Europa Nostra 2017, premiile pentru România sunt către Palatului Cultural din Blaj şi Zoltán Kallós

*Până pe 3 mai 2017, şi publicul poate vota – online – un câştigător * Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc în orașul istoric Turku, în 15 mai 2017ş atunci vor fi anunțați cei șapte câștigători ai marelui premiu și câștigătorul premiului publicului

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat în 5 aprilie 2017, câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017 / Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului. Sunt 29 de laureați din 18 țări, recunoscuți astfel pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate și educație, formare și sensibilizare. Premiate anul acesta sunt și două exemple remarcabile din România: Palatul Cultural din Blaj – în categoria Conservare și domnul Zoltán Kallós – în categoria Serviciu dedicat. Juriul format din experți independenți a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizații și persoane fizice din 39 de țări din Europa.

     Câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra 2017 vor fi celebrați în timpul unui eveniment de rang înalt găzduit de comisarul european Navracsics și maestrul Plácido Domingo, în data de 15 mai 2017, după-amiaza târziu la Biserica Sf. Mihail din Turku. Ceremonia de decernare a premiilor pentru patrimoniul cultural european va aduna aproape 1.200 de oameni, inclusiv profesioniști în patrimoniu, voluntari și susținători din toată Europa și reprezentanți de nivel înalt ai instituțiilor UE, din țara gazdă și din alte state membre. Câștigătorii își vor prezenta realizările în domeniul patrimoniului la Târgul de Excelență din data de 14 mai 2017, din Sala Sigyn a Conservatorului din Turku, și vor participa la diverse evenimente din Congresul European al Patrimoniului din Turku (11 – 15 mai). Organizat de Europa Nostra, Congresul va oferi o platformă de inspirație pentru crearea de rețele și dezbateri despre cele mai recente dezvoltări europene legate de patrimoniu, cu un accent deosebit pe Anul european al patrimoniului cultural din 2018.

De asemenea, cetățenii din întreaga lume pot vota online (temen limită de vot – 3 mai 2017) pentru premiul publicului pentru proiectul/proiectele câștigător/câștigătoare din propria lor țară sau din altă țară europeană. Votanții au șansa de a câștiga o excursie pentru două persoane în Finlanda unde vor fi invitați speciali la ceremonia de decernare a premiilor care va avea loc în orașul istoric Turku, în 15 mai 2017. În timpul ceremoniei, vor fi anunțați cei șapte câștigători ai marelui premiu, fiecare dintre ei va primi 10.000 euro, dar și câștigătorul premiului publicului, ales dintre proiectele câștigătoare din acest an.

Propunerile pentru ediția din 2018 a premiilor se depun în perioada 15 mai – 1 octombrie 2017 prin intermediul paginii web dedicate.

  Câştigătorii premiilor din 2017

Categoria conservare     Capela Sf. Martin din StariBrod, lângă Sisak, Croaţia; Complexul şi grădinile baroce din Kuks, Hradec regiunea Králové, Republica Cehă; Orașul antic din Karthaia, insula Kea, Grecia; Bastionul palatului marelui Maestru din Rodos, Grecia; Piramida albă din Roma, Italia; Drumul regelui peste Filefjell, Norvegia; Biserica şi turnul Clérigos din Porto, Portugalia; Palatul Cultural din Blaj, Transilvania, România, Fortăreața Cap Enderrocat, Mallorca, Spania; Acoperișul pentru ruinele mănăstirii San Juan din Burgos, Spania; Cromford Mills: Clădirea 17, Derbyshire, Regatul Unit

Categoria cercetare    Proiectul de cercetare şi conservare a bucății din altar Rode, Tallinn, Estonia; Carnavalul, regele Europei, San Michele all’Adige, Italia; Muzeul Piranesi, Milano, Italia; Bosch Proiect de cercetare şi conservare, Hertogenbosch, Olanda

Categoria serviciu dedicat     Dl. Ferdinand Meder, Zagreb, Croaţia; Dl. Jim Callery, County Roscommon, Irlanda; Societatea farului din Norvegia, Norvegia; Dl. Zoltán Kallós, Transilvania, România

