Arhive etichetă: cercetare

Platforma „Open Research Europe”, cu acces gratuit la cele mai noi descoperiri științifice

*Lansată de Comisia Europeană pentru ca oricine să poată urmări rezultatele activităților de cercetare finanțate prin programul Orizont Europa

Comisia Europeană a lansat (în 24 martie 2021) platforma „Open Research Europe” în vederea publicării rezultatelor activităților de cercetare finanțate prin programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, și prin programul Orizont 2020. Astfel, platforma „Open Research Europe” oferă tuturor, fie cercetători sau simpli cetățeni, acces gratuit la cele mai recente descoperiri științifice. În jur de 40 lucrări științifice au fost deja publicate la https://open-research-europe.ec.europa.eu – lucrări din diverse domenii ale cercetării (Natural Sciences, Engineering and Technology, Medical and Health Sciences, Agricultural and Veterinary Sciences, Social Sciences, Humanities and the Arts).

Mariya Gabriel – comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „Trebuie să accelerăm descoperirile științifice prin practici de cercetare mai colaborative și mai deschise. Ajutând cercetătorii să publice în regim de acces liber, platforma „Open Research Europe” elimină barierele din calea fluxurilor de cunoștințe și încurajează dezbaterea științifică. Acesta este doar începutul. Treptat, vom consolida reputația platformei ca loc predilect de publicare pentru cercetătorii beneficiari ai programelor Orizont 2020 și Orizont Europa și ne vom asigura că aceasta devine parte integrantă a Spațiului european de cercetare”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

„Bafta, Devla și Haramul” de Mirel Bănică, lansare la Brăila

*Volumul, apărut la Polirom, cuprinde studii despre cultura și religia țiganilor (romilor)  4 decembrie 2019, de la ora 17.00 la Muzeul Brăilei ”Carol I”

  Muzeul Brăilei „Carol I” organizează și găzduiește lansarea cărții „Bafta, Devla și Haramul / Studii despre cultura și religia romilor”, în prezența autorului Mirel Bănică. Cartea a apărut anul acesta la Editura Polirom din Iași. Notă. Volumul va fi cu siguranță foarte bine primit la Brăla unde trăiesște o importantă comunitate de țigani sau romi cum doresc reprezentanții la vârf ai etniei să li se spună de ceva vreme (nota aut. Cam prea puțin documentat din punctul de vedere al autenticității… și istoriei. Ca să nu mai vorbim că lingvistic e greu la… traducere… cum să spui asta unui străin care îi știe de când lumea drept ”gipsy” = țigan, în limba engleză? Și cum noi, brăilenii, l-am avut pe Johnny Răducanu, tot etnic țigan, care nu își spunea decât așa… prefer să vorbim așa cum ne-am obișnuit, mai cu seamă cu termenul nu e deloc peiorativ. Ci, repet, autentic).

Evenimentul are loc miercuri, 4 decembrie 2019, de la ora 17.00 în sala ”Regele Ferdinand și Regina Maria” – sediul central muzeal din Piața Traian nr. 3. Vor prezenta criticul literar Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu), prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf.

** * Mirel Bănică (foto dreapta, născut la Ianca, județ Brăila) este sociolog al religiei, publicist. Doctor în ştiinţe politice al Universităţii din Geneva (2004). Între 2005 şi 2008 a efectuat stagii de cercetare şi practică profesională la Universitatea Laval (Canada) şi la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris. Din 2008 este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române. Domenii de cercetare şi specializare: socio-antropologia religiei ortodoxe, sociologia memoriei, antropologia mediilor virtuale. Membru al „Asociaţiei Franceze de Ştiinţe Sociale ale Religiei” (AFSR), Paris. Capitole de cărţi şi articole publicate la edituri şi reviste de prestigiu din Franţa, Canada, Statele Unite, Rusia. Cadru didactic asociat, între anii 2008 şi 2012, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi Universitatea din Bucureşti (Facultatea de Litere).

Mirel Bănică

Autor al volumelor Locul Celuilalt. Ortodoxia în modenitate (Editura Paideia, 2007), Fals jurnal de căpşunar (Editura Institutul European, 2007, două ediţii), Religia în Fapt. Studii, schiţe şi momente, Editura Eikon, 2015, două ediţii), Biserica Ortodoxă Română, stat şi societate în anii 1930 (2007, Polirom), Enervări sau despre bucuria de a trăi în România (în colaborare, 2007, Polirom) şi Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană (2014, Polirom – lansată și la Brăila – album foto (de Armanda Filipine) de la eveniment la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=842815782477679 pe pagina facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei).

