăsat orașului frumoasa casă Rally, acum teatrul dramatic) o interesantă și plină de tâlc poveste. De ce? Pentru că, aidoma piațetei unde se află, biserica a trecut prin multe întâmplări dar acestea nu au distrus-o. Pentru că în ciuda faptului că otomanii au transformat-o în lăcaș de cult musulman, brăilenii creștini ortodocși au revenit în ea fără probleme după ce turcii au plecat. Pentru că tot aici e o frumoasă mărturie de generozitate în gestul familiei Ana și Nedelcu Chercea (prin 1922) de a dona sume necesare pentru ridicarea clopotniței, la fel cum a fost și gestul lui Dumitru Ionescu de a dona orașului marea lui casă cu afaceri, la fel cum e grupul statuar Traian (amplasat în 1906, și el monument realizat prin generozitate – din donații ale asociației profesorilor și elevilor Liceului Nicolae Balcescu, la ideea lor), dar și Ceasul monumental (și el cumpărat din banii lăsați prin testament de un om fără funcții și importanță poltiică ori administrativă, îl chema Petru Naum Petru și îi suntem recunoscători: ceasul s-a comandat din străinătate… Austria, iar la început avea patru ceasuri elvețiene în cele patru cadrane: Ceasul s-a montat în 1906).

Nu voi înceta să spun că splendoarea timpului bun se regăsește, în piața centrală brăileană (din păcate și azi cu dalele de marmură sparte… nereparate deloc în ultimii ani postdecembriști… deloc!), în aceste exemple speciale de generozitate umană și în această bisericuță atipică, cu clopotnița alături, peste care vremea și-a curs aurul luminii mai frumos ca peste alte obiective urbane Și să nu uităm că preotul paroh Victor Țugui a realizat, nu demult, împreună cu echipa muzeală braileană din perioada când era director Ionel Cândea o frumoasă carte cu istoricul bisericii; tocmai spre luare aminte și neuitare.

Foto din arhiva revistei noastre. Prima imagine este biserica, în dreapta e clopotnița, în vreme cu zăpadă (să vină! O așteptăm); altă imagine e de la Înviere, tot în bisericuța brăileană – pentru că e bine să sperăm.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Festival internațional de jazz ”Johnny Răducanu” 2021. Brăila. Prima zi

*Cu surprize înainte de seara de concurs/ recital: degustări de prăjituri de la ”Poem Caffe” și de vinuri, portrete/ caricaturi realizate de Năstase Leonte * Evenimentele muzicale sunt transmise LIVE pe pagina facebook Centrul de Creație Brăila

Brăila în sărbătoarea muzicii! Începe azi, 29 octombrie 2021, a VIII-a ediție a Festivalului Internaţional de Jazz ”Johnny Răducanu”. În Casa Tineretului (cu sonorizare – sala are mare nevoie de așa ceva! – realizată de o firmă din țară, pentru că filmează echipe de la Televiziunea Română – vor fi prezentate episoade mai târziu, pentru iubitorii genului).

* de la 16.00 – degustare de prăjituri de la Cofetăria „Poem Caffe” (cele mai bune! Multumim, Vera Maxim!) & degustare de vinuri de la stațiunea de cercetare Bujoru & portrete/ caricaturi realizate, pe loc (la minut) de graficianul Năstase Leonte;
*de la ora 17.00 etapa de concurs, 7 concurenti acompaniati de Andrei Tudor Band – Adrian Flautistu (contrabas), Liviu Negru (chitară), Sebastian Burneci (trompetă), Laurențiu Zmău (tobe), Andrei Tudor (pian), urmată de recital; juriul este prezidat de Ionel Tudor
Organizator: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație Brăila – pe pagina facebook se va transmite LIVE) condus de Alina Petronela Sulicu.


Nota red. Publicul intră respectând condițiile de securitate sanitară în pandemie. Deci, cu Certificat verde!