Categoria educație, formare şi sensibilizare    Erfgoedplus: platforma de patrimoniu online, Hasselt, Belgia; Centrul de Arte vizuale și cercetare, Nicosia, Cipru; Programul educațional pentru patrimoniul cultural ceh, Telc, regiunea Vysočina, Republica Cehă; Proiectul Moștenirea PaavoNurmi, Turku, Finlanda; Inițiativa patrimoniu artizanal pentru Georgia, Tbilisi, Georgia; Proiectul patrimoniu cultural şi accesibilitate, Berlin, Germania; Cartastorie: Povești în arhive, Napoli, Italia; Patrimoniu cultural evreiesc: Program educațional, Varșovia, Polonia; Master avansat în analiza structurală a monumentelor și a construcțiilor istorice, program european coordonat în Guimarães, Portugalia; Samphire: proiect de patrimoniu maritim în vestul Scoției, Regatul Unit

Premiul Europa Nostra este conferit pentru proiecte de patrimoniu remarcabile din două țări europene care nu fac parte din programul UE Europa creativă: Categoria conservare: Kılıç Ali Paşa Hamam din Istanbul, TURCIA. Categoria cercetare: Colecția de instrumente de măsurat timpul ale lui Philippe Stern, Geneva, ELVEŢIA

Palatul Cultural din Blaj

          Palatul Cultural din Blaj. Proiectat în anul 1930 de către arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui diverse evenimente culturale, Palatul Cultural (pagină la https://www.facebook.com/pages/Palatul-Cultural-Blaj/1044582412295366) din centrul istoric al Blajului a fost singura dotare de acest tip din oraș. Clădirea a suferit diverse modificări interioare începând cu anii ’60, devenind cinematograful orașului, alături de diverse alte funcțiuni precum Muzeul de Istorie și Etnografie al Blajului, biblioteca orașului sau Centrul de Radioficare Blaj. În urma unui incendiu din 1995, Palatul a fost grav afectat, rămânând în ruină până în anul 2012, când administrația orașului Blaj a avut inițiativa reabilitării sale. Clădirea a suferit daune importante în urma incendiului, rămânând în picioare doar pereții exteriori și compartimentările interioare. Toate elementele structurale, zidării, planșee, scări și acoperiș au fost puternic deteriorate, necesitând însemnate consolidări structurale. Restaurat cu un buget modest, provenit din fonduri publice, Palatul a fost readus la forma sa originală, evocându-se totodată istoria sa recentă. De exemplu, cărămida păstrată aparentă, precum și tavanul retras, amintesc vizitatorului de istoria traumatică a incendiului. Juriul a recunoscut această calitate a proiectului, declarând„Administrația Blajului a izbutit cu succes, prin intervenții minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcțiuni și elemente structurale esențiale, fără demolări, s-a reușit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”. Recuperarea ruinei a adus la o îmbunătățire a peisajului urban din vecinătate. Clădirea, folosită de-a lungul timpului pentru evenimente culturale, și-a recâștigat rolul de centru al vieții culturale al orașului Blaj, putând să găzduiască diverse evenimente precum concerte, piese de teatru, proiecții de film sau expoziții. Din acest motiv, este evidentă importanța clădirii în cadrul vieții culturale și sociale a orașului. Juriul a consemnat și a apreciat mult „felul în care clădirea a încurajat o implicare socială vie, precum și impactul social și economic pe care aceasta l-a avut asupra comunității locale. Aceasta constituie un precedent național și reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane”.

             Zoltán Kallós este unul dintre cei mai proeminenți etnografi maghiari din secolul 20. Colecțiile sale  cuprind elemente din patrimoniul tangibil și intangibil al folclorului comunităților maghiare, române, săsești și rome din Transilvania și s-au dovedit a fi o contribuție inestimabilă la conservarea culturii populare europene. Kallós a compilat cu devotament această colecție în ultimii 70 de ani cu scopul de a conserva nu doar dovada fizică a acestor culturi bogate, dar și cântecele, poeziile, dansurile, obiceiurile și folclorul care stau la baza identității noastre europene. A depus aceste eforturi, uneori supraomenești, în pofida circumstanțelor politice extrem de dificile și cu prețul multor sacrificii personale. Zoltán Kallós a publicat numeroase casete, CD-uri și filme despre activitatea sa și este autorul mai multor cărți. Institutul de Etnografie al Academiei Maghiare, Casa Patrimoniului Maghiar din Budapesta și Muzeul și Centrul Etnografic al Fundației Kallós Zoltán, care a fost fondat în 1992 pe proprietatea familiei sale, adăpostesc aproximativ 14.000 de cântece populare colecționate de Kallós care a lucrat neobosit pentru ca generațiile tinere să cunoască tradițiile muzicale, dansurile, legendele și meșteșugurile strămoșilor. El a avut un rol esențial în dezvoltarea mișcării caselor de dans popular,  menite să reînvie și să învețe tradițiile de dans folcloric al comunităților maghiare în mai multe țări europene. În semn de recunoaștere a eforturilor sale, în noiembrie 2011 UNESCO a înscris mișcarea caselor de dans popular în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. „Domnul Kallós a lucrat din răsputeri pentru a păstra cultura acestor comunități, obținându-le recunoaștere la nivel mondial cu statutul UNESCO”, a declarat juriul. În ciuda vârstei sale înaintate, domnul Kallós rămâne activ în comunitatea sa, iar fundația care îi poartă numele se asigură de formarea profesorilor care, la rândul lor, învață această moștenire importantă copiilor noștri. „Dl Zoltán Kallós și-a dedicat viața pentru conservarea culturii diverselor comunități din Bazinul Carpatic și s-a devotat cu toată ființa sa transmiterii acestor valori pe plan mondial. Domnul Kallós a întreprins aceste fapte și în vremuri profund provocatoare. Activitatea sa, curajul său merită pe deplin acum acest premiu”, a subliniat juriul.

** * Programul Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra a fost lansat de Comisia Europeană în 2002 și de atunci a fost condus de federaţia pan-europeană Europa Nostra. Progarmul promovează cele mai bune practici legate de conservarea patrimoniului, cercetare, management, voluntarism, educație și comunicare contribuind la o recunoaștere publică mai puternică a patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru economia și societatea europeană. Premiul este susținut de programul Europa creativă al Uniunii Europene. În ultimii 15 ani, organizații și persoane din 39 de țări au prezentat un număr total de 2.720 de cereri pentru premii. La numărul de înregistrări în funcție de țară, Spania este pe primul loc în clasament, cu 498 de proiecte, urmată de Regatul Unit, cu 286 de cereri, și Italia, cu 278 de cereri. Conservarea este categoria cu cele mai multe proiecte – 1.606, educația, formarea și sensibilizarea – 457, apoi cercetarea – 340, serviciul dedicat patrimoniului – 317.

Din 2002, juriile de experți independenți au selectat 455 de proiecte premiate din 34 de țări. Spania se află în frunte, cu 61 de premii primite. Regatul Unit este pe locul al doilea cu 60 premii, Italia pe trei – 37 premii, Germania pe patru – 29 premii, Grecia este a cincea – 27 de premii. În ceea ce privește categoriile, conservarea are cei mai mulți câștigători – 267, urmată de serviciul dedicat patrimoniului – 67, educația, formarea și sensibilizarea – 65, și, în sfârșit, cercetarea – 56. S-au oferit până acum 95 de mari premii în valoare de 10.000 euro pentru inițiative de patrimoniu remarcabile, selectate dintre proiectele premiate. „Premiul UE pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra au consolidat și mai mult capacitatea sectorului patrimoniului din Europa, prin evidențierea celor mai bune practici, încurajând schimbul transfrontalier de cunoștințe și conectarea diverselor părți interesate în rețele mai mari. S-au adus, de asemenea beneficii majore câștigătorilor, cum ar fi o mai mare expunere (inter)națională, continuarea finanțării și un număr crescut de vizitatori. În plus, Premiul a ridicat gradul de conștientizare a patrimoniului nostru comun în rândul publicului larg în același timp subliniind caracterul său intrinsec european. Prin urmare, Premiul este un instrument-cheie pentru promovarea patrimoniului Europei„, se precizează în materialul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