Peste 9,65 milioane euro pentru 193 IMM-uri inovatoare, din bugetul UE

*Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania, Italia, Elveția * Programul de cercetare Orizont 2020 își propune să ofere 80 mld euro pentru cercetare și inovare

Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu este una dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie 2017. Proiectul este ARIN (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) – oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural. 

         Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.

         Suma totală de finanțare de la UE este 9,65 milioane euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22).  Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28). În total, s-au depus 2596 propuneri de proiecte depuse spre finanțare.

** * Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, dar și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai. De la lansarea (1 ianuarie 2014) programului, 2.616 IMM-uri au fost selectate pentru finanțare în diferitele runde din Faza 1.

Orizont 2020 English (en)  este noul program al UE destinat cercetării, prevăzut pentru o perioadă de 7 ani, O sumă de circa 80 miliarde euro este disponibilă până în 2020, alături de investițiile publice și private pe care această finanțare europeană le va atrage. Orizont 2020 reunește toate finanțările pentru cercetare și inovare într-un singur program integrat. Obiectivele sunt consolidarea poziției UE în domeniul științific (24,4 miliarde euro, dintre care 13 miliarde destinate Consiliului European pentru Cercetare English (en)), consolidarea inovării industriale (17 miliarde euro) – inclusiv prin investiții în tehnologii-cheie, acces îmbunătățit la capital și sprijin pentru întreprinderile mici, abordarea principalelor provocări, cum ar fi schimbările climatice, transportul durabil, energia regenerabilă, securitatea și siguranța alimentară, îmbătrânirea populației (24,4 miliarde euro). Programul Orizont 2020 își propune (a) să se asigure că progresele tehnologice se traduc în produse viabile, cu un real potențial de comercializare, prin crearea de legături între furnizorii de resurse publice și întreprinderile private, (b) să intensifice cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării English (en), prin stimularea participării organizațiilor și țărilor din afara UE, (c) să continue dezvoltarea Spațiului european de cercetare English (en).

         N.aut. Echipele din departamentele de specialitate ale UE se așteaptă ca firmele și cercetătorii să fie încrezători în șansele lor și să trimită propuneri de finanțare – numai așa vor intra în atenție și în posibile grile de finanțare. În plus, există șansa ca ideile lor să se reunească în proiecte similare complexe și să conducă la inovații revoluționare. 

În vizita de lucru pe care am avut-o în septembrie 2017 la Bruxelles, grație invitației de la Reprezentanța Comisiei Europene în România, am dialogat și cu reprezentanți la vârf ai Consiliului European pentru Cercetare (foto de la prezentarea din 20 septembrie 2017 în biroul European Research Council). Aici au fost sublinate aceste idei, precum și faptul că bugetul destinat cercetării și inovării este unul generos, că echipa este deschisă în deschiderea de noi oportunități pentru dezvoltarea domeniului.  Dacă urmăriți cu atenție obiectivele Orizont 2020, veți descoperi că plaja de idei ce pot găsi finanțare este destul de largă. 

Europa Nostra 2017, premiile pentru România sunt către Palatului Cultural din Blaj şi Zoltán Kallós

*Până pe 3 mai 2017, şi publicul poate vota – online – un câştigător * Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc în orașul istoric Turku, în 15 mai 2017ş atunci vor fi anunțați cei șapte câștigători ai marelui premiu și câștigătorul premiului publicului

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat în 5 aprilie 2017, câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017 / Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului. Sunt 29 de laureați din 18 țări, recunoscuți astfel pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate și educație, formare și sensibilizare. Premiate anul acesta sunt și două exemple remarcabile din România: Palatul Cultural din Blaj – în categoria Conservare și domnul Zoltán Kallós – în categoria Serviciu dedicat. Juriul format din experți independenți a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizații și persoane fizice din 39 de țări din Europa.

     Câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra 2017 vor fi celebrați în timpul unui eveniment de rang înalt găzduit de comisarul european Navracsics și maestrul Plácido Domingo, în data de 15 mai 2017, după-amiaza târziu la Biserica Sf. Mihail din Turku. Ceremonia de decernare a premiilor pentru patrimoniul cultural european va aduna aproape 1.200 de oameni, inclusiv profesioniști în patrimoniu, voluntari și susținători din toată Europa și reprezentanți de nivel înalt ai instituțiilor UE, din țara gazdă și din alte state membre. Câștigătorii își vor prezenta realizările în domeniul patrimoniului la Târgul de Excelență din data de 14 mai 2017, din Sala Sigyn a Conservatorului din Turku, și vor participa la diverse evenimente din Congresul European al Patrimoniului din Turku (11 – 15 mai). Organizat de Europa Nostra, Congresul va oferi o platformă de inspirație pentru crearea de rețele și dezbateri despre cele mai recente dezvoltări europene legate de patrimoniu, cu un accent deosebit pe Anul european al patrimoniului cultural din 2018.

De asemenea, cetățenii din întreaga lume pot vota online (temen limită de vot – 3 mai 2017) pentru premiul publicului pentru proiectul/proiectele câștigător/câștigătoare din propria lor țară sau din altă țară europeană. Votanții au șansa de a câștiga o excursie pentru două persoane în Finlanda unde vor fi invitați speciali la ceremonia de decernare a premiilor care va avea loc în orașul istoric Turku, în 15 mai 2017. În timpul ceremoniei, vor fi anunțați cei șapte câștigători ai marelui premiu, fiecare dintre ei va primi 10.000 euro, dar și câștigătorul premiului publicului, ales dintre proiectele câștigătoare din acest an.

Propunerile pentru ediția din 2018 a premiilor se depun în perioada 15 mai – 1 octombrie 2017 prin intermediul paginii web dedicate.

  Câştigătorii premiilor din 2017

Categoria conservare     Capela Sf. Martin din StariBrod, lângă Sisak, Croaţia; Complexul şi grădinile baroce din Kuks, Hradec regiunea Králové, Republica Cehă; Orașul antic din Karthaia, insula Kea, Grecia; Bastionul palatului marelui Maestru din Rodos, Grecia; Piramida albă din Roma, Italia; Drumul regelui peste Filefjell, Norvegia; Biserica şi turnul Clérigos din Porto, Portugalia; Palatul Cultural din Blaj, Transilvania, România, Fortăreața Cap Enderrocat, Mallorca, Spania; Acoperișul pentru ruinele mănăstirii San Juan din Burgos, Spania; Cromford Mills: Clădirea 17, Derbyshire, Regatul Unit

Categoria cercetare    Proiectul de cercetare şi conservare a bucății din altar Rode, Tallinn, Estonia; Carnavalul, regele Europei, San Michele all’Adige, Italia; Muzeul Piranesi, Milano, Italia; Bosch Proiect de cercetare şi conservare, Hertogenbosch, Olanda

Categoria serviciu dedicat     Dl. Ferdinand Meder, Zagreb, Croaţia; Dl. Jim Callery, County Roscommon, Irlanda; Societatea farului din Norvegia, Norvegia; Dl. Zoltán Kallós, Transilvania, România

Categoria educație, formare şi sensibilizare    Erfgoedplus: platforma de patrimoniu online, Hasselt, Belgia; Centrul de Arte vizuale și cercetare, Nicosia, Cipru; Programul educațional pentru patrimoniul cultural ceh, Telc, regiunea Vysočina, Republica Cehă; Proiectul Moștenirea PaavoNurmi, Turku, Finlanda; Inițiativa patrimoniu artizanal pentru Georgia, Tbilisi, Georgia; Proiectul patrimoniu cultural şi accesibilitate, Berlin, Germania; Cartastorie: Povești în arhive, Napoli, Italia; Patrimoniu cultural evreiesc: Program educațional, Varșovia, Polonia; Master avansat în analiza structurală a monumentelor și a construcțiilor istorice, program european coordonat în Guimarães, Portugalia; Samphire: proiect de patrimoniu maritim în vestul Scoției, Regatul Unit

Premiul Europa Nostra este conferit pentru proiecte de patrimoniu remarcabile din două țări europene care nu fac parte din programul UE Europa creativă: Categoria conservare: Kılıç Ali Paşa Hamam din Istanbul, TURCIA. Categoria cercetare: Colecția de instrumente de măsurat timpul ale lui Philippe Stern, Geneva, ELVEŢIA

Palatul Cultural din Blaj

          Palatul Cultural din Blaj. Proiectat în anul 1930 de către arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui diverse evenimente culturale, Palatul Cultural (pagină la https://www.facebook.com/pages/Palatul-Cultural-Blaj/1044582412295366) din centrul istoric al Blajului a fost singura dotare de acest tip din oraș. Clădirea a suferit diverse modificări interioare începând cu anii ’60, devenind cinematograful orașului, alături de diverse alte funcțiuni precum Muzeul de Istorie și Etnografie al Blajului, biblioteca orașului sau Centrul de Radioficare Blaj. În urma unui incendiu din 1995, Palatul a fost grav afectat, rămânând în ruină până în anul 2012, când administrația orașului Blaj a avut inițiativa reabilitării sale. Clădirea a suferit daune importante în urma incendiului, rămânând în picioare doar pereții exteriori și compartimentările interioare. Toate elementele structurale, zidării, planșee, scări și acoperiș au fost puternic deteriorate, necesitând însemnate consolidări structurale. Restaurat cu un buget modest, provenit din fonduri publice, Palatul a fost readus la forma sa originală, evocându-se totodată istoria sa recentă. De exemplu, cărămida păstrată aparentă, precum și tavanul retras, amintesc vizitatorului de istoria traumatică a incendiului. Juriul a recunoscut această calitate a proiectului, declarând„Administrația Blajului a izbutit cu succes, prin intervenții minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcțiuni și elemente structurale esențiale, fără demolări, s-a reușit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”. Recuperarea ruinei a adus la o îmbunătățire a peisajului urban din vecinătate. Clădirea, folosită de-a lungul timpului pentru evenimente culturale, și-a recâștigat rolul de centru al vieții culturale al orașului Blaj, putând să găzduiască diverse evenimente precum concerte, piese de teatru, proiecții de film sau expoziții. Din acest motiv, este evidentă importanța clădirii în cadrul vieții culturale și sociale a orașului. Juriul a consemnat și a apreciat mult „felul în care clădirea a încurajat o implicare socială vie, precum și impactul social și economic pe care aceasta l-a avut asupra comunității locale. Aceasta constituie un precedent național și reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane”.

             Zoltán Kallós este unul dintre cei mai proeminenți etnografi maghiari din secolul 20. Colecțiile sale  cuprind elemente din patrimoniul tangibil și intangibil al folclorului comunităților maghiare, române, săsești și rome din Transilvania și s-au dovedit a fi o contribuție inestimabilă la conservarea culturii populare europene. Kallós a compilat cu devotament această colecție în ultimii 70 de ani cu scopul de a conserva nu doar dovada fizică a acestor culturi bogate, dar și cântecele, poeziile, dansurile, obiceiurile și folclorul care stau la baza identității noastre europene. A depus aceste eforturi, uneori supraomenești, în pofida circumstanțelor politice extrem de dificile și cu prețul multor sacrificii personale. Zoltán Kallós a publicat numeroase casete, CD-uri și filme despre activitatea sa și este autorul mai multor cărți. Institutul de Etnografie al Academiei Maghiare, Casa Patrimoniului Maghiar din Budapesta și Muzeul și Centrul Etnografic al Fundației Kallós Zoltán, care a fost fondat în 1992 pe proprietatea familiei sale, adăpostesc aproximativ 14.000 de cântece populare colecționate de Kallós care a lucrat neobosit pentru ca generațiile tinere să cunoască tradițiile muzicale, dansurile, legendele și meșteșugurile strămoșilor. El a avut un rol esențial în dezvoltarea mișcării caselor de dans popular,  menite să reînvie și să învețe tradițiile de dans folcloric al comunităților maghiare în mai multe țări europene. În semn de recunoaștere a eforturilor sale, în noiembrie 2011 UNESCO a înscris mișcarea caselor de dans popular în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. „Domnul Kallós a lucrat din răsputeri pentru a păstra cultura acestor comunități, obținându-le recunoaștere la nivel mondial cu statutul UNESCO”, a declarat juriul. În ciuda vârstei sale înaintate, domnul Kallós rămâne activ în comunitatea sa, iar fundația care îi poartă numele se asigură de formarea profesorilor care, la rândul lor, învață această moștenire importantă copiilor noștri. „Dl Zoltán Kallós și-a dedicat viața pentru conservarea culturii diverselor comunități din Bazinul Carpatic și s-a devotat cu toată ființa sa transmiterii acestor valori pe plan mondial. Domnul Kallós a întreprins aceste fapte și în vremuri profund provocatoare. Activitatea sa, curajul său merită pe deplin acum acest premiu”, a subliniat juriul.

** * Programul Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra a fost lansat de Comisia Europeană în 2002 și de atunci a fost condus de federaţia pan-europeană Europa Nostra. Progarmul promovează cele mai bune practici legate de conservarea patrimoniului, cercetare, management, voluntarism, educație și comunicare contribuind la o recunoaștere publică mai puternică a patrimoniului cultural ca resursă strategică pentru economia și societatea europeană. Premiul este susținut de programul Europa creativă al Uniunii Europene. În ultimii 15 ani, organizații și persoane din 39 de țări au prezentat un număr total de 2.720 de cereri pentru premii. La numărul de înregistrări în funcție de țară, Spania este pe primul loc în clasament, cu 498 de proiecte, urmată de Regatul Unit, cu 286 de cereri, și Italia, cu 278 de cereri. Conservarea este categoria cu cele mai multe proiecte – 1.606, educația, formarea și sensibilizarea – 457, apoi cercetarea – 340, serviciul dedicat patrimoniului – 317.

Din 2002, juriile de experți independenți au selectat 455 de proiecte premiate din 34 de țări. Spania se află în frunte, cu 61 de premii primite. Regatul Unit este pe locul al doilea cu 60 premii, Italia pe trei – 37 premii, Germania pe patru – 29 premii, Grecia este a cincea – 27 de premii. În ceea ce privește categoriile, conservarea are cei mai mulți câștigători – 267, urmată de serviciul dedicat patrimoniului – 67, educația, formarea și sensibilizarea – 65, și, în sfârșit, cercetarea – 56. S-au oferit până acum 95 de mari premii în valoare de 10.000 euro pentru inițiative de patrimoniu remarcabile, selectate dintre proiectele premiate. „Premiul UE pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra au consolidat și mai mult capacitatea sectorului patrimoniului din Europa, prin evidențierea celor mai bune practici, încurajând schimbul transfrontalier de cunoștințe și conectarea diverselor părți interesate în rețele mai mari. S-au adus, de asemenea beneficii majore câștigătorilor, cum ar fi o mai mare expunere (inter)națională, continuarea finanțării și un număr crescut de vizitatori. În plus, Premiul a ridicat gradul de conștientizare a patrimoniului nostru comun în rândul publicului larg în același timp subliniind caracterul său intrinsec european. Prin urmare, Premiul este un instrument-cheie pentru promovarea patrimoniului Europei„, se precizează în materialul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

** * Europa Nostra este federația pan-europeană a organizațiilor din domeniul patrimoniului, care este, de asemenea, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice. Cu mai mult de 40 de țări din Europa, organizația este vocea societății civile care se angajează la protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al Europei. Fondată în 1963, este recunoscută astăzi ca rețeaua de patrimoniu cea mai reprezentativă din Europa. Plácido Domingo, renumitul cântăreț de operă și dirijor este președintele organizației. Europa Nostra inițiază campanii pentru a salva monumentele pe cale de dispariție, situri și peisaje ale Europei, în special prin intermediul programului „The 7 Most Endangered”. Ea celebrează excelența prin Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra. De asemenea, aceasta contribuie la formularea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene în domeniul patrimoniului, printr-un dialog structurat cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței patrimoniului european 3.3.

** * Europa creativă este noul program UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative, permițându-le să-și sporească contribuția pentru locurile de muncă și creștere economică. Cu un buget de 1.460.000.000 euro pentru perioada 2014-2020, sprijină organizațiile în domeniul patrimoniului, teatru, arte plastice, arte interdisciplinare, publicații, film, televiziune, muzică și jocuri video, precum și zeci de mii de artiști, profesioniști în domeniul culturii și audiovizualului. Finanțarea va permite acestora să opereze în toată Europa, pentru a ajunge la noi segmente de public și pentru a dezvolta abilitățile necesare în era digitală.

