Săptămâna Sustenabilităţii EFdeN, cu 100 de specialiști și studenți români

* În perioada 21 – 27 noiembrie 2016, la casa solară EFdeN * Cele mai importante teme dezbătute: Inovaţia, Sustenabilitatea, Oraşele Inteligente, Energia, Educaţia, Responsabilitatea faţă de societate şi mediu

 
efden_ziua-sustenabilitatii_saptamana-sustenabilitatii_2016    A doua ediție a Săptămânii Sustenabilității a avut loc in perioada 21 – 27 noiembrie 2016, organizata de EFdeN, echipa de tineri cercetători care a proiectat și construit una dintre cele mai sustenabile locuințe din Europa. Evenimentul a avut loc la casa solară EFdeN. Scopul dezbaterilor găzduite timp de 7 zile a fost identificarea problemelor de educație, cercetare și mediu cu care se confruntă România și găsirea soluțiilor pentru acestea. le mai importante teme dezbătute: Inovaţia, Sustenabilitatea, Oraşele Inteligente, Energia, Educaţia, Responsabilitatea faţă de societate şi mediu. La dezbateri au participat reprezentanţi din companii, instituții, ONG-uri şi studenţi, au fost identificate probleme și găsite soluții, pentru evoluția comunității și eficientizarea clădirilor.

          „Când identificăm probleme, de multe ori primul instinct este să găsim vinovați și de cele mai multe ori vinovații sunt alții. La discuții am încercat să vedem mai degrabă ce poate să facă fiecare, astfel încât împreună să obținem rezultate concrete. Printre soluțiile găsite sunt organizarea unor laboratoare de inovare, crearea de cursuri de prim ajutor pentru profesori și studenți, cursuri de mentorat pentru profesori, cursuri despre responsabilitatea față de mediu pentru profesori și studenți, implicarea companiilor în universități prin oferirea de produse, servicii și consultanță, toate oferite pro-bono de participanții la discuții. a declarat Ana Maria Ghiţă, Organizator Săptămâna Sustenabilității. 

casa solara

casa solara

Se poate inova în România? Aceasta a fost tema discuțiilor de luni – Ziua Inovaţiei. Răspunsul este unul afirmativ, inovația nu înseamnă numai inventarea unor lucruri noi, ci folosirea creativă a resurselor disponibile, punerea lor împreună într-un mod inedit. Drumurile bătătorite sunt ușor de parcurs, însă pentru a inova este nevoie de a străbate drumuri necunoscute,  creativitate, soluţii noi și eificiente la aceleași probleme.

Marți – Ziua Sustenabilității, a adus în discuție importanța conștientizării populației în ceea ce privește consumul responsabil al resurselor actuale, idei care pot fi propagate de fiecare în propriile comunități. Discuţia s-a orientat către folosirea materialelor sustenabile în construcţia clădirilor, acesta fiind un factor care influenţează în mod direct sănătatea oamenilor, ţinând cont de faptul că oamenii petrec 77.5% din viață în interiorul acestora.

La discuţiile de miercuri – Ziua Oraşelor Inteligente, au participat reprezentanţi ai mediului universitar din construcţii, arhitectură şi urbanism, reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, împreună cu reprezentanţi ai mediului privat şi dezvoltatori imobiliari. Concluzia a fost că, doar lucrând împreună, multidisciplinar, organizațiile publice, private, academice şi ONG-uri, pot contribui la dezvoltarea orașului București, pentru a diminua emisiile de CO2 generate de clădiri, la momentul actual reprezentând 36% din emisiile totale.

În Ziua Energiei s-a pus accentul pe dezvoltarea şi încurajarea energiei regenerabile în România şi facilitarea procesul birocratic, pentru a crea posibilitatea asigurării propriei energii electrice cu putere solară, folosind panouri fotovoltaice. România are șansa să devină prima ţară 100% independentă energetic, la momentul actual energia verde reprezentând 52% din mixul energetic românesc, unul dintre cele mai mari procente din Europa. Doamna Corina Popescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, a participat live la discuții și a oferit noutăţi în legătură cu Strategia Energetică Națională.

Sesiunea de dezbateri din Săptămâna Sustenabilității, s-a încheiat cu Ziua Educației, unde s-au propus viitoare colaborări între instituții și ONG-uri, concluzionând că voluntariatul are un rol foarte important în formarea noilor profesioniști, oferind posibilități de dezvoltare atât personală, cât și profesională. Studenții au putut asista de-a lungul săptămânii la discuții și participa la workshop-urile tematice care au avut loc în fiecare zi la casa EFdeN, unde au avut ocazia de a experimenta aplicații de realitate augmentată, recicla sau căuta soluții de eficientizare pentru reducerea consumului și creșterea confortului.

Sâmbătă, la Ziua EFdeN, casa solară a fost deschisă publicului larg, căruia i s-au comunicat viitoarele obiective ale echipei, printre care cea de-a treia reprezentare a României la cea mai importantă competiție de arhitectură și tehnologii integrate, Solar Decathlon, ediția Middle East 2018 din Dubai, industrializarea casei EFdeN și proiectul EnergiaTa.

Duminică, Ziua Responsabilității, a fost dedicată copiilor, unde cei mici împreună cu familia au putut învăța, în mod interactiv, despre ce înseamnă o alimentație sănătoasă, care este amprenta ecologică a familiei, cum pot ajuta la protecția mediului, şi să îşi testeze creativitatea la un atelier interactiv de teatru. Surpriza zilei a fost depistarea rolului copiilor în responsabilizarea părinților, atunci când au aflat împreună de ce 1kg de cașcaval generează 8.784 de grame de CO2 față de 1 kg de mere care este responsabil doar de 70 de grame de CO2 emise în atmosferă.

Prima ediție a Săptămânii Sustenabilității a fost organizată în 2015, odată cu finalizarea reconstrucției în București a casei EFdeN și lansarea acesteia ca EFdeN 4C Primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort, prototip care a participat la Solar Decathlon Europe 2014, la Versailles. Evenimentul Săptămâna Sustenabilității își dorește să devină o tradiție prin care să adune la aceeași masă, într-un cadru informal, oameni pasionați din medii și domenii diferite, care își propun să se implice în schimbare.

* * *

EFdeN este un ONG alcătuit din studenți de la arhitectură, inginerie, comunicare și management care a reprezentat România în finala competiției de case solare Solar Decathlon Europe din 2014, în Franța, alături de 19 echipe din 15 țări și 4 continente. În prezent, locuința EFdeN este Primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort din România ce poate fi vizitat la adresa Bd. Pache Protopopescu, nr 66. Studenții au numeroase planuri de viitor printre care şi participarea la următoarea ediţie a  competiţiei Solar Decathlon Middle East 2018 ce va avea loc în Dubai.

Reclame

Programul european de Cercetare „Orizont 2020”, lansare în România

* Fiecare cercetător român implicat în program va avea un bonus suplimentar de 8.000 de euro, indiferent de valoarea proiectului pe care l-a câştigat

               Programul european „Orizont 2020” (amănunte la pagina oficială http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/en) urmăreşte stimularea inovării, cercetării şi competitivităţii. Cercetătorii vor putea aplica pentru a obţine finanţare la propriile proiecte, urmând să primească sprijin financiar. horizon2020_0

                 La http://horizon-magazine.eu/ poate fi consultată publicaţia online HORIZON, lansată tot la începutul lunii octombrie 2013 și al cărui scop este să anunțe noutăţi în materie de finanţarea de la UE a cercetării şi inovării.

                  În data de 4 octombrie 2013 el a fost lansat la Bucureşti, România fiind astfel prima ţară din Europa unde este prezentat programul.

                  Fondurile disponibile la nivel comunitar prin acest program în perioada 2014 – 2020 sunt de peste 70 de miliarde de euro. În cadrul evenimentului de lansare s-a precizat faptul că fiecare cercetător român implicat în program va avea un bonus suplimentar de 8.000 de euro, indiferent de valoarea proiectului pe care l-a câştigat. De asemenea, se anunţă simplificarea procedurilor, fiind necesar un singur set de documente, care se depune o singură dată la comisie. Din Programul „Orizont 2020” vor putea fi finanţate inclusiv proiectele de cercetare care ar urma să fie realizate cu laserul de la Măgurele, după construirea lui.