** * Europa Nostra este federația pan-europeană a organizațiilor din domeniul patrimoniului, care este, de asemenea, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice. Cu mai mult de 40 de țări din Europa, organizația este vocea societății civile care se angajează la protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al Europei. Fondată în 1963, este recunoscută astăzi ca rețeaua de patrimoniu cea mai reprezentativă din Europa. Plácido Domingo, renumitul cântăreț de operă și dirijor este președintele organizației. Europa Nostra inițiază campanii pentru a salva monumentele pe cale de dispariție, situri și peisaje ale Europei, în special prin intermediul programului „The 7 Most Endangered”. Ea celebrează excelența prin Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra. De asemenea, aceasta contribuie la formularea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene în domeniul patrimoniului, printr-un dialog structurat cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței patrimoniului european 3.3.

** * Europa creativă este noul program UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative, permițându-le să-și sporească contribuția pentru locurile de muncă și creștere economică. Cu un buget de 1.460.000.000 euro pentru perioada 2014-2020, sprijină organizațiile în domeniul patrimoniului, teatru, arte plastice, arte interdisciplinare, publicații, film, televiziune, muzică și jocuri video, precum și zeci de mii de artiști, profesioniști în domeniul culturii și audiovizualului. Finanțarea va permite acestora să opereze în toată Europa, pentru a ajunge la noi segmente de public și pentru a dezvolta abilitățile necesare în era digitală.

Reclame

Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia 2017

*Are loc la Teatrul Odeon, luni – 20 martie – de la ora 19.00, un spectacol la care s-au epuizat biletele * Nominalizaţii, laureaţii şi publicul au ocazia să admire lucrări de artă – tablouri de maeştri ai plasticii româneşti – puse în valoare într-o expoziţie deosebită de Galeria Artmark 

     Radio România Cultural (http://radioromaniacultural.ro/) premiază excelenţa în cultură într-o gală aflată luni, 20 amrtie 2017, la ediţia a XVII-a. Va fi un adevărat spectacol la Teatrul Odeon, prezentat de Daniela Ivanov şi Dragoş Muscalu – realizatorii emisiunilor matinale ale postului cultural – şi transmis în direct pe calea undelor, onaier şi online. Înregistrarea show-ului va fi difuzată de TVR – coproducător al galei.  Se oferă premii unor artişti, trupe şi oameni de ştiinţă la categoriile film, teatru, poezie, proză, proiecte culturale şi festivaluri, educaţie, ştiinţă, muzică şi arte plastice. De asemenea, se oferă trei premii speciale: Premiul In Memoriam Iosif Sava – pianistei Alexandra Dariescu, inclusă de International Piano Magazine în topul celor 30 de pianişti din lume sub 30 de ani care promit o carieră spectaculoasă;

Ada Solomon

     Premiul Lux Mundi pentru Ada Solomon – primul producător din istoria cinematografiei româneşti nominalizat la Oscar (2017) pentru cel mai bun film străin, pelicula „Tony Erdmann„; membru al Academiei Europene de Film, Ada Solomon a mai produs „Aferim în regia lui Radu Jude, peliculă care a câştigat Ursul de Argint la Berlin (2015). Ada Solomon este şi deţinătoarea unui Urs de Aur (2013) pentru filmul „Poziția copilului” în regia lui Călin Peter Netzer;  Premiul de Excelenţă pentru actorul Ion Caramitru – directorul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, preşedintele Uniunii Teatrale din România, pentru „tinereţea de spirit şi de faptă a omului de teatru în calitate de actor, regizor, manager şi eminent promotor al valorilor naţionale şi universale ale artei spectacolului„.

La categoria POEZIE sunt nominalizaţi Ioan Es Pop, pentru „Arta fricii”, Editura Charmides, Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad pentru volumul „Trado”, Editura Nemira și Ștefania Mihalache pentru volumul „Sisteme de fixare şi prindere” apărut în colecția de poezie Vorpal la Editura Nemira, cartea primind şi premiul pentru Literatură la a doua ediţie a Premiilor Matei Brâncoveanu pentru tineri artişti, gală (2017) susţinută de Fundaţia Alexandrion.