Săptămâna Sustenabilităţii EFdeN, cu 100 de specialiști și studenți români

* În perioada 21 – 27 noiembrie 2016, la casa solară EFdeN * Cele mai importante teme dezbătute: Inovaţia, Sustenabilitatea, Oraşele Inteligente, Energia, Educaţia, Responsabilitatea faţă de societate şi mediu

 
efden_ziua-sustenabilitatii_saptamana-sustenabilitatii_2016    A doua ediție a Săptămânii Sustenabilității a avut loc in perioada 21 – 27 noiembrie 2016, organizata de EFdeN, echipa de tineri cercetători care a proiectat și construit una dintre cele mai sustenabile locuințe din Europa. Evenimentul a avut loc la casa solară EFdeN. Scopul dezbaterilor găzduite timp de 7 zile a fost identificarea problemelor de educație, cercetare și mediu cu care se confruntă România și găsirea soluțiilor pentru acestea. le mai importante teme dezbătute: Inovaţia, Sustenabilitatea, Oraşele Inteligente, Energia, Educaţia, Responsabilitatea faţă de societate şi mediu. La dezbateri au participat reprezentanţi din companii, instituții, ONG-uri şi studenţi, au fost identificate probleme și găsite soluții, pentru evoluția comunității și eficientizarea clădirilor.

          „Când identificăm probleme, de multe ori primul instinct este să găsim vinovați și de cele mai multe ori vinovații sunt alții. La discuții am încercat să vedem mai degrabă ce poate să facă fiecare, astfel încât împreună să obținem rezultate concrete. Printre soluțiile găsite sunt organizarea unor laboratoare de inovare, crearea de cursuri de prim ajutor pentru profesori și studenți, cursuri de mentorat pentru profesori, cursuri despre responsabilitatea față de mediu pentru profesori și studenți, implicarea companiilor în universități prin oferirea de produse, servicii și consultanță, toate oferite pro-bono de participanții la discuții. a declarat Ana Maria Ghiţă, Organizator Săptămâna Sustenabilității. 

casa solara
casa solara

Se poate inova în România? Aceasta a fost tema discuțiilor de luni – Ziua Inovaţiei. Răspunsul este unul afirmativ, inovația nu înseamnă numai inventarea unor lucruri noi, ci folosirea creativă a resurselor disponibile, punerea lor împreună într-un mod inedit. Drumurile bătătorite sunt ușor de parcurs, însă pentru a inova este nevoie de a străbate drumuri necunoscute,  creativitate, soluţii noi și eificiente la aceleași probleme.

Marți – Ziua Sustenabilității, a adus în discuție importanța conștientizării populației în ceea ce privește consumul responsabil al resurselor actuale, idei care pot fi propagate de fiecare în propriile comunități. Discuţia s-a orientat către folosirea materialelor sustenabile în construcţia clădirilor, acesta fiind un factor care influenţează în mod direct sănătatea oamenilor, ţinând cont de faptul că oamenii petrec 77.5% din viață în interiorul acestora.

La discuţiile de miercuri – Ziua Oraşelor Inteligente, au participat reprezentanţi ai mediului universitar din construcţii, arhitectură şi urbanism, reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, împreună cu reprezentanţi ai mediului privat şi dezvoltatori imobiliari. Concluzia a fost că, doar lucrând împreună, multidisciplinar, organizațiile publice, private, academice şi ONG-uri, pot contribui la dezvoltarea orașului București, pentru a diminua emisiile de CO2 generate de clădiri, la momentul actual reprezentând 36% din emisiile totale.

În Ziua Energiei s-a pus accentul pe dezvoltarea şi încurajarea energiei regenerabile în România şi facilitarea procesul birocratic, pentru a crea posibilitatea asigurării propriei energii electrice cu putere solară, folosind panouri fotovoltaice. România are șansa să devină prima ţară 100% independentă energetic, la momentul actual energia verde reprezentând 52% din mixul energetic românesc, unul dintre cele mai mari procente din Europa. Doamna Corina Popescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, a participat live la discuții și a oferit noutăţi în legătură cu Strategia Energetică Națională.

Sesiunea de dezbateri din Săptămâna Sustenabilității, s-a încheiat cu Ziua Educației, unde s-au propus viitoare colaborări între instituții și ONG-uri, concluzionând că voluntariatul are un rol foarte important în formarea noilor profesioniști, oferind posibilități de dezvoltare atât personală, cât și profesională. Studenții au putut asista de-a lungul săptămânii la discuții și participa la workshop-urile tematice care au avut loc în fiecare zi la casa EFdeN, unde au avut ocazia de a experimenta aplicații de realitate augmentată, recicla sau căuta soluții de eficientizare pentru reducerea consumului și creșterea confortului.

Sâmbătă, la Ziua EFdeN, casa solară a fost deschisă publicului larg, căruia i s-au comunicat viitoarele obiective ale echipei, printre care cea de-a treia reprezentare a României la cea mai importantă competiție de arhitectură și tehnologii integrate, Solar Decathlon, ediția Middle East 2018 din Dubai, industrializarea casei EFdeN și proiectul EnergiaTa.

Duminică, Ziua Responsabilității, a fost dedicată copiilor, unde cei mici împreună cu familia au putut învăța, în mod interactiv, despre ce înseamnă o alimentație sănătoasă, care este amprenta ecologică a familiei, cum pot ajuta la protecția mediului, şi să îşi testeze creativitatea la un atelier interactiv de teatru. Surpriza zilei a fost depistarea rolului copiilor în responsabilizarea părinților, atunci când au aflat împreună de ce 1kg de cașcaval generează 8.784 de grame de CO2 față de 1 kg de mere care este responsabil doar de 70 de grame de CO2 emise în atmosferă.

Prima ediție a Săptămânii Sustenabilității a fost organizată în 2015, odată cu finalizarea reconstrucției în București a casei EFdeN și lansarea acesteia ca EFdeN 4C Primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort, prototip care a participat la Solar Decathlon Europe 2014, la Versailles. Evenimentul Săptămâna Sustenabilității își dorește să devină o tradiție prin care să adune la aceeași masă, într-un cadru informal, oameni pasionați din medii și domenii diferite, care își propun să se implice în schimbare.

* * *

EFdeN este un ONG alcătuit din studenți de la arhitectură, inginerie, comunicare și management care a reprezentat România în finala competiției de case solare Solar Decathlon Europe din 2014, în Franța, alături de 19 echipe din 15 țări și 4 continente. În prezent, locuința EFdeN este Primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort din România ce poate fi vizitat la adresa Bd. Pache Protopopescu, nr 66. Studenții au numeroase planuri de viitor printre care şi participarea la următoarea ediţie a  competiţiei Solar Decathlon Middle East 2018 ce va avea loc în Dubai.

Conferinţa „Patrimoniul cultural-istoric al comunei Crihana Veche din Cahul”, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Participă cercetători români din Braila – Costin Croitoru, moderator și Iasi, dar și din Republica Moldova 

afis-crihana-veche      La Muzeul Brăilei „Carol I”, în sediul din Piaţa Traian nr. 3, are loc – vineri, 11 noiembrie 2016, cu începere de la ora 17.00 – conferința publică „Patrimoniul cultural-istoric al comunei Crihana Veche, Raionul Cahul, Republica Moldova: cercetare, valorificare și promovare”. Moderator va fi dr. Costin Croitoru (coautor, intre altele, si al volumului „Lămpile antice din colecția Muzeului Brăilei „Carol I”

https://brailachirei.wordpress.com/2016/02/18/expozitie-si-lansare-de-carte-lampile-antice-din-colectia-muzeului-brailei-carol-i/), cercetător la Secţia Arheologie a Muzeului Brăilei „Carol I”. Manifestarea este organizată în colaborare cu Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Intrarea este liberă.

Vor fi susținute următoarele comunicări:
„Rezultatele cercetărilor arheologice de salvare de pe moşia comunei Crihana Veche” – Ion Ciobanu, Sergiu Popovici, Serghei Agulnikov de la Centrul de Arheologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
„Indicatori ocupaționali identificați pe scheletele descoperite la Crihana Veche” – Angela Simalcsik, Robert Simalcsik de la Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov” Academia Română, Filiala Iasi;
„Cercetările etnografice de la Crihana Veche. Rezultate generale” – Raisa Osadci, Carolina Cotoman de la Centrul de Etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.