„Alege-ţi viitorul!”, videoclip lansat de Parlamentul European pentru votul din 23 – 26 mai 2019

*Conform ultimului Eurobarometru, tinerii au o atitudine pozitivă asupra UE – 74 la sută; tocmai de aceea, ar trebui să vină şi la vot!

Cu o lună înainte de alegerile europene din 23 – 26 mai 2019, Parlamentul European (EP) lansează videoclipul „Choose your future!”/ „Alege-ți viitorul” pentru a încuraja prezența la vot. Videoclipul (lansat online în toate statele membre pe 25 aprilie 2019, ulterior televiziunile, cinematografele și radiourile vor difuza şi variante) este menit să încurajeze participarea la vot la următoarele alegeri în care votăm viitorii europarlamentari și să îi facă pe cetăţeni să reflecteze asupra impactului UE asupra generațiilor viitoare. Regizat de Frédéric Planchon, videoclipul subliniază momente intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor; naratorul e o fetiță care face apel la sentimentul de responsabilitate al alegătorilor: „Fiecare poate influența această lume, dar împreună putem face o schimbare reală. Alege Europa în care vrei să cresc”.

Alegerile ce vor avea loc în toate statele membre UE între 23 și 26 mai vor avea un impact major asupra direcției în care se va îndrepta Uniunea Europeană.

Tema solidarității („Suntem împreună”) se suprapune rezultatelor unui sondaj de opinie prin telefon realizat la nivelul EP în aprilie 2019, potrivit căruia 80% dintre cetățenii UE susțin că ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi desparte. Negocierile asupra Brexit-ului au demonstrat existența incertitudinilor față de o eventuală separare și a riscurilor asociate ieșirii de sub aripa protectoare a Uniunii. Întrebați care sunt primele sentimente ce le vin în minte atunci când se gândesc la UE, majoritatea europenilor menționează speranța sau încrederea (55% în total), în timp ce incertitudinea legată de viitorul Europei este sentimentul predominant pentru o treime din europenii intervievați. Dintre români, 70% au un sentiment pozitiv față de UE – 40% speranță, 30% încredere. Dezbaterea asupra Brexit-ului a arătat şi cât de strânse au devenit relațiile dintre țările membre de-a lungul anilor de cooperare reciprocă, precum și multitudinea de avantaje ce derivă din calitatea de membru al unui club larg. Aceste avantaje sunt de multe ori evidente doar când ne aflăm în situația de a le pierde. Potrivit ultimelor cifre ale Eurobarometrului (din februarie 2019), două treimi dintre europeni (68%) cred că UE a adus avantaje țării lor (tabelul 3), în timp ce 61% susțin că apartenența la UE este un lucru pozitiv. Dintre români, 57% consideră că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun, în creștere semnificativă față de 49% în septembrie 2018. De asemenea, 72% dintre români (față de 64% în septembrie 2018) cred că România a beneficiat de pe urma calității de membră UE. În același timp, presiunile externe din partea unor țări terțe fac și mai necesară solidaritatea între statele membre, în dorința de a-și menține influența și de a avea o poziție puternică în noua ordine mondială. Studiul Eurobarometru arată că cetățenii sunt cel mai mult interesați de situația economiei, de posibilitățile de angajare, de migrație, de schimbări climatice și de lupta împotriva terorismului, toate acestea indicând nevoia de o mai bună cooperare și acțiune comună.

Cum va arăta Europa în viitor este în mâna celor care vor merge la vot în alegerile europene de pe 23 – 26 mai (România votează în 26 mai 2019). Chiar dacă Eurobarometrul de la sfârșitul lui februarie 2019 arată că mai mult de o treime din cetățenii europeni sunt convinși că vor ieși la vot (35%; 30% în România), o altă treime (32%; 34% în România) rămân nesiguri de prezența la scrutin. În cazul tinerilor cu drept de vot, chiar dacă au în mod consecvent o atitudine pozitivă față de UE (74%), numai 21% au spus că vor ieși cu siguranță la vot, în timp ce 34% s-au arătat hotărâți.

Taxa pe apa de ploaie şi inechităţile de la Brăila. PNL trage un nou semnal de alarmă

*Aproximativ 3000 de brăileni din municipiu nu sunt taxaţi pentru apa pluvială pentru că la CUP „Dunărea” nu s-a reuşit armonizarea lucrărilor din teren: pe o suprafaţă a Brăilei au fost amplasate, printr-un proiect european, conducte care să colecteze doar apa mejaeră, dar prin acestea, invariabil, trece şi apa meteo… dar pe care societatea nu o poate taxa conform normativelor din proiect

           Adrian Tabarac – consilier în Consiliul Local Municipal din partea Partidului Naţional Liberal (PNL) Brăila, preşedinte Organizaţia Municipală PNL Brăila, aduce în atenţie în conferinţa săptămânală din 25 mai 2018 (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/26/pnl-braila-despre-aberatiile-taxei-pe-apa-pluviala-10-la-suta-dintre-braileni-nu-platesc/) o altă aberaţie şi disfuncţionalitate în activitatea de la Compania de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea” aflată după ce un brăilean a mers să întrebe la societatea din subordinea CLM şi a Primăriei brăilene de ce vecinul său nu este taxat pentru apa pluvială, la fel ca el. S-a aflat că problema survine ca urmare a unui proiect european pe care cei de la Companie l-au implementat, reprezentând realizarea unui sistem de canalizare pentru colectarea strict a apei menajere şi nicidecum a apei de ploaie. Din acest motiv, taxa pe apa pluvială care trece prin aceste conduce – apa meteorică oricum trece prin ele, pentru că nu a făcut nimeni un sitem separat de colectare – şi care nu sunt amplasate pe toată suprafaţa municipiului, nu poate fi încasată, situaţie în care se află cam 10 la sută din populaţia municipiului, cam 3000 de cetăţeni.

Adrian Tabarac,
Alexandru Dănăilă-Zaharia

        Adrian Tabarac subliniază disfuncţia şi neglijenţa, aberaţia situaţiei: neconcordanţele nu au fost eliminate de CUP „Dunărea”, societatea nu renunţă la taxa pe apa de ploaie (aşa cum au propus liberalii, printr-un proiect sub formă de Iniţiativă Cetăţenească, respeins în plenul CLM cu votul majorităţii consilierilor), ba încă încearcă să facă presiuni la ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice) pentru a-i taxa şi pe cei care se află în raza proiectului european unde, dacă gândeau de la început, găseau soluţii pentru reglementarea problemei. Aşa, s-a dezvoltat o inegalitate pentru cetăţeni – unii plătesc taxa pe apa pluvială, alţii nu plătesc.

       Pe de altă parte, Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedintele PNL Brăila, consilier judeţean – a precizat că mai există o inadvertenţă: Compania facturează municipiului Brăila, ca suprafaţă de domeniu public, apa de ploaie cu sume aferente taxei respective, evitând să taxeze populaţia (oamenii au contract individual) pe motiv de interdicţie în proiectul european. Şi situaţia, care nu e nouă, nu a fost remediată.

      Nota red. Reamintesc faptul că de la aceste aspecte (taxa pe apa pluvială, respingerea proiectului prin care s-a cerut insistent eliminarea taxei, toate aceste aberaţii şi inechităţi) s-a ajuns la ideea de referendum (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/25/pnl-si-brailenii-de-la-taxa-pe-apa-de-ploaie-la-referendum/), liberalii urmând să strângă semnături pentru demararea acestui referendum de demitere a primarului Dragomir şi dizolvare a CLM.

 

PNL Brăila: „Modernizarea Căii Galaţi, o bătaie de joc…”

*Alexandru Dănăilă-Zaharia – liderul liberal, fost viceprimar, şi-a exprimat indignarea faţă de modul cum în conducerea Primăriei Brăila este tratată problema lucrărilor întârziate şi tărăgănate la modenizarea arterei rutiere Calea Galaţi 

 

Alexandru Dănăilă-Zaharia, preşedinte PNL Brăila

Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedintele PNL Brăila, consilier judeţean, fost viceprimar la Primăria municipiului Brăila, a precizat în ultima conferinţă (săptămânală) de presă că este o bătaie de joc modul în care actuala conducere a administraţiei locale se raportează la problema Căii Galaţi – notă. Este cu adevărat o problemă, fără rezolvare deocamdată, cea a lucrărilor de modernizare a arterei rutiere Calea Galaţi, una foarte circulată şi rămasă momentan distrusă, un şantier abandonat în anului 2017 şi despre care nu se dau detalii când şi cum va fi finalizat.

Liderul PNL Brăila nu face decât să dea glas nemulţumirii cetăţenilor, mai ales automobilişti care îşi distrug maşinile. De altfel şi simpli cetăţeni, în special cei din zonă, sunt exasperaţi de starea carosabilului. Primarul social democrat Marian Viorel Dragomir a afirmat că e posibil ca lucrările să fie finalizate înainte de vara lui 2020 (când vor fi alegeri locale), la fel cum e posibil să se termine mai tîrziu de această dată.

“Primarul efectiv sfidează populaţi. Se discută că o să fie finalizată în 2020. În douzei-douzeci o să se termine strada, nu? Ba mai mult, domnul viceprimar a zis că în 3020 începe. Vă daţi seama că oamenii ăştia îşi bat joc, sfidează populaţia, sfidează oamenii? Dacă aş locui pe strada aia, l-aş aştepta pe domnul viceprimar să-l întreb în ce an s-a născut, să vedem dacă era nascut în anul 1985, dacă întelege ceva din oraşul acesta, dacă ştie de ce este acolo, în funcţie. ce face, care este activitatea lui? Asta este bataie de joc la adresa populaţiei„, a subliniat Alexandru Dănăilă. făcând referire şi la o declaraţie a viceprimarului Alexandru Jantea Crican care spunea, paote glumind (?!?) că lucrările vor începe în 3020 şi se vor termina în 1985.

Zi de VOT – 5 iunie 2016

*Regula unei societati care se respecta ar fi ca duminica, 5 iunie 2016, toti cetatenii cu drept de vot sa mearga sa isi exercite acest drept * Daca alegerea viitorilor primari si consilieri va fi lasata doar in mainile unora, putini, atunci cei care nu au votat nu vor putea sa se planga de un rezultat la care nu contribuit, in prima instanta, cu nimic

Candidati braileni, in dialog civic la The Music Pub

*Marti, 10 mai 2016 de la ora 20.00 * Rezervari la telefon 0746479279
The Music Pub (Braila, str. Mihai Eminescu nr. 56 – https://www.facebook.com/eminescupub/) gazduieste marti, 10 mai 2016, de la ora 20.30 o intalnire neprotocolara cu unii dintre candidatii la Primaria Braila si la Consiliul Local Municipal, Consiliul Judetean. Dupa deschiderea oficiala a campaniei electorale (6 mai 2016), se pare ca este o prima discutie publica  la care speram sa fie prezenti cat mai multi candidati si cetateni.

       Organizatorii (The Music Pub, Catalin Curca) spera ca dialogul va avea loc intr-o atmosfera calda si prietenoasa si vor fi discutate proiectele de dezvoltare si administrare a Brailei. Se pare ca ne vom intalni cu arhitect Marian Ion (foto) – candidat independent la functia de primar al municipiului Braila, Nicusor Carac, Cristian Techiu – candidat independent la functia de primar al municipiului Braila (pana de curand a fost la PNL), deputat Dorin Silviu Petrea – candidat la functia de primar din partea Partidul Social Romanesc (a fost in UNPR), Lucian Caprariu, Adrian Tabarac, Marian Fusea si alti candidati.
Nota: rezervarile se fac la telefon 0746479279.

Viata strazii. Braila… citeste carti!

