Nominalizările la Premiile Gopo 2020

*Din lista de nominalizări, ne putem alege filmele neapărat de vizionat * Mai ales cele dintre care se va premia cel mai bun lungmetraj: ”La Gomera” lui Corneliu Porumboiu, ”Parking” regizat de Tudor Giurgiu, ”Monștri.”, ”Touch Me Not” sau ”Călătoria fantasctică a Maronei”

Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) pregătește ediția 2020 a Premiilor Gopo (numite astfel în onoarea reputatului cineast român omonim, al cărui faimos omuleţ dă forma trofeelor), unde vor fi recompensate cele mai importante realizări cinematografice naţionale din cursul anului precedent. Gala va avea loc în cursul lunii martie.

Nota red. Ne interesează în mod deosebit, deoarece filmul românesc a fost la un moment dat în atenția și inima publicului chiar dacă atunci, în epoca de tristă amintire (comunistă) au fost realizate și pelicule ce dădeau apă la moară cenzurii și ideilor nomenclaturii de partid și de stat. Filmul românesc merită să fie și azi în atenția publicului, nu doar pentru că realizatorii lui se străduie să urmeze tendințele vremii, ci și pentru că el reflectă, destul de mult, timpurile de azi. Și dacă ele, filmele, nu sunt perfecte, e cu atât mai aproape de realitatea românească… și ea foarte departe, prea departe de ideea de civilizație în forma ei cea mai apropiată de bun, de bine, de frumos, de util, de eficiență…

Juriul ediției 2020 este alcătuit din Alin Lupu Dumbravă, Andra Petrescu, Bogdan Mustață, Cristi Luca, Cristina Hoffman, Cristina Ionescu, Dan Chișu, Diana Cavallioti, Flavia Dima, George Dăscălescu, Manuela Cernat. Mai multe despre Premiile Gopo pe site la https://premiilegopo.ro/

În 17 februarie 2020 au fost anunțate nominalizările. Indiferent care va fi verdictul, pe categorii, filmele în sine merită toată atenția și, bineînțeles, vizionate; la fel ca și filmele străine, sugestia juriului competiției meritând luată în considerare. 

    Cel mai bun lungmetraj va fi ales dintre ”Călătoria fantastică a Maronei” producător Anca Damian | Franța, România, Belgia (Aparte Film), ”La Gomera” producători Marcela Ursu, Patricia Poienaru | România, Franța, Germania, Suedia (42 Km Film), ”Monștri.” producători Claudiu Mitcu, Robert Fița, Ion Ioachim Stroe | România (Parada Film), ”Parking” producători Bogdan Crăciun, Tudor Giurgiu | România, Spania, Cehia (Libra Film Productions), ”Touch Me Not” producători Adina Pintilie, Bianca Oana | România, Germania, Cehia, Bulgaria, Franța (produs de: Manekino Film)

Cea mai bună regie, nominalizări: Adina Pintilie pentru ”Touch Me Not”; Anca Damian pentru ”Călătoria fantastică a Maronei”; Cătălin Mitulescu pentru ”Heidi”; Corneliu Porumboiu pentru ”La Gomera”; Marius Olteanu pentru ”Monștri.”

  Cel mai bun actor în rol principal , nominalizări: Gheorghe Visu pentru rolul Nea Mihai din ”Heidi”; Iulian Postelnicu pentru rolul Vali din filmul ”Arest.”; Mihai Smarandache pentru rolul Adrian din ”Parking”; Radu Botar pentru rolul episcopul Iuliu Hossu din ”Cardinalul”; Răzvan Vasilescu pentru rolul Profu’ din ”Mo”

Cea mai bună actriță în rol principal, nominalizări: Belén Cuesta pentru rolul Maria din ”Parking”; Catrinel Marlon pentru rolul Gilda din ”La Gomera”; Cătălina Mihai pentru rolul Heidi din ”Heidi”; Dana Rogoz pentru rolul Mo din ”Mo”; Judith State pentru rolul Dana din ”Monștri.”

  Cel mai bun actor în rol secundar, nominalizări: Alexandru Potocean pentru rolul șofer taxi din ”Monștri.”; Bogdan Dumitrache pentru rolul Chirvasiu din ”Heidi”; István Téglás pentru rolul Claudiu din ”La Gomera”; Richard Bovnoczki pentru rolul Enache Vizireanu din ”Cardinalul”; Șerban Pavlu pentru rolul Alex din ”Monștri.” 

Cea mai bună actriță în rol secundar, nominalizări: Coca Bloos pentru rolul Mama Tia din ”Zavera”; Hanna Hofmann pentru rolul Hanna din ”Touch Me Not”; Julieta Szönyi pentru rolul Mama din ”La Gomera”; Mădălina Craiu pentru rolul Vera din ”Mo”; Rodica Lazăr pentru rolul Magda din ”La Gomera”

Cel mai bun scenariu Andrei Cohn și Alexandru Negoescu pentru filmul Arest; Corneliu Porumboiu pentru filmul La Gomera; Liviu Săndulescu și Bogdan Toma pentru filmul Cărturan; Marius Olteanu pentru filmul Monștri.; Radu Dragomir pentru filmul Mo

Cea mai bună imagine George Chiper-Lillemark pentru Touch Me Not; Luchian Ciobanu pentru Monștri.; Marius Panduru RSC pentru filmul Parking; Oleg Mutu pentru Cărturan; Tudor Mircea RSC pentru La Gomera