              România a câştigat doar 2 la sută din totalul proiectelor finanţate în cadrul Programului Cadru 7 pentru Cercetare al Uniunii Europene. Se estimează ca pentru 2014 – 2020 să se dubleze procentul proiectelor româneşti în numărul total de proiecte finanţate prin noul program.

   Máire Geoghegan-Quinn           Máire Geoghegan-Quinn (foto) – comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă – a fost prezentă la București și a declarat: „Mesajul meu România şi pentru toate ţările europene este unul: trebuie să investiţi în cercetare şi inovare. Interdisciplinaritatea este un aspect crucial al programului. El va ajuta la promovarea dezvoltării industriale. România are un potenţial mare în cercetare. Pentru România, programul reprezintă inovare, cercetare şi dezvoltare economică şi stimulează creşterea numărului de locuri de muncă. Este mult mai uşor pentru cercetători să aplice şi să participe la proiecte din cadrul programului„.

Sesiune de comunicări „Viaţa cotidiană urbană”, la Muzeul Brăilei

* Organizat de Comisia de Istorie a Oraşelor din cadrul Academiei Române, Consiliul Judeţean Brăila şi Muzeul Brăilei, evenimentul a reunit cercetători din întreaga ţară

La sediul Muzeului Brăilei s-a desfăşurat în perioada 27 – 29 mai 2011 sesiunea de comunicări „Viaţa cotidiană urbană”. Organizat de  Academia Română – Comisia de Istorie a Oraşelor, Consiliul Judeţean Brăila şi Muzeul Brăilei, evenimentul a reunit cercetători din mai multe oraşe din ţară.

În cadrul sesiunii a fost prezentată şi cartea “East Central and Eastern Europe in the Middle Ages, 450 – 1450” de Laurenţiu Rădvan, apărută la Editura Brill. Volumul este prima sinteză în limba engleză a unor informaţii despre oraşele româneşti, fiind dedicată cercetării fenomenului urban din spaţiul românesc extracarpatic în contextul urbanistic şi al zonelor învecinate.

Dintre muzeografii brăileni au prezentat lucrări prof. univ. dr. Ionel Cândea – directorul Muzeului, respectiv “Viaţa cotidiană în portul Brăila, secolele XVII – XVIII” şi dr. Maria Stoica – şef Secţia Artă,  aceasta din urmă dezvoltând tema “Corepondenţă din Gand. Secvenţe din viaţa unui student la Drept”.

De la Muzeul din Galaţi au fost prezenţi cu lucrări doi cercetători: Constantin Nicolae Apetrei – “Despre un izvor mai puţin cunoscut şi valoarea sa pentru reconstituirea vieţii cotidiene la reşedinţele boiereşti din mediul urban în secolul XVI” şi Constantin Ardeleanu – “Viaţa cotidiană în marile porturi dunărene în relatările călătorilor străini (1829 – 1853)”.

Întreg programul reuniunii îl aveţi aici.

       Oaspeţii au fost invitaţi, la fel ca şi publicul brăilean ori gălăţean, să asiste şi la conferinţa susţinută de prof. univ. dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române (în imagine Victor Spinei şi Ionel Cândea),  cu tema “Documente medievale noi privind istoria românilor”, desfăşurată sâmbătă – 28 mai.

De asemenea, oaspeţii cercetători au fost invitaţi de gazde într-o vizită de documentare la Măxineni unde au avut ocazia să admire mănăstirea ctitorie voievodală, biserica veche fiind în plin proces de restaurare (foto de Gabi Stoica, din timpul vizitei) prin grija Muzeului, cu asistenţă din partea specialiştilor atestaţi de Ministerul Culturii şi cu finanţarea Consiliul Judeţean Brăila. Totodată, oaspeţii au avut parte şi o plimbare pe Dunăre.

Pentru detalii despre activitatea instituţiei muzeale accesaţi www.muzeulbrailei.ro/   sau http://diversitate-culturala-muzeulbrailei.ro/ site-ul realizat în cadrul Proiectului “Un Grec, Doi Greci, Trei Greci…”, co-finanţat AFCN, realizat de muzeu în colaborarea Comunităţii Elene din Brăila, proiect coordonat de Camelia Hristian – şef Serviciu Relaţii Publice la Muzeul Brăilei.