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa, PNL, ironic către președintele CJ: ”Despre ce „dezvoltare” vorbim? (la Brăila)”

*Liderul PNL Brăila a transmis un comunicat, după ce a văzut în unele publicații locale declarațiile lui Francisk Iulian Chiriac cum că el ar fi ”ultimul om” care dă o mână de ajutor brăilenilor, comunicat în care demontează ideile/ teoriile social-democratului prea plin de sine * Alexandru Popa amintește că Brăila are printre cele mai mici salarii din țară, că populația e îmbătrânită și tinerii pleacă din orașul municipiu și județul conduse de prea mult timp de PSD… chestiuni pe care, de altfel, le știm cu toții

Adevărul e că dacă privim din avion, și dacă ne uităm cu lupa, Brăila e fix așa cum o descrie Alexandru Popa (foto) aici (în textul comunicatului, mai jos). Și atunci… de unde alta? Ar trebui să muncim pentru asta, nu să ne lăudăm.

Nota red. La noi în revistă nu veți vedea acele declarații care l-au înfuriat (pe bună dreptate) pe președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa.

Președintelui Consiliului Județean Brăila i-au murit lăudatorii, așa că a început să se laude de unul singur și după cum o face, mai are puțin și o să-și ridice singur și o statuie pentru merite deosebite în dezvoltarea județului Brăila și pentru „îmbunătățirea vieții de zi cu zi a brăilenilor”. Din declarațiile pe care le-a facut presei locale, se pare că mai nou, domnul Iulian Chiriac are impresia că este singurul preocupat de soarta brăilenilor, că este „ultimul om” care „dă o mână de ajutor efectivă”. Și dacă el spune că e „ultimul om”, cine suntem noi să spunem altfel? Nu ne e clar însă la ce „dezvoltare” a județului se referă domnul Chiriac, fiindcă oricine trăiește în județul Brăila vede cu ochiul liber cât de mult se „dezvoltă” acesta de la un an la altul, iar pentru cei care vin din alte zone este la fel de evident cât de „dezvoltat” este, în comparație cu alte județe din țară. 

În plus, pentru cine a fost interesat să parcurgă Strategia de dezvoltare a județului Brăila pentru perioada 2021-2027 a putut vedea că, spre exemplu, Brăila înregistrează în ultimii ani un declin demografic, că părăsesc județul în special persoanele tinere, bine calificate, că salariile din Brăila sunt printre cele mai mici la nivel național, că Brăila este în coada unui top național, fiind printre cele mai puțin atractive județe pentru stabilirea domiciliului, iar lista „realizărilor” poate continua. Iar județul Brăila este condus de PSD de foarte mulți ani. Despre ce „dezvoltare” vorbim?

Domnul Chiriac a mai declarat că el (singurul care mai susține interesele Brăilei) ajută localitățile prin proiectele de asociere cu primăriile, în baza cărora se confinanțează diverse investiții. Îi amintesc președintelui Consiliului Județean că nu el (de unul singur) face acele proiecte, ci primăriile, că nu el (de unul singur) aprobă acele proiecte, ci consilierii județeni, care reprezintă mai multe partide, nu doar PSD. Îl invit pe domnul Chiriac să-și revină, să coboare de pe soclul pe care s-a urcat de unul singur, în calitate de unic apărător al intereselor brăilenilor și ale județului Brăila, fiindcă s-ar putea să-l ia amețeala și căderea de la înălțime poate face rău sănătății. Nu de alta, dar dacă face buba la cap nu mai are cine să se ocupe de dezvoltarea Brăilei, că el era ultimul om care mai făcea asta.  

Președinte PNL Brăila, deputat Alexandru Popa

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Brăila, gazda Olimpiadei naţionale de geografie 2018

*În perioada 1 – 6 aprilie * Participă 220 de elevi şi peste 80 de profesori * La deschiderea oficială, la Teatrul „Maria Filotti”, elevi ai Liceului de Arte „Darclee” au susţinut un program artistic  

Oraşul-municipiu Brăila (care a împlinit 650 ani de atestare documentară https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/) este gazda ediţiei 2018 a Olimpiadei Naţionale de Geografie în perioada 1 – 6 aprilie.
Cei 220 elevi concurenţi, din clasele VIII – XII, şi cei peste 80 profesori îndrumători au fost prezenţi duminică, 1 aprilie 2018, in sala de conferințe “Panait Istrati” a Teatrului “Maria Filotti” la deschiderea oficială în prezenţa reprezentanţilor gazdelor – între aceştia prof. dr. Cătălin Canciu (predă geografie) – inspector şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila, Doiniţa Ciocan – viceprimar la Primăria Brăila (instituţie parteneră în organizarea olimpiadei). Preşedintele Comisiei naţionale a celei de-a 38 ediţia a olimpiadei maţionale de geografie este universitarul Marian Ene.

După discursurile oficiale, oaspeţii au fost încântaţi să asiste şi la un scurt program artistic oferit de band-ul „Darclee” al Liceului de Arte „Hariclea Darclee” din Brăila.

La final, dintre cei mai buni participanţi la etapa naţională a olimpiadei va avea loc selecţia lotului care va reprezenta România la competiţiile internaţionale de geografie. La olimpiadă, elevii parcurg două probe: una teoretică (3 ore de lucru) – cu o pondere de 75% în media finală şi proba practică (o oră) – cu o pondere de 25% în media finală.

Elevilor şi profesorilor oaspeţi le-au fost pregătite pentru zilele de şedere în Brăila câteva momente de relaxare activă. Astfel, ei vor fi invitaţi să admire clădirile Teatrului “Maria Filotti” (monument istoric în lista de interes naţional, fosta Casă Rally ulterior proprietatea lui Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei, care o lasă prin testament urbei), Biserica Greacă cu hramul Bunavestire (ctitorie a grecilor din Brăila, de asemenea clădire inclusă în lista monumentelor, cea mai mare biserică grecească din afare graniţelor elene), ceasul monumental din Piaţa Traian (amplasat în 1909, realizat în baza unei donaţii testamentare a brăileanului Petru Naum), Muzeul Brăilei “Carol I” şi nu numai. De asemenea, administraţia locală le oferă oaspeţilor şi o plimbare pe Dunăre cu nava „Borcea” (vas cu zbaturi, construit acum mai bine de o sută de ani de ingineri români, monument inclus în categoria „Tezaur”).
Cuvântul adresat oaspeţilor de prof. dr. Cătălin Canciu – inspector şcolar general al ISJ Brăila: „Bun venit la Brăila, fascinantul oraş de pe malul stâng al Dunării, unde s-a dezvoltat o comunitate multietnică în care funcţionează de foarte mult timp mottoul Uniunii Europene: Unitate prin diversitate. Sperăm să vă bucuraţi din plin de aceste zile frumoase şi să vă atingeţi toate obiectivele  propuse pentru acest concurs! Totodată, cred cu tărie că nu este important cine câştigă, ci faptul că sunteţi participanţi, câştigători sunteţi cu toţii, elevi şi profesori, în egală măsură, indiferent de punctajele pe care le veţi obţine, indiferent de poziţia în clasamentul final. Vă urez succes deplin!”.

Program Olimpiada naţională de geografie 2018, Brăila 

Duminică, 1 aprilie 2018        Până la ora 15.00, primirea participanţilor, cazare la Hotel Lacu Sărat și Hotel Flora din Stațiunea Lacu Sărat; ora 16.00 deschiderea festivă la Teatrul ”Maria Filotti”; de la 19.00 cina la Hotel Flora

Luni, 2 aprilie      9.00 – 9.30 accesul elevilor în sălile de concurs la Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci”; de la 0ra 10.00 Proba teoretică scrisă la Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci” Brăila; 13.30 – 14,30 pranz la Hotel Traian; 15.00 – 17.30 vizitarea centrului istoric al Brăilei – Piața Traian, Grădina Publică, Centrul Cultural ”Nicăpetre”, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”; 19.30  cina la Hotel Flora

Marţi, 3 aprilie     7.30 – 8.30 mic dejun la Hotel Flora; 9.00 – 14.00 pentru elevi – deplasarea spre punctele stabilite de Comisia Centrală, efectuarea de observaţii, analiză şi cartare în orizontul local apropiat şi îndepărtat al municipiului Brăila; 10.00 – 13.30 activitate pentru profesori la Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, prezentare personalități brăilene: Panait Istrati și Gheorghe Munteanu Murgoci; 14.00 – 15.00 prânz la Hotel Traian; 15.30 – 17.30 program cultural-artistic susținut de Ansamblurile Culturale ale comunităților etnice din Brăila: greci, ruși lipoveni, rromi la Centrul Comercial Brăila Mall; 19.00 – 20.00 cina la Hotel Flora

