2020 Erasmus+: peste 3 miliarde euro pentru tinerii europeni ca să studieze în UE

*Bugetul este în creştere cu 12 la sută faţă de 2019 * Se vor creea şi 35000 oportunităţi pentru studenţii şi personalul african * Se acordă atenţie universităţilor, dar şi educaţiei pentru adulţi

   Mai multe oportunități se oferă tinerilor europeni pentru a studia, a se pregăti sau câștiga experiență profesională în străinătate prin intermediul pentru programul Erasmus+ deoarece Comisia Europeană anunţă (în 5 noiembrie 2019, când s-a publicat «Ghidul programului Erasmus+» *în toate limbile oficiale ale UE) că solicitarea de propuneri pe anul 2020 este mai mare. Astfel, pentru 2020 – ultimul an al actualului program al Uniunii Europene pentru mobilitate și cooperare în educație, formare, tineret și sport – bugetul estimat de peste 3 miliarde euro, în creștere cu 12% față de cel din 2019. Ca parte a solicitărilor de propuneri pentru anul 2020, Comisia va lansa un al doilea pilot pentru ,,Inițiativa privind Universitățile Europene”.  Orice instituție publică sau privată – ce activează în domeniile educației, tineretului, formării și sportului – poate solicita finanțare în această rundă de propuneri. În plus, pot aplica grupuri de tineri active în domenii pentru tineret, dar care nu sunt constituite oficial drept organizații de tineret. De asemenea, la nivelul UE se vor creea 35.000 de oportunități astfel încât studenții și personalul african să poată participa în program prin intermediul Alianței Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă durabile.

Tibor Navracsics – comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport: ,,Sunt foarte mulțumit că în 2020 Uniunea Europeană va investi peste 3 miliarde de euro în programul Erasmus+. Ne va permite să creăm mai multe oportunități pentru tinerii europeni să studieze sau să se pregătească în străinătate, permițându-le să învețe și să-și dezvolte o identitate europeană. În plus, ne va ajuta să promovăm Inițiativa privind Universitățile Europene, prin continuarea investiției noastre în spațiul educațional european. Sunt mândru să văd că instituțiile de învățământ superior formează noi alianțe puternice, deschizând calea pentru universitățile viitorului, care funcționează în beneficiul studenților, a personalului și a societății europene„.

Marianne Thyssen comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă: „Noile oportunități de finanțare Erasmus pentru sectorul educațional și al formării profesionale vor consolida Comunitatea Educației și Formării Profesionale; creând o punte de legătură între sectoare, regiuni și țări. Consolidarea ErasmusPro va stabiliza aceste legături, oferind în același timp mai multe oportunități pentru educație și formare profesională”.

*Ghidul furnizează solicitanților detalii despre toate oportunitățile puse la dispoziție în învățământul superior, în educația vocațională și formare profesională, în educația școlară și educația adulților, dar și în domeniile tineretului și sportului din cadrul programului Erasmus + în 2020.

Universități europene

            Primele 17 universități europene au fost selectate în iunie 2019 și sunt în curs de a-și începe activitățile. A doua solicitare de propuneri lansată acum pleacă de la această primă fază de testare. Inițiativa va fi tema principală a unui eveniment al Comisiei Europene din 7 noiembrie 2019, unde toate universitățile europene selectate până acum se vor reuni pentru prima dată pentru a face schimb de informații și pentru a discuta cu studenții, rectorii și ministerele responsabile pentru învățământul superior despre următorii pași. Și alte universități vor fi reprezentate la dezbaterile despre viitorul învățământului superior în Europa.

Educație, formare profesională și învățare pentru adulți

           Acesta va fi al treilea an al Parteneriatelor de schimb interșcolar – o acțiune Erasmus + care oferă oportunități școlilor din Europa de a face schimburi de experiență (elevi și profesori). În ultimii doi ani, au participat peste 15.000 școli, iar în 2020, alte 9.000 școli vor beneficia de această oportunitate. În educația și formarea profesională, investițiile se concentrează pe ErasmusPro – oportunități pentru studenți și ucenici de a petrece între trei luni și un an în străinătate, dezvoltându-și competențele profesionale și lingvistice. De la lansarea sa în 2018, ErasmusPro a reușit să crească interesul pentru plasamentele pe termen lung în educația vocațională și formare și a sprijinit anual peste 12.000 de cursanți.  Sprijinul va contribui, de asemenea, la înființarea Centrelor de Excelență transnaționale pentru educație vocațională și formare profesională, integrate în strategiile de dezvoltare locale și regionale. Centrele vor colabora cu alte sectoare de educație și formare, cu mediul de afaceri și comunitatea științifică pentru a dezvolta o programă de înaltă calitate axată pe abilități sectoriale. În sectorul instruirii adulților, sprijinul financiar va contribui la înființarea sau consolidarea rețelelor regionale sau naționale ale furnizorilor de programe de educație pentru adulți, astfel încât aceștia să poată oferi un număr crescut de proiecte de calitate pentru următorul program Erasmus.