Cel ami bun montaj Adina Pintile pentru Touch Me Not; Dana Bunescu pentru Distanța dintre mine și mine; Ion Ioachim Stroe pentru filmul Heidi; José M. G. Moyano și Manuel Terceño pentru Parking; Roxana Szel pentru La Gomera

Cel mai bun sunet Alexandru Dragomir pentru Heidi; Andre Rigaut, Sophie Chiabaut, Niklas Skarp și Christian Holm pentru La Gomera; Dominik Dolejsi, Marek Poledna, Bernhard Maisch și Veselin Zografov pentru Touch Me Not; Lukáš Moudrý și Diana Sagrista pentru Parking; Mihai Bogos și Marius Stănescu pentru Mo

Cea mai bună muzică originală  Julio de la Rosa pentru Parking; Cornel Țăranu pentru filmul Cardinalul; Cristian Lolea pentru filmul Zavera; Ivo Paunov și Einstürzende Neubauten pentru Touch Me Not; Pablo Pico pentru filmul Călătoria fantastică a Maronei

Cea mai bună scenografie Brecht Evens, Sarah Mazzetti și Gina Thorstensen pentru Călătoria fantastică a Maronei; Mihaela Poenaru pentru Heidi; Nora Dumitrescu și Laura Russu pentru Maria, Regina României; Simona Pădurețu pentru filmul La Gomera; Sonia Nolla pentru Parking                                             

Cele mai bune costume Alexandra Alma Ungureanu Stroe pentru Monștri.; Ana Ioneci, Claudia Bunea pentru Maria, Regina României; Cireșica Cuciuc pentru Heidi; Dana Păpăruz pentru La Gomera; Luminița Mihai pentru filmul Cardinalul

Cel mai bun machiaj și Cea mai bună coafură Alex Gherase, Milen Ivanov și Ioana Covali pentru Touch Me Not; Domnica Bodogan și Nastasia Mateiu pentru Maria, Regina României; Ioana Nadoleanu și Dora Codiță pentru Heidi; Manuela Tudor, Bianca Marca și Tania Crăciun, Alexandru Sassu pentru Arest; Marga Ștefan și Gabriela Crețan pentru La Gomera

Cel mai bun film de debut 

    Cărturan (r. Liviu Săndulescu); Mo (r. Radu Dragomir); Monștri. (r. Marius Olteanu); Timebox (r. Nora Agapi); Touch Me Not (r. Adina Pintilie)

Cel mai bun film documentar 

  Distanța dintre mine și mine (r. Dana Bunescu, Mona Nicoară, produs de: Hi Film Productions, producători: Ada Solomon, Mona Nicoară, Diana Paroiu, Alexandru Solomon) România; Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole (r. Mihai Mincan și Claudiu Mitcu, produs de: deFilm, Wearebasca, producător: Radu Stancu) România; Jurnalul familiei -escu (r. Șerban Georgescu, produs de: Kolectiv Film, producători: Șerban Georgescu, Liviu Tofan) România; Omul care a vrut să fie liber (r. Mihai Mincan și George Chiper-Lillemark, producător:  Radu Stancu) România; Timebox (r. Nora Agapi, producător: Monica Lăzurean-Gorgan, Manifest Film) România

Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune 

  Afganistanii (r. Adrian Silișteanu, producător: Anamaria Antoci) Domestic Film, România; Celed (r. Anghel Damian, producător: Anghel Damian, Anca Damian) Michelangelo Films, România; Havana Cuba (r. Andrei Huțuleac, producător: Tudor Giurgiu) Libra Films, România; Opinci (r. Anton Groves, Damian Groves, producător: Bianca Oana, Sorin Baican, Dan Mateescu) Studioset, România; Ultimul drum spre mare (r. Adi Voicu, producător: Marcian Lazăr) Axel Film, România; 

Cel mai bun scurtmetraj documentar 

El iubește ochii mei (r. Enxhi Rista, producător: Viktoria Janssen, Lisa Wischer, Enxhi Rista) U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Film University Babelsberg KONRAD WOLF, România – Germania; Munca noastră cea de toate zilele (r. Lucia Chicoș, producător: Viktoria Janssen) U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Film University Babelsberg KONRAD WOLF , România – Germania; Trofeul Tinereții (r. Răzvan Oprescu, producător: Mădălina Butnariu) România

Tânără speranță 

  • Andrian Împărățel pentru regia scurtmetrajului Patul lui Procust
  • Cătălina Mihai pentru rolul Heidi din filmul Heidi
  • Lucia Chicoș pentru regia scurtmetrajelor Contraindicații și Munca noastră cea de toate zilele
  • Matei Monoranu pentru scurtmetrajul de animație Despre ce naiba să scriu
  • Ștefan Azaharioaie pentru sunetul lungmetrajului Să nu ucizi

Cel mai bun film european 

  Dolor y gloria/ Durere și glorie, regia: Pedro Almodóvar | Spania (distribuitor: Independența Film); Leto/ O vară rock’n’roll, regia: Kirill Serebrennikov | Rusia, Franța (distribuitor: Transilvania Film); Sunset/ Apusul , regia: László Nemes | Ungaria, Franța (distribuitor: Voodoo Films); The Favourite/ Favorita regia: Yorgos Lanthimos | Irlanda, Marea Britanie, SUA (distribuitor: Odeon Cineplex); The House that Jack BuiltCasa pe care Jack a construit-oregia: Lars von Trier |  Danemarca, Franța, Suedia, Germania, Belgia (distribuitor: Independența Film)

Noaptea Albