Regina-mamă Elena, alături de fiul Mihai I în Noua Catedrală din Curtea de Argeş

*Sâmbătă, 19 octombrie 2019, a fost oficiată slujba de reînhumare, fiind astfel îndeplinită dorinţa regelui Mihai I al României de a fi veşnic împreună

regina-mamă Elena cu Mihai I, copil

Casa Regală a României a decretat trei zile de doliu, în perioada 18 – 20 octombrie 2019, cu prilejul reînhumării Reginei-mame Elena în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală din Curtea de Argeş, aşa cum şi-a dorit fiul său, regele Mihai I al României (25 octombrie 1921, Castelul Peleş din Sinaia – 5 decembrie 2017, Aubonne în Elveţia), de asemenea înhumat în lăcaşul creştin-ortodox gândit de arhitectul Augustin Ioan şi amplasat în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş (ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab) la fel ca şi soţia sa, regina Ana (principesă de Bourbon-Parma, 1923 – 2016).  Evenimentul are importanţa sa. în condiţiile în care istoria a demonstrat că regalitatea – începând cu Carol I – a adus României imense servicii şi a pus statul pe o cale europeană, de dezvoltare şi modernitate, ceea ce înainte de sosirea principelui german nu părea posibil în contextul balcanic al spaţiului românesc.

        Sicriul reginei Elena a fost repatriat vineri, 18 octombrie 2019, iar la aeroport a avut loc un ceremonial militar și religios, în prezența Majestatea Sale Margareta, custodele coroanei, a membrilor Familiei Regale, a reprezentanților statului român etc. Cortegiul funerar a plecat de la Aeroportul Internațional Otopeni la Palatul Elisabeta, aici sicriul fiind depus în Sala Regilor. Alegerea acestui loc nu a fost întâmplătoare, de aici regina-Mamă și regele Mihai I au părăsit ţara în 30 decembrie 1947. Românii s-au putut reculege la catafalcul Reginei-mame. După vreo trei ore, cortegiul funerar s-a deplasat către Curtea de Argeș pe ruta Chitila, Titu, Găești, Topoloveni, Pitești, Curtea de Argeş. Sicriul Reginei Elena a fost depus în Catedrala istorică Episcopală și Regală vineri, 18 octombrie 2019, publicul având acces inclusiv sâmbătă, 19 octombrie 2019. Tot sâmbătă, la ora prânzului, a fost oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală. Până în 21 octombrie 2019 e deschisă o carte de condoleanțe la Palatul Elisabeta. Condoleanțele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro.
** * Principesa a Greciei şi Danemarcei, devenită regina-mamă Elena (2 mai 1896, Athena. Grecia – 28 noiembrie 1982, Lausanne, Elveţia), a avut o viaţă plină de dramatism, la fel ca şi istoria perioadei, dar şi contorsionată de elementele pasionale din biografia soţului său, regele Carol al II-lea al României. care a şi părăsit-o fiind interesat de alte relaţii feminine. Chiar şi în aceste condiţii, despre regina-mamă Elena păstrăm, români şi evrei deopotrivă, o amintire plină de recunoştinţă. Aceasta deoarece regina Elena a făcut posibilă, la reîntoarcerea în ţară în septembrie 1940, salvarea a sute de evrei după ce regimul Antonescu, după abdicarea lui Carol al II-lea, în contextul instaurării teroarei antisemite pe model nazist. De altfel, acest merit i-a fost recunoscut mai târziu de Institutul Yad Vashem, fiindu-i conferit reginei-mame Elena titlul de „Drept între popoare”.

Despre mese și meniuri regale, conferinţă la Arhivele Naţionale

*În 28 august 2019 de la ora 18.00, în capitală * Conferenţiază Ştefania Dinu, autoarea cărţii omonine apărute la Corint

Arhivele Naţionale ale României găzduiesc la sediul din capitală, Bd. Regina Elisabeta nr. 49, în data de 28 august 2019 de la ora 18.00 conferinţa „Mese și meniuri regale” susţinută de istoric dr. Ștefania Dinu – director general adjunct (științific) al Muzeului Național Cotroceni, autoarea a lucrării omonime apărute în acest an la Editura Corint. De altfel, cei interesaţi pot achiziona cartea şi altele din aceeași colecție de la standul amenajat de Corint în holul central al Arhivelor Naţionale.

Evenimenetul face parte din seria de prelegeri sub genericul „Comori din arhivele naţionale” al cărui amfitrion este istoricul dr. Georgeta Filitti. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Ştefania Dinu va aduce la cunoştinţa publicului contemporam modul cum se desfășurau mesele la Curtea Regală a României în perioada 1866 – 1947, protocolul acestor mese, orele la care membrii familiei regale luau masa, ce alimente preferau și ce tipuri de mese aveau loc cu diferite ocazii.

Tot în holul central al instituției gazdă va fi organizată o mini-expoziție cuprinzând o parte din originalele documentelor din Fondul Casa Regală a României – meniuri, jurnale, fotografii, documente ale administrației Casei Regale – utilizate de Ștefania Dinu la realizarea volumului menţionat.