Deputat Antoneta Ioniță: „Ministerul Sănătăţii nu ştie unde se duc banii din taxa pe viciu”

*Contrar legii, care între timp se pare că a fost schimbată (?!), banii eferenţi taxei pentru descurajararea consumului de tutun și alcool nu se duc la Ministerul Sănătăţii care ar trebui să gestioneze programe de prevenţie * Guvernul PSD-ALDE a cheltuit fără discernământ banii românilor și încearcă să acopere găurile din buget 

 

Antoneta Ioniță, medic,
deputat PNL

Medicul Antoneta Ioniţă – deputat PNL de Brăila, preşedinte Organizaţia Femeilor Liberale Brăila, a adresat Sorinei Pintea – ministrul Sănătății – o întrebare referitoare la modul cum a fost utilizată „taxa pe viciu” în anul 2018 și ce previziuni există pentru 2019. Se pare că banii din taxa pe viciu încasată pentru activitățile publicitare la produse din tutun și băuturi alcoolice nu se mai constituie în venituri la bugetul propriu al Ministerului Sănătății și, prin urmare, nu mai pot fi folosiți pentru finanțarea unor programe în favoarea pacienților români.

Guvernul PSD-ALDE a cheltuit fără niciun discernământ banii românilor și încearcă să acopere găurile din buget cu tot felul de artificii și împrumuturi care împovărează România. Taxa pe viciu a fost gândită să descurajeze consumul de tutun și alcool și era firesc ca sumele încasate să fie direcționate pentru derularea unor programe de prevenție sau chiar pentru dotarea cabinetelor medicilor de familie tineri, în condițiile în care o astfel de propunere a fost prinsă în programul de guvernare al PSD dar, evident, nu a fost onorată. Acum, a dispărut și această sursă de finanțare, iar nevoile pacienților români rămân în continuare uriașe. S-a spus că banii vor fi folosiți de Ministerul Finanțelor la investiții, la infrastructură, dar mă tem că, în realitate, ei acoperă cheltuielile aberante ale guvernanților”, spune deputatul liberal Antoneta Ioniță.

Răspunsul primit de la Ministerul Sănătății este o oglindă a modului în care actualii guvernanți de la PSD-ALDE fac politicile publice și lipsa de respect față de sănătatea românilor. În urma celebrei Ordonanțe 114/ 2018, banii aferenți taxei pe viciu nu mai intră în bugetul Ministerului Sănătății, iar toate articolele referitoare la acest subiect, existente în Legea nr. 95/2006, privind reforma în sănătate, au fost abrogate. Mă îndoiesc că banii din taxa pe viciu au fost direcționați în ultimii ani către destinația prevăzută de lege, câtă vreme, în răspunsul primit de la Ministerul Sănătății nu este precizată destinația banilor până la începutul anului 2019, când prevederile legale au fost abrogate, deși a solicitat să fie precizate principalele capitole de cheltuieli spre care au fost repartizați banii din taxă și  care au fost sumele cheltuite„, subliniază parlamentarul brăilean care continuă să meargă la fiecare final de săptămână la propriul cabinet medical şi să-şi exercite în continuare şi obligaţiile profesionale de medic de familie.

Alexandru Dănăilă, PNL Brăila: ”Întârzierea aprobării Bugetului 2019, mari întârzieri în activitatea primăriilor”

*Președintele liberalilor brăileni, fost viceprimar la municipiul Brăila, atrage atenția supra faptului că abia din luna aprilie 2019 administrațiile locale își vor putea începe efectiv activitățile de (eventual, dacă au cu ce…) dezvoltare a localităților

 

Antoneta Ionuiță și Alexandru Dănăilă-Zaharia, PNL Brăila

Președintele liberalilor brăileni, fost viceprimar la municipiul Brăila, atrage atenția supra faptului că abia din luna aprilie 2019 administrațiile locale își vor putea începe efectiv activitățile de (eventual, dacă au cu ce…) dezvoltare a localităților. Alexandru Dănăilă-Zaharia – președinte PNL Brăila. consilier județean din partea formațiunii liberale în Consiliul Județean Brăila, fost viceprimar la municipiul Brăila, atrage atenția asupra faptului că aprobarea atât de târzie a Bugetului 2019 (Nota red. Documentul a fost depus de guvernanți abia în data de 9 februarie, în loc de… luna noiembrie 2018, cum ar fi fost normal, iar amendamente s-au putut depune doar luni, 11 februarie 2019…) aduce mari prejudicii activitatii primariilor in teritoriu:

       „O bătaie de joc la adresa românilor… Liviu Dragnea și PSD nu fac altceva decât să mintă cetățenii. Deja au trecut trei luni din acest an. Primăriile nu vor putea să înceapă activitatea abia din luna aprilie„, pentru că nu poți face proiecții bugetare decât bazându-te pe ceva concret (Nota red. Dar știm, după cum au dsublinait aliniștii economici, că acest buget este nerealist), a precizat Alexandru Dănăilă-Zaharia.

Secvența video din conferința de presă susținută la sediul partidului împreună cu medicul Antoneta Ioniță – deputat PNL de Brăila, președinte Organizația femeilor Liberale Brăila.

Deputat Vasile Varga, PNL: „Scăderea bugetelor administraţiilor locale, o nouă baroniadă marca PSD”

*Avertismentul vine după „gafele” (?!?) din propunerile, şi aşa tardive, din proiectul pe bugetul naţional 2019 – care oricum trebuia depus în parlament în luna noiembrie 2018… nicidecum în februarie 2019 * Pericolul este atât în desfăşurarea activităţilor din comunităţi, cât şi dezvoltarea lor 

 

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul Vasile Varga, reprezentant PNL în parlament şi membru al organizaţiei liberale brăilene, subliniază marile probleme (în loc să le rezolve cele deja existente) pe care le produce guvernarea social-democrată prin proiecţia bugetară, şi aşa mult întârziată: „Crasă incompetență sau rea-voință? Cum să înţelegem ce se întâmplă cu bugetul 2019? Anul trecut, prin populista scădere a impozitului pe venit de la 16 la 10%, bugetele primăriilor au fost grav afectate. Iar orice diminuare de acest gen a fondurilor de investiții ale municipalităților are repercusiuni serioase în planul dezvoltării orașelor sau a existenței categoriilor defavorizate.  Guvernul PSD-ist avea obligația să compenseze pierderea administrațiilor locale, însă acest lucru nu s-a petrecut, în ciuda negocierilor și promisiunilor. Ba mai mult, în 2019, orașele României  vor avea mai puțini bani la buget, fapt ce se va reflecta direct în calitatea vieții cetățenilor – spitale, mediu, infrastructură, iluminat stradal, salubritate„.

Asociaţia Municipiilor din România a tras deja un semnal de alarmă. În proiectul de buget pentru 2019, sumele alocate municipalităților prezintă, în valoare absolută, pierderi de câteva milioane de euro – uneori de până la 10-15 milioane, în cazul orașelor mici. În cazul orașelor mari, pot fi pierderi şi de 20-30 milioane euro. Culmea este că un angajament din programul de guvernare al PSD preciza că 100% din impozitul pe venit rămâne la administrațiile locale.

Vasile Varga subliniază aceste neajunsuri care pun în pericol activitatea curentă, dar şi dezvoltarea comunităţilor: ”Situația este extrem de gravă la nivelul administrațiilor locale. Pentru a se compensa pierderile de anul trecut de la buget, primăriile ar fi trebuit să primească 60% din impozitul local. Se pare însă ca suma propusă s-ar învârti undeva în jurul a 45 și 50%. Dar asta nu e tot. Președinții Consiliilor Județene vor primi pentru echilibrare între 30 și 35% din aceste sume, față de 18% anul trecut. În traducere liberă pentru neinițiați, primarii din toată țara vor sta cu mâna întinsă în fața celor 40 de oameni care vor împărți banii în România. Cu mare tristețe și revoltă, remarc faptul că PSD-ul nu va putea renunța niciodată la politica discreționară, la politizarea alocărilor bugetare și la baroniada cu care s-a consacrat în politica românească. Toate acestea se vor reflecta în investiții, în dezvoltarea orașelor României, proces în cadrul căruia PSD-ul a tras frâna de mână. Din teritoriu sunt semnale clare că pe viitor ne vom confrunta cu probleme serioase în ceea ce privește nevoile de bază ale cetățenilor. Inconștiența guvernanților începe să lovească toate categoriile de alegători, punând în pericol comunitățile în ansamblul lor”.

Liberalii confirmă: „Liderii PSD Brăila, ineficienți, ignorați de colegii lor din guvern”

*Sublinierea aparţine deputatului Vasile Varga

    Notarul brăilean Vasile Varga – deputat din partea Partidului Naţionale Liberal (PNL) – trage un semnal de alarmă referitor la alocarea unor sume de bani pentru dezvoltarea comunităților locale din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziție Guvernului. „Alocarea, aşa cum e făcută acum, demonstrează încă odată, ceea ce era știut de mult, şi anume banii se acordă arbitrar, fără să se țină cont de populație sau de proiectele aflate în derulare, totul după bunul plac al PSD. Liviu Dragnea pedepsește comunitățile locale, iar banii sunt dați pe criterii politice. Conform Hotărârii de Guvern nr. 977/2018, județului Brăila i-au fost alocate 1,8 milioane lei. Prin comparație, două județe vecine, conduse tot de PSD, au primit sume și de zece ori mai mari, cum este cazul Galațiului, cu peste 11,2 milioane lei, sau cel al județului Vrancea, care a primit peste 6,1 milioane lei„.

           ”Am dat doar două exemple de județe vecine cu al nostru, care au primit sume mult mai mari, deși populația  județului Vrancea este sensibil egală cu numărul locuitorilor din județul Brăila, a declarat deputatul liberal Vasile Varga, care a criticat și ineficiența PSD-iștilor din administrația locală. Inexplicabilă este reacția liderilor PSD din administrația locală brăileană, Ori sunt incapabili să ceară fonduri, ori stau cu capul plecat, de teamă să nu-l supere pe Liviu Dragnea, ori nu sunt, pur și simplu, băgați în seamă. Indiferent de situație și de motive, un lucru este sigur: Brăila este tratată ca o Cenușăreasă, iar brăilenii au de suferit”, precizează deputatul Vasile Varga care se teme că alocările bugetare către comunele brăilene vor fi făcute în batjocură, iar primarii liberali vor primi insuficienți bani pentru a continua proiecte de investiții: Avem semnale foarte clare că aceste sume vor constitui instrumente de șantaj față de primarii noștri și vreau să-i atrag foarte serios atenția președintelui Consiliului Județean, Francisk Iulian Chiriac, să aloce sumele în funcție de proiecte și nu după culoarea politică. Să nu împartă județul între primari PNL și primari PSD – ALDE și să dea dovadă de responsabilitate și echilibru.

Nota liberalilor: Și la nivel național, alocările bugetare au stârnit un adevărat scandal, pentru că membrii influenți ai PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, au repartizat sumele arbitrar, fără să țină cont de populație. De exemplu, județul Teleorman, cu o populație de 360.000 locuitori, a primit 15,4 milioane lei, de 15 ori mai mult decât Brăila, județ cu aproximativ același număr de locuitori.

Consiliul Local Municipal Brăila, şedinţa noiembrie 2018

*În 29 noiembrie 2018, de la ora 10.00 

Şedința ordinară a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila a fost programată pentru data de 29 noimebrie 2018, în sala de şedinţe a Companiei de Utilități Publice (CUP) ”Dunărea” SA de la ora 10.00.  Foto de la o ședință anterioară, arhiva reviwtei de cultură și informație Braila Chirei.

Primarul Marian Viorel Dragomir propune consilierilor următoarea ordine de zi (lista de propuneri cuprinde în total 80 de proiecte de hotărâre în PROIECT ORDINE DE ZI SEDINTA ORDINARA NOIEMBRIE 2018 – click pe document pentru detalii):

1) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Serviciului de Transport Public Local de Călători şi Administrare Portuară Brăila  pe anul 2018; 2) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Serviciului de Utilitate Publică Seroplant Brăila pe anul 2018; 3) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Serviciului de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor Brăila pe anul 2018; 4) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Regiei Autonome „Administrația Zonei Libere Brăila” pe anul 2018; 5) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea HCLM Brăila nr. 61/ 19.02.2018, referitoare la „Aprobarea numărului de burse şi a cuantumului unei burse pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetul local al municipiului Brăila, pe anul 2018”, cu modificările ulterioare; 6) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Acordarea de granturi unităților de învățământ preuniversitar de stat de pe raza municipiului Brăila pentru premierea elevilor și cadrelor didactice cu rezultate deosebite în domeniul performanțelor școlare (olimpiade școlare/ competiții internaționale și naționale) în anul școlar 2017 – 2018; 7) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Acordarea de granturi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat de pe raza municipiului Brăila pentru premierea elevilor şi cadrelor didactice cu rezultate deosebite în domeniul performanţelor şcolare (media 10 la examenul de evaluare naţională și bacalaureat) în anul şcolar 2017-2018; 8) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiului Brăila pe anul 20189) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului general centralizat al municipiului Brăila pe anul 2018; 10) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Aprobarea cofinanțării obiectivului de investiții „Modernizare străzi Cartier Pisc”; 11) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea anexei 4 la HCLM Brăila nr. 617/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea tarifelor activităților din cadrul serviciului de salubrizare valabile începând cu data de 1.01.2018”, cu completările aduse prin HCLM nr. 10/ 31.01.2018;

Liceul „Darclee”, corp E,
în Calea Galaţi nr. 33

 12) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Art. 1 din HCLM Brăila nr. 40/ 23.02.2017 referitoare la <Aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare corp E Calea Galați nr. 33 Brăila Liceul de Arte ”<Hariclea Darclee>”; 13) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Aprobarea Planului de acţiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă pentru anul 2019; 14) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Stabilirea numărului mediu lunar al legitimațiilor pentru care Direcția de Asistență Socială Brăila va asigura plata gratuității transportului urban cu mijloace de transport în comun de suprafață persoanelor cu dizabilități, încadrate în gradul grav și accentuat de handicap, asistenților personali cât și însoțitorilor acestora, pentru anul 2019; 15) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Aprobarea numărului de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav pentru anul 2019 (…)

PNL Brăila acuză Primăria municipiului de cheltuire iresponsabilă a banului public