Miercuri, 4 aprilie    7.30 – 9.00 micul dejun la Hotel Flora; 9.30 – 10.00 accesul în sălile de concurs la Colegiul Naţional ”Murgoci”; 10.30-12.00 Proba practică scrisă la olimpiadă, 12.30 – 13.30 prânz la Hotel Traian; 14.00 – 18.00 excursie didactică, vasul Borcea. tur ghidat, la Teatrul ”Maria Filotti” și la Muzeul Brăilei ”Carol I”; 19.00 – 20.00  cina la Hotel Flora

Joi, 5 aprilie     8.00 – 9.00 mic dejun la Hotel Flora; 9.00 – 9.30 accesul în sălile de concurs la Colegiul Naţional ”Murgoci”; 10.00 – 13.00 proba orală de baraj pentru selecţia elevilor ce vor participa la Olimpiada internaţională de geografie şi la Balcaniada de geografie la Colegiul Naţional ”Murgoci”; 9.30 – 12.30 Concurs cu premii ”Fotohunt” – participă elevii  care nu vor fi implicați în proba de baraj (identificarea unor obiective istorice/arhitecturale/turistice din municipiul Brăila); 13.00 – 14.00 Prânzul la Hotel Traian; 14.30 – 16.30 Proba scrisă de baraj, pentru selecţia elevilor care vor participa la Olimpiada Internaţională de Geografie şi la Balcaniada de Geografie la Colegiul Naţional ”Gh. M. Murgoci”; program liber în Centrul Comercial Brăila Mall; 19.00 – 23.00 Cina festivă (Hotel Flora)

Vineri, 6 aprilie     8.00 – 9.00 mic dejun la Hotel Flora; 10.00 – 12.00 festivitatea de închidere; premiere la Teatrul ”Maria Filotti” în sala mare; ora 12.00 plecarea participanților.

Rata şomajului la Brăila, 5,15 % la finele lui ianuarie 2018

*La data similară din 2017, rata şomajului era de 6,92 % 

sediu AJOFM Brăila

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila – director Monica Bratu – anunţă că la data de 31 ianuarie 2018 în evidenţele sale se aflau înregistraţi 6410 şomeri. Dintre aceştia, 2362 (36,8 %) erau femei, 4048 (63,2 %) bărbaţi; şomeri indemnizaţi 774 (12,1 %) şi 5636 (87,9 %) şomeri neindemnizaţi; şomeri din mediul rural 5079 (79,2 %) şi 1331 (20,8 %) din mediul urban.

La nivelul județului Brăila, rata şomajului înregistrat la 31 ianuarie 2018 a fost de 5,15 % cu 0,09 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată la 31.12.2017, cu 1,77 puncte procentuale mai scăzută decât cea înregistrată la acceași dată a anului anterior (a fost de 6,92 %). Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, la 31 ianuarie 2018, rata şomajului masculin a fost de 5,84 %, iar rata şomajului feminin a fost de 4,29 %.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului pot fi vizualizate la http://www.braila.anofm.ro/, secțiunea Statistici.

Despre patriotism si simboluri… 1 decembrie

*Câteva amare gânduri… după un drum pe (fosta) Regală; în Brăila 

Aș putea să-l consider (autor Armanda Filipine) și editorial… sau foto-reportaj cu multe note de subsol… 

Teatrul, Casa Rally în Lista monumentelor, casa Dumitru Ionescu donată municipalității

Am mers pe Regală, actuala stradă Mihai Eminescu… azi, 1 decembrie – Ziua națională României… de la Teatrul „Maria Filotti” (Casa Rally în Lista monumentelor, Casa Dumitru Ionescu donată municipalității) care a arborat steagul, conform uzanței (și al sentimentului de patriotism, al bunului simț de buni români), și până la fostul magazin Dunărea (eu i-aș fi obligat pe proprietari să nu schimbe numele!…) numai câteva steaguri: la sediul Direcției de Evidență a Persoanelor – dar pus spre bulevard, la sediul PSD – tot spre bulevard,

fostul Hotel Bristol

sediul ALDE

la sediul ALDE (cel mai frumos steag dintre toate!),

fost sediu CEC

la sediul Direcției Serviciilor Publice (dar nu prea se vede, că e înfășurat pe brațul de lemn), la balconul firmei lui Ștefan Fusea (președinte la Camera de Comerț), la Direcția pentru Cultură și unul mic într-un balcon.