La categoria Proză au fost nominalizaţi Vlad Zografi pentru volumul „Efectele secundare ale vieţii”, Editura Humanitas, Radu Pavel Gheo pentru „Disco Titanic”, Editura Polirom, Radu Cosaşu pentru „Viaţa ficţiiunii după o revoluţie”, Editura Polirom şi Ioana Pârvulescu pentru „Inocenţii”, Editura Humanitas.

La categoria Teatru, nominalizările sunt regizorul Bobi Pricop şi echipa spectacolului „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii” după Mark Haddon, producţie a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti, regizorul Yuri Kordonski şi echipa spectacolului „În adâncuri” după N.V. Gogol, producţie a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, regizoarea Catinca Drăgănescu – pentru dinamismul temelor abordate, demersul de documentare şi pertinenţa viziunii scenice în spectacolele sale din 2016 – şi actriţa Elena Purea – pentru rolul Pepa din spectacolul „Femei în pragul unei crize de nervi” după Pedro Almodóvar, în regia lui Răzvan Mazilu, musical produs de Teatrul Naţional din Târgu Mureş.

La categoria Film, nominalizările sunt „Sieranevada„, regia Cristi Puiu, „Câini”, regia Bogdan Mirică şi „Inimi cicatrizate„, în regia lui Radu Jude.

Categoria Arte Plastice are ca nominalizaţi pe Viorel Grimalschi – „Retrospectivă de pictură” de la Palatul Mogoşoaia, curator Doina Mândru; Mona Vătămanu şi Florin Tudor – „Prăpădenia pământului”, Salonul de Proiecte, Constantina Dumitru – „Expoziţie aniversară de tapiserie” de la Galeria Orizont, Alexandru Antik – „Viziuni în întuneric”, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, curator Sebestyén György Székely.

La categorie Ştiinţă sunt nominalizaţi Gabriel Păun – biolog, fondator ONG Agent Green, laureat al premiului EuroNatur 2016 – pentru campaniile împotriva tăierilor ilegale de padure, şi Aurora Simionescu (născută la Brăila, 1983, fostă elevă la Colegiul Naţional „”Gh. Munteanu Murgoci), doctor în astrofizică, profesor asociat la Agenţia Spaţială Japoneză.

La categoria Muzică, nominalizările sunt pianistul de jazz Lucian Ban, trupa Byron şi trupa Viţa de vie.

Lucian Ban

La categoria Educaţie, nominalizările sunt Muzeul municipiului Bucureşti pentru Proiectul curatorial „Muzeul vârstelor – de la copilărie la senectute”, prima expoziţie cu profil de antropologie urbană din România, Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative – secţiunea România, pentru organizarea Festivalul Naţional al Cărţii pentru Copii a XII-a ediţie, Bursa de Valori Bucureşti, pentru lansarea online a unei platforme extinse de educaţie financiară.

La categoria Proiecte culturale şi Festivaluri au fost făcute următoarele nominalizări: Gărâna Jazz Festival, coregraful Arcadie Rusu, pentru iniţiativa creării Centrului Independent Coregrafic Linotip şi Centrul independent Point.

„Orientală” de Theodor Aman

Nominalizaţii, laureaţii şi publicul  au bucuria de a admira lucrări de artă în valoare de aproximativ 400.000 de euro într-o expoziţie organizată cu sprijinul Galeriei Artmark (http://www.artmark.ro/): tabloul lui Theodor Aman cunoscut cu titlul ”Orientală”, lucrare estimată la 160.000 euro, Nicolae Grigorescu – ”Trandafiri”, estimat 70.000 euro, Nicolae Tonitza – ”Cârciumărese”, estimat 60.000 euro, Ștefan Luchian – ”Albăstrele”, estimat 60.000 euro, tablouri de Octav Băncilă, Dumitru Ghiață, Kimon Loghi etc. Tablourile, din colecţii particulare, fac parte din cataloagele licitaţiilor Artmark.

Momentele artistice ale Galei Radio România Cultural vor fi asigurate de Adrian Nour Project. Sponsorul principal al Galei Radio România Cultural este Raiffeisen Bank; alţi Sponsori sunt Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Domeniul Coroanei Segarcea, Editura Vellant, Florăria cu povești, Hotel Cișmigiu, Hotel Marshal Garden, Tipro.