*Liberalii contestă modul în care se fac cheltuielile administrative în Brăila: totul e lipsit de viziune și nimic nu aduce dezvoltare * Consilierul muncipal Adrian Tabarac se întreabă la ce ar folosi brăilenilor o scenă nouă de spectacole în aer liber sau cum ajută dezvoltarea Brăilei o hologramă în valoare de 75000 lei?!? * În acest mod, oraşul Brăila este condamnată la sărăcie perpetuă

De când industria la Brăila a devenit mai degrabă o poveste, şi de când administraţia centrală condusă de PD a crescut exagerat (prin comparaţie cu zona privată, cea care ar trebui de fapt să dicteze aceste aspecte în economie) lefurile celor din administraţia publică, toate discuţiile despre bugete şi cheltuirea banului public capătă mult mai multă greutate. Iar la Brăila cineva (ştim cine! cei care gestionează capitolul) ar trebui să fie gândite de o sută de ori aspectele care ţin de utilizarea eficientă a banilor, mai cu seamă că cifra lor totală nu se ridică la mari aşteptari, că nu sunt motive reale pentru ele deocamdată. De aceea, când opoziţia politică aduce critici în acest domeniu, ele trebuie privite cu atenţie şi cântărite în aşa fel încât să aducă nu supăarre, ci rezolvări.

Astfel, grupul consilierilor municipali din partea Partidului Național Liberal (PNL) susţine că nici pe departe cheltuirea banilor publici în Brăila nu duce la dezvoltare, propunerile administrației locale privind aceste aspecte fiind lipsite de viziune. De altfel, consilierii PNL s-au opus la ultima ședință a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila (https://brailachirei.wordpress.com/2018/10/30/consiliul-local-municipal-braila-sedinta-octombrie-2018/) şi au votat negativ la toate capitolele privind modul în care administrația locală condusă acum de PSD și primarul Marian Viorel Dragomir înțeleg să direcționeze „fonduri însemnate pentru tot felul de chestiuni fără importanță„, după cum se afirmă în comunicatul de presă transmis de la PNL Brăila.

Adrian Tabarac,
consilier municipal,
preşedinte Organizaţia Municipală PNL Brăila

Cum pe odinea de zi a şedinţei CLM au fost mai multe proiecte de hotărâre privind rectificări ale diverselor bugete ale unor instituții aflate în subordinea CLM, inclusiv bugetul municipiului, imaginea de ansamblu a fost că investițiile publice care se vor face în Brăila în următoarea perioadă nu duc la dezvoltare și la crearea de noi locuri de muncă. Administrația PSD și primarul Dragomir continuă modul lipsit de viziune în cheltuirea banului public, aproape în dispreț față de nevoile locuitorilor municipiului Brăila. Nu putem fi de acord cu modul în care actuala administrație locală vrea să aloce cei peste 70 de milioane de lei, excedent bugetar. Vorbim, totuși, despre 15 milioane de euro! Și constatăm că ce se întâmplă cu acești bani? În niciun caz nu sunt investiți în proiecte care să însemne dezvoltarea Brăilei. În timp ce în oraș s-au atras prea puține fonduri europene, n-am cheltuit banii pentru cofinanțări pentru că nu am avut proiecte, în timp ce orașul se scufundă și economia locală este tot mai șubredă, noi ne permitem să investim 15 milioane de euro pe nimicuri?!?”, a declarat Adrian Tabarac – consilier municipal, președinte al Organizaţiei Municipale PNL Brăila.

Liberalii amintesc că, din excedentul bugetar de la municipiu, se va cumpăra, spre exemplu, o scenă pentru spectacole (Nota red. Care sunt de obicei tot pe bani publici, cu selecţie care nu se ştie dacă a fost gândită ca să aducă un plus în educaţia tinerei generaţii în materie de artă, spre exemplu) și tot echipamentul aferent, sau că se alocă 75.000 de lei pentru o hologramă ”Brăila 650” (o stemă mai degrabă), într-un oraș în care sărăcia generalizată, pe fondul decăderii economice, este un fenomen. Consilierii liberali au venit încă de la începutul anului 2018 cu amendamente la construirea bugetului, prin care au propus demararea procedurilor pentru construcția unui parc industrial, deschiderea a șase centre de permanență medicală, introducerea transportului electric, reabilitarea centrului vechi şi a falezei Dunării, reabilitarea termică a blocurilor şi a faţadelor care în prezent fac din Brăila un oraş foarze urât, acordarea de facilități pentru investitori etc.

Toate amendamentele noastre au fost respinse. Primarul nu s-a aplecat asupra niciunui proiect serios, iar acum asistăm cum sume uriașe sunt direcționate spre licențe și softuri, dar nu s-a putut amenaja măcar un singur centru de permanență medicală pentru brăileni. Ceea ce propuneam noi însemna dezvoltare, iar ceea ce face administrația PSD arată lipsa lor de viziune. Noi refuzăm să fim părtași la acest mod de a administra un oraș, de a-l condamna la sărăcie și subdezvoltare”, a mai precizat Adrian Tabarac.