      La sediul PMP nu este steag, nici la 99 la sută dintre magazine sau alte firme… În schimb, în vitrina firmei unei bune prietene – aromână de origine (ca și Gh. Hagi, Simona Halep) – e un aranjament vestimentar tricolor foarte frumos (a găsit repede cineva greșeala… că-s invers culorile…of)
… asta ca să vedem cine – și cine nu e – bun român… cine a învățat sau nu ceva în școală… pentru că și simbolul (inclusiv cel al drapelului) are rostul lui pe lume, ca și ziua de 1 decembrie și atâtea altele zise zile de sarbatoare! Am mai văzut și două mici steaguri pe două autoturisme și altul pe un taxi…

Evidența Populației

       Și numai zic și altele:  pe strada inclusă în Lista monumentelor se văd și ruine, prea multe pentru acest statut de patrimoniu național, prea multe apate de aer condiționat pe fațadele care nu ar trebui să aibă așa ceva, nu am fotografiat câinii, nici pe cei care locuiesc prin zonă și deranajează cu injurii sau mai rău trecătorii, nu mai spun de plăcile de pavaj care se desprind, de copacii care se usucă etc – să mai zic… mai bine mă opresc, că iar m-am enervat (foto Armanda Filipine)

Liberalul Sorin Ioniţă, despre taxa de salubritate la Brăila: „Să vorbim despre gunoi sau… gunoaie”

*Supărarea consilierului municipal vine din faptul că propunerea liberalilor de a scădea taxa de la 11 la 6 lei, proiect pentru care au strâns şi semnături de la brăileni, nu este luat în considerare de administraţia condusă de social-democraţi  

După ce la ultima şedinţă de Consiliu Local Municipal (CLM din 30 octombrie 2017 https://brailachirei.wordpress.com/2017/10/28/sedinta-consiliului-local-municipal-braila-ordine-de-zi-30-octombrie-2017/) nu s-a pus problema luării în considerare a propunerii liberalilor de micşorare a taxei de salubritate de la 11 la 6 lei, consilierul municipal Sorin Ioniţă, prim-vicepreşedinte al Biroului Politic al PNL Brăila, şi-a exprimat public (pe contul său din reţeaua Facebook) dezamăgirea şi enervarea. Foto (are în spate exact banner-ul care subliniază ideea liberală), arhiva revistei Braila Chirei, de la demararea campaniei PNL de strângere de semnături pentru micşoarea taxei.

Sorin Ioniţă

Iată ce a scris Sorin Ioniţă, adresându-se brăilenilor (care au votat ori nu PSD-ul la ultimele alegeri) care văd cu ochii lor, peste tot în oraş, că şi cu această plată mărită nu este deloc curăţenie în Brăila:

Să vorbim despre gunoi… şi gunoaie.

Interesul social se face prezent doar înaintea alegerilor, după acestea… e cu pauză; dar nu disperaţi, reapare la viitorul scrutin! Ca să înţelegem pe deplin, am să vă „zugravesc” tabloul evenimentelor pe acest subiect, ca să puteţi trage o concluzie! Decembrie 2016, înainte de Crăciun, în sedinţa CLM se hotărăşte majorarea taxei de salubritate, consecutivă aplicării amenzii de 80 euro/tonă – aplicare (imediat!) la 1 ianuarie 2017! În iulie 2017, guvernul suspendă plata amenzii (80 euro/ tonă), consecutiv acestei modificări de „parametru” cetăţenii ar trebui să plătească taxa la nivelul anterior majorării! Aplicarea scăderii de taxă – „la sfântul aşteaptă”! Pentru a rezuma: când este cazul să se bage mâna in buzunarul cetăţeanului se aplică IMEDIAT, când e vorba de returnare, de indreptare a unei nedreptăţi… concluzionaţi voi!”

Notă. În 6 octombrie 2017 a avut loc conferinţa în care Alexandru Dănăilă Zaharia – preşedintele PNL Brăila – a anunţat demararea campaniei de strângere de semnături pentru scăderea taxei de salubritate de la 11 la 6 lei; alături de fostul viceprimar la municipiu s-a aflat în conferinţă medicul Antoneta Ioniţă – deputat, dar şi colegi din partid care sunt consilieri municipali, consilieri judeţeni şi nu numai. În acea zi, imediat după conferinţă primele semnături au fost ale participanţilor la eveniment şi ale unor trecători prin faţa sediului PNL din Calea Călăraşilor.