        Poate nu sunt chiar atât de mulţi, poate că Brăila e de multe ori altfel… dar astăzi am văzut Brăila prin ochii celor care citesc CARTE și m-am bucurat. Poate că acest „mesaj”/ poveste ii va indemna și pe alţii să facă la fel ca ei (foto) – acești minunaţi Cetăţeni… 

Aceasta este Brăila culturală, Brăila ce poate deveni capitală europeană a culturii in 2021 (a se vedea proiectul sustinut și de la noi – http://www.braila2021.ro/), Brăila – orașul cu sute de personalităţi, multe desăvârșindu-și educaţia in liceele de prestigiu ale urbei: „Nicolae Balcescu”, „Gh. Munteanu Murgoci”, „Nicolae Iorga”, „Ion Ghica”…

„Nu e alta mai frumoasă şi de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cititul cărţilor” – Miron Costin

„Cărțile sunt prieteni reci, dar siguri” – proverb

„Să citim și să dansăm; aceste două distracții nu vor face niciodată rău lumii” – Voltaire

„O piatră prețioasă nu valorează nimic dacă nu e șlefuită; un om nu valorează nimic până când se educă” – preverb chinez

Centrul vechi al Brăilei: inventariere clădiri, o primă etapă in refacerea zonei monument

* Un proiect ambitios, coordonat de viceprimarul Alexandru Dănăilă Zaharia * Practic, este campania numită ”Să salvăm centrul vechi! Să salvăm sufletul Brăilei!” * Actiunea este o excelentă completare a unei alte frumoase idei pentru care lupta cativa „visatori”: Braila, capitala europeana a culturii in 2021

Centrul istoric al municipiului Brăila este clasat monument istoric de categoria A (lista monumentelor din municipiul si judetul Braila cuprinde 169 de obiective clasate in categoriile B si A): zona cuprinsă între bulevardul Al. I. Cuza şi Dunăre, cu străzile Calea Călăraşilor, Malului, Veche, Gh. Marinescu, Justiţiei, Pensionatului, Vapoarelor, Danubiului, Rubinelor, Pietrei, Florilor, Mărăşti, Orientului, A. Saligny, Bastionului, Şcolilor, R. S. Campiniu, Frumoasă, Rozelor, Petru Maior, Mihail Sebastian, Ana Aslan, Constantin Hepites, bulavadul Al. I. Cuza, strazile Braşoveni, Roşie, Fragilor, Băii, Pomilor, Cojocari, Tâmplari, I. L. Caragiale, Nicolae Bălcescu, Catolică, Maşinilor, C. A. Rosetti, Împăratul Traian, Belvedere, Oituz, Neagră, Edmond Nicolau, D. Bolintineanu, Goleşti, Fortificaţiei, Cetăţii, Albă, N. Grigorescu, Zidari, Albiei, Albastră, Grădinii Publice, Cazărmii, Citadelei, Militară, Mare, Mărfurilor, Mercur, Ancorei şi 10 magazii, Debarcaderului şi 5 magazii, Vadul Sergent Tătaru, Vadul Schelei şi 4 magazii, bulevardul Panait Istrati, străzile Bateriei, Mărăşti, Calea Galaţi, Piaţa Traian, Piaţa Poligon, Mihai Eminescu (fosta Regală), Polonă, Mărăşeşti, Colţei.

Foto cu fosta Regala – zona pietonala dupa refacere (se vede insa ca nu toata lumea a inteles acest aspect… uneori autorismele si proprietarii lor isi fac propriile reguli) iarna, fotografiata dinspre Piata Traian si Teatrul „maria Filotti’, o zona unde fatadele arată cat de cat aspectuos (cu toate ca trebuie să amintim aici faptul ca multe fatade ale clădirilor din imagine au fost renovate gresit inainte de 1989 – nu s-a tinut de cont de adevărul istoric)

In clasarea zonei s-a tinut cont atat de importanta istorică a perimetrului, cat si de aspectul multor constructii, realizate cu sprijinul unor arhitecti valorosi, clădiri cu o vechime considerabilă – multe datand de la finele secolului XIX si inceputul secolului XX, stilul majoritar fiind art noveau.

Din nefericire, zona prezintă un aspect care nu cadrează fericit cu clasarea de monument istoric, aceasta si pentru ca Legea monumentelor (n.aut. Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei – Textul de lege care ar fi trebuit sa apere meonumentele!… dar nu e deloc asa…) nu are suficiente elemente de sigurantă care să ajute la protejarea concretă a monumentelor (spre exemplu, nici pană astăzi nu s-au adus corectii la articolul in care se vorbeste la modul evaziv despre amendarea, pedepsirea acelora care incalcă Legea nr. 422 din 2001 completată si modificată ulterior), iar acolo unde ar fi putut interveni administratiile locale acestea din urmă au ezitat să o facă.

          Iată insă că acum cineva s-a decis sa ia „taurul de coarne”, cum se spune in popor. E drept si ca initiativa vine după ce s-a demarat proiectul pentru inscrierea in competitia Braila, capitala europeana a culturii in 2021 (lansarea a avut loc in 9 mai 2015), o frumoasă idee care presupune, evident, si implicarea mai puternică a autoritatilor in tot ceea ce inseamnă domeniul cultural – monumentele fac parte din acest capitol, evident – dar si implicarea cetatenilor in activităti care au ca punct central cultura si arta. Acest „cineva” care vine in intampinarea doleantelor iubitorilor de cultură, dar si a tuturor acelora care au inteles ca domnia legii este modul prin care se reuseste integrarea fericită a dorintelor in arealul practic al realizării lor este viceprimarul brăilean Alexandru Dănăilă Zaharia (foto stanga, in biroul sau din Primărie), reprezentant al Partidului National Liberal, care a invitat ieri, 11 mai 2015, brăilenii sa ia parte la „actiunile de inventariere a clădirilor din centrul vechi al orașului Brăila, o primă etapă în proiectul de refacere a spațiului cu importante semnificații arhitectonice și istorice„, asa cum era precizat in invitatie.

         O echipă de specialiști din Primăria Brăila va analiza situația fiecărei clădiri in parte; se va completa un chestionar tip cu informații despre regimul de proprietate și altele de ordin tehnic. Acestei echipe i s-a alăturat și una de voluntari formată din tineri care s-au oferit să dea o mână de ajutor la acest recensământ al clădirilor vechi din centrul orașului. Voluntarii vor facilita culegerea de informații, încărcarea datelor, prelucrarea lor.

 

„Această primă etapă de inventariere își propune să identifice toate clădirile cu probleme din centrul vechi al orașului, precum și posibilitatea proprietarilor de a suporta cheltuielile legate de refacerea acestora. În funcție de datele din teren, vom elabora un regulament pentru finanțarea lucrărilor de către municipalitate și recuperarea ulterioară a cheltuielilor de la proprietari, acolo unde va fi cazul. De asemenea, în urma recensământului, vor fi estimate cheltuielile totale necesare refacerii Centrului Vechi și va fi elaborat un proiect în vederea atragerii de fonduri europene„, subliniază Alexandru Dănăilă.  Practic, s-a lansat luni, 11 mai 2015, Campania ”Să salvăm centrul vechi! Să salvăm sufletul Brăilei!”.

Lista voluntarilor este deschisă. „Oricine dorește să se alăture demersului nostru este binevenit și va contribui la scurtarea timpului alocat inventarierii. Perioada de inventariere a clădirilor este estimată să dureze până la 1 septembrie 2015, dar procesul s-ar putea încheia mai repede, prin implicarea unui număr mai mare de voluntari„, a mai afirmat tanărul viceprimar al municipiului Brăila in timp ce lansa oficial acest necesar act de administratie (n.aut Intre noi fie vorba, unul extrem de util si de necesar, ba chiar o extremă urgenta am zice date fiind conditiile reale de pe teren – cam multe clădiri sunt lasate in paragină, altele nu sunt chiar atat de rau deteriorate, dar nefiind locuite vor ajunge si ele pe lista celor cu bulina rosie curand…).  

         Stimati brăileni si dragi prieteni, luati in considerare că revista Braila Chirei este unul dintre voluntari si vă invit să veniti alături de noi pentru ca impreună cu echipa coordonată de Alexandru Dănăilă să ajutăm la refacerea unei frumoase zone a urbei, apreciată de toată lumea care stie ce inseamnă valoare, autenticitate (chiar dacă destule clădiri au avut la inceput un model european, acum se poate spune ca ele devin unicate – la Brăila, cel putin, asa sunt –  si arta urbană.