Notă. În recenta conferinţă de presă de la PNL (https://brailachirei.wordpress.com/2018/10/27/primaria-braila-lipsita-de-transparenta-acuza-liberalul-adrian-tabarac/), Adrian Tabarac a menţionat alt păcat al administraţiei conduse la Brăila de PSD: lispa de transparenţă, care conduce şi ea la nereguli şi probleme în viaţa de zi cu zi a brăilenilor.

Cel puțin 100.000 de tineri pot participa, până în 2020, la Corpul european de solidaritate

*Comisia Europeană a lansat apelul de propuneri de idei şi proiecte *Din bugertul UE a fost alocată suma de 44 milioane de euro pentru proiecte ale tinerilor europeni şi nu numai lor * Pot fi acceptate proiecte de voluntariat, stagii în domeniul solidarităţii etc. * Proiectele individuale se transmit până la 16 octombrie 2018, iar cele de echipă până la 18 februarie 2019

Comisia Europeană invită părțile interesate să prezinte idei de proiecte în cadrul Corpului european de solidaritate. O sumă totală de 44 milioane de euro a fost alocată din bugetul UE pentru proiectele selectate, care vor fi deschise tuturor tinerilor din Europa și din afara UE. Aceasta este prima dintr-o serie de cereri de propuneri care, până la sfârșitul anului 2020, va face posibilă participarea a cel puțin 100.000 de tineri la Corpul european de solidaritate. 

European Solidarity Corps

Apelul de propuneri este deschis proiectelor de diferite structuri. Condițiile detaliate ale cererii de propuneri, inclusiv prioritățile și instrucțiunile de depunere a candidaturilor pentru fiecare proiect, pot fi consultate în Ghidul Corpului european de solidaritate.

Pe lângă voluntariatul individual pe termen mai lung, stagiile și locurile de muncă în domeniul solidarității, vor fi eligibile proiecte ale organizaţiilor, grupurilor ş.a.m.d.

  • Organizațiile vor putea oferi proiecte pe termen scurt (de la două săptămâni la două luni) pentru echipe de voluntari. Organizațiile vor trebui mai întâi să primească o etichetă de calitate, pentru care pot aplica în orice moment prin depunerea unei cereri la agenția națională Erasmus + sau, în anumite cazuri, la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură;
  • Nu numai organismele publice și private cu sediul în statele membre ale UE pot solicita finanțare. Tinerii înscriși pe portalul Corpului european de solidaritate vor putea, de asemenea, să formeze un grup de cel puțin cinci participanți și să-și creeze propriile activități de solidaritate.
  • Anumite proiecte ale Corpului european de solidaritate în domeniul voluntariatului sunt, de asemenea, deschise participării organizațiilor din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și din alte țări partenere din afara UE.

Proiectele din cadrul cererii de propuneri vor fi selectate odată ce Parlamentul European și Consiliul vor adopta în mod oficial propunerea Comisiei, în urma acordului lor politic din iunie 2018. Termenul limită de depunere a propunerilor este 16 octombrie 2018, cu excepția proiectelor propuse de echipele de voluntariat, care vor avea timp să aplice până la 18 februarie 2019.

Günther H. Oettinger – comisarul pentru buget și resurse umane: „Odată cu lansarea acestei noi cereri de propuneri în cadrul Corpului european de solidaritate, ne îndeplinim angajamentul de a oferi tinerilor mai multe oportunități de a participa la activități de solidaritate. Finanțat din bugetul UE, Corpul european de solidaritate este cel mai bun cadru pentru tinerii care doresc să învețe, să împărtășească experiențe și să își folosească energia pentru binele comun”.

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Solidaritatea este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene. În repetate rânduri, tinerii din întreaga UE au dovedit că au voința de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate. Prin crearea unui cadru special și prin punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru perioada 2018-2020, dorim să le oferim tinerilor mai multe posibilități de a se implica, inclusiv posibilitatea de a forma un grup de voluntari și de a veni cu propriile idei pentru proiecte de solidaritate”.

Marianne Thyssen – comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă: „Corpul european de solidaritate ajută tinerii, contribuind la dezvoltarea lor profesională și la integrarea lor pe piața forței de muncă. Având o puternică dimensiune europeană a solidarității, Corpul de solidaritate reprezintă o oportunitate extraordinară pentru tineri să își dezvolte aptitudini interpersonale și să dobândească cunoștințe noi, toate acestea reprezentând o valoare adăugată atât pentru ei înșiși, cât și pentru societate în general”.

** * Corpul european de solidaritate a fost lansat în decembrie 2016. De atunci s-au înscris 72000 de tineri, din care 7000 sunt implicați în activități de solidaritate. În mai 2017, Comisia a prezentat o propunere de alocare a peste 340 de milioane de euro pentru Corpul european de solidaritate și pentru consolidarea structurii sale juridice, astfel încât să fie oferite posibilități de participare pentru cel puțin 100000 de tineri până la sfârșitul anului 2020. În iunie 2018, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la această propunere, care trebuie acum să fie adoptată în mod oficial de către ambele părți. Între timp, pot fi adoptate măsuri pregătitoare, cum ar fi lansarea cererii de propuneri din 10 august. La 11 iunie 2018, Comisia a prezentat propunerea sa pentru Corpul european de solidaritate după 2020, alocând 1,26 miliarde de euro pentru a permite unui număr de aproximativ 350000 de tineri să participe la o activitate de solidaritate.

Prin InvestEU, noi locuri de muncă în economie și inovare în Europa

*Platforma de consiliere InvestEU va integra cele 13 servicii de consiliere disponibile în prezent într-un ghișeu unic de asistență pentru dezvoltarea proiectelor * Dar, susţin oficialii Comisiei Europene, e nevoie în continuare de reforme structurale în ţările membre

     În următorul buget (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/29/bugetul-ue-politica-flexibila-de-coeziune-dupa-2020-pentru-coerenta-dezvoltare-regionala/) pe termen lung al UE care acoperă perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus crearea programului InvestEU cu scopul de a reuni finanțarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții pentru un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.

InvestEU va reuni multitudinea de programe financiare disponibile în prezent și va extinde modelul de succes al Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”. Noul program va fi compus din Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Jean-Claude Juncker – preşedintele Comisiei Europene,a declarat: „Planul de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în mobilizarea de investiții private și crearea de locuri de muncă în Europa. Planul a atras deja investiții de aproape 290 de miliarde de euro, care fără el nu ar fi fost posibile, și a oferit finanțare unui număr de 635 000 de întreprinderi mici. Cu InvestEU, dorim să luăm acest model de succes și să-l extindem pentru a acoperi numeroasele programe de finanțare oferite de UE. Simplificăm, facem mai mult cu mai puține resurse și punem un accent sporit pe investițiile sociale”.

Vicepreședintele Jyrki Katainen – responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate: „Programul InvestEU este o reformă structurală la nivelul bugetului UE. El grupează multitudinea de programe de finanțare ale UE într-o structură unică, sub o marcă unică: InvestEU. Pornind de la succesul Fondului european pentru investiții strategice, vom putea continua să stimulăm crearea de locuri de muncă, inovarea și competențele în Europa, cu avantajul suplimentar de a oferi beneficiarilor proceduri mai simple și mai transparente. InvestEU ne va ajuta să atingem obiective de politică precum sustenabilitatea, excelența științifică, incluziunea socială și sprijinul acordat extinderii micilor întreprinderi, cu scopul de a mobiliza investiții în valoare de peste 650 de miliarde de euro, în majoritatea lor din sectorul privat. În plus, oferim statelor membre opțiunea de exploata mai bine fondurile puse la dispoziția lor de UE prin intermediul fondului de garantare. Un câștig pentru toți”.

Fondul InvestEU va continua să mobilizeze investiții publice și private în UE, pentru a contribui la acoperirea deficitului de investiții încă semnificativ din Europa. Mai exact, noul fond va face mai mult cu mai puține resurse, va crea un portofoliu diversificat și flexibil, va raționaliza și va simplifica, va valorifica expertiza locală, națională și europeană a partenerilor noștri de finanțare, va ajuta statele membre să exploateze mai bine fondurile puse la dispoziția lor de UE.

Pornind de la modelul Portalului european pentru proiecte de investiții al planului de investiții, Platforma de consiliere InvestEU va integra cele 13 servicii de consiliere disponibile în prezent într-un ghișeu unic de asistență pentru dezvoltarea proiectelor. Va oferi sprijin și asistență tehnică pentru a ajuta la pregătirea, dezvoltarea, structurarea și implementarea proiectelor, inclusiv la consolidarea capacităților.

** * Mai multe informaţii la http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-4010_en.htmhttps://ec.europa.eu/commission/publications/investeu-programme_en şi la https://ec.europa.eu/commission/publications/investeu-programme_en

** * Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”, a fost lansat în noiembrie 2014 pentru a inversa tendința descendentă a nivelurilor deja scăzute ale investițiilor și pentru a înscrie Europa pe calea redresării economice. Operațiunile aprobate în cadrul Fondului european pentru investiții strategice al Planului Juncker ar trebui să mobilizeze investiții în valoare de 287 de miliarde de euro până în mai 2018. Se preconizează că un număr de circa 635 000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de ameliorarea accesului la finanțare.

** * Finanțarea din partea UE nu va soluționa, de una singură, problema nivelurilor scăzute ale investițiilor în Europa. E nevoie în continuare de reforme structurale. Statele membre ar trebui să utilizeze tot sprijinul disponibil pentru a elimina barierele naționale din calea investițiilor și pentru a-și îmbunătăți mediile de afaceri, în special prin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. La 31 mai 2018, Comisia a propus crearea unui Program de sprijin pentru reforme care va sprijini reforme prioritare în toate statele membre ale UE și va beneficia de un buget total de 25 miliarde euro. Acest nou program include un sprijin financiar pentru reforme, precum și asistență și expertiză tehnică.

În bugetul UE pe 2021-2027, mai mulţi bani pentru sectoarele culturale și creative

*Banii vor putea merge către zona media, cultură şi IMM-uri, organizaţii care activează în medii creative, digital etc. şi fac legătura între primele domenii 

Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru 2021-2027 propus de Comisia Europeană (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/29/bugetul-ue-politica-flexibila-de-coeziune-dupa-2020-pentru-coerenta-dezvoltare-regionala/) include majorarea la 1,85 miliarde euro a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, dar și operele audiovizuale. Propunerea este cu atât mai atarctivă cu cât şi 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural https://europa.eu/cultural-heritage/. În următoarea perioadă, cei interesaţi vor fi atenţi la anunţurile privind deschiderea liniilor de finanţate pe domeniile menţionate. Foto de la prezentarea bugetului, comisarii europeni Tibor Navracsics şi Mariya Gabriel.

Andrus Ansip – vicepreședinte pentru piața unică digitală: „Mediul digital a transformat peisajul nostru cultural, aducând cu sine noi provocări și oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene. Vrem ca autorii, creatorii și producătorii din UE să profite la maximum de aceste noi oportunități legate de tehnologiile digitale”.

Tibor Navracsics, Mariya Gabriel

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Cultura a ocupat întotdeauna un loc central în cadrul proiectului european. Ea este elementul care unește oamenii. Sectoarele culturale și creative joacă, de asemenea, un rol crucial de stimulare a evoluției economice și sociale, permițându-ne să construim relații internaționale puternice. Ne propunem obiective ambițioase în domeniul culturii și un robust program Europa creativăn.e va permite să le transformăm în realitate. Fac apel la toate statele membre și la Parlamentul European să susțină această abordare”.

Mariya Gabriel – comisarul pentru economie digitală și societate digitală: „Sprijinul pe care îl acordăm sectoarelor culturale este esențial pentru a ajuta industria europeană să fie mai competitivă. Un sector audiovizual puternic, pe care îl putem realiza prin programul MEDIA al Europei creative, va consolida cultura, identitatea și diversitatea europeană și va contribui la consolidarea valorilor noastre comune în materie de libertate și de pluralism ale mijloacelor de comunicare în masă”.

Propunerea de buget a Comisiei Europene de consolidare a sectoarele culturale și creative ale UE se axează pe trei domenii: Media – programul din Europa creativă care sprijină industria de film și alte industrii audiovizuale din UE, cultura și acțiunea intersectorială: 1) Media – 1.081 miliarde euro vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi mai multe fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE pentru a spori accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene; 2) Cultură – 609 milioane euro din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe, 3) Intersectorial în domeniile cultural şi media – 160 milioane euro vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.

** * Iniţiatorii sunt conştienţi că domeniul cultural joacă un rol pozitiv în consolidarea societății europene, a economiei în particular. În procesele de digitalizare și concurență globală, tot mai accentuate, este necesar un sprijin susținut în sectoarele culturale și creative europene: se pot face mai multe pentru a stimula producțiile transfrontaliere, pentru circulaţia operele europene astfel încât ele să fie distribuite la scară mai largă, să se poată profita la maximum de tehnologiile digitale, menținând în același timp diversitatea culturală și lingvistică a Europei; prin consolidarea culturii și creativității în UE, se poate sprijini mai bine libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, cruciale pentru menținerea unor societăți deschise, favorabile incluziunii și creative – motive pentru care Comisia propune majorarea finanțării pentru programul Europa creativă  https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/

** * Programul Europa creativă este disponibil în perioada 2014-2020. Propunerea de nou program Europa creativă face parte din capitolul „Investiția în oameni” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Principalul obiectiv este de a promova cultura europeană care contribuie la formarea unei identități europene. Noul program urmărește, de asemenea, să le ofere cetățenilor mijloace de acțiune prin promovarea și protejarea drepturilor și a valorilor fundamentale și să creeze posibilități de implicare și de participare democratică a acestora la procesul politic și la societatea civilă. Sprijinul european pentru sectorul cultural și al audiovizualului a fost acordat timp de mulți ani prin intermediul a diferite programe de finanțare. Programul Europa creativă 2014-2020 reprezintă o platformă unică de coordonare și de sprijin constructiv pentru sectoarele culturale și creative pe întregul continent. Noua propunere de program se bazează pe experiența acumulată și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează, dar şi pe Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 care are în obiective sensibilizarea cu privire la patrimoniul comun – și totuși divers – al Europei și consolidarea identității europene.