Aproape 7 la suta, rata somajul la Braila in noiembrie 2016

*Cei mai multi someri aflati in in evidentele AJOFM sunt cei cu varste intre 40 si 49 ani 

Monica Bratu      Monica Bratu (foto) – directorul executiv al AJOFM Braila – anunta situatia somajului la Braila, la data de 30 noiembrie 2016. Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului pot fi vizualizate la http://www.braila.anofm.ro/, secțiunea Statistici.

 În primele 11 luni ale anului 2016 în urma activităţilor desfăşurate de AJOFM Brăila, au fost ocupate 5938 persoane aflate în evidenţa agenţiei. Solicitanţii de loc de muncă au participat la următoarele măsuri active: informare, consiliere şi orientare profesională; servicii de medierea muncii; cursuri de formare profesională; completarea veniturilor salariale ale şomerilor care se încadrează înainte de expirarea şomajului; stimularea mobilităţii forţei de muncă; prime de încadrare pentru absolvenţi. De asemenea, angajatorii au beneficiat de subvenţionarea locurilor de muncă pentru încadrarea: şomerilor peste 45 ani, şomerilor care sunt parinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, persoanelor care mai au 5 ani pana la pensie, persoanelor cu handicap, absolvenţilor din instituţii de învăţământ şi tinerilor cu risc de marginalizare socială.

         Dintre persoanele ocupate 2118 (35,7 %) sunt reprezentate de femei iar 3820 (64,3 %) de bărbaţi; 1928 (32,5 %) persoane sunt din mediul rural, iar 4010 (67,5 %) din mediul urban. Precizăm faptul că 1155 (19,5 %) dintre persoanele ocupate sunt cu vârsta mai mică de 25 ani, 1231 (20,7 %) cu vârsta cuprinsă între 25 – 35 ani, 1531 (25,8 %) cu vârsta cuprinsă între 35 – 45 ani, iar 2021 (34,0 %) cu vârsta peste 45 ani. Structura persoanelor angajate pe niveluri de pregătire şcolară s-a prezentat astfel: 3728 (62,8 %) şomeri cu nivel de pregătire primar, gimnazial şi profesional/şcoală de arte şi meserii; 1776 (29,9 %) cu nivel de pregătire liceal/postliceal şi 434 (7,3 %) cu nivel de pregătire universitar.

        La data de 30.11.2016 în evidenţele AJOFM Brăila se aflau înregistraţi 8629 şomeri, din care, femei 3137 (36,4 %), iar bărbaţi 5492 (63,6 %); şomeri indemnizaţi 1145 (13,3 %) şi 7484 (86,7 %) şomeri neindemnizaţi; şomeri din mediul rural 6534 (75,7 %) şi 2095 (24,3 %) din mediul urban. Structura acestora pe niveluri de pregătire s-a prezentat, astfel: 7514 (87,1 %) sunt şomeri cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional/şcoală de arte şi meserii; 850 (9,8%) cu nivel de instruire liceal/postliceal şi 265 (3,1 %) cu nivel de instruire universitar.

        În ceea ce priveşte structura şomerilor aflaţi în evidenţa agenţiei, la 30 noiembrie 2016, pe grupe de vârstă, menţionăm faptul că:  2677 persoane au vârsta cuprinsă între 40-49 ani (31,0%), 1785 persoane au vârsta între 30-39 ani (20,7 %), 1638 persoane au vârsta peste 55 ani (19,2%), 1084 persoane au vârsta sub 25 ani (12,7 %), 860 persoane au vârsta între 50-55 ani (10,1%)  şi 575 persoane au vârsta între 25-29 ani (6,8 %).

         La nivelul județului Brăila, rata şomajului înregistrat, la 30 noiembrie 2016, a fost de 6,81%, cu 0,09 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată la 31.10.2016 şi cu 0,24 puncte procentuale mai scăzută decât cea înregistrată la acceași dată a anului anterior (a fost de 7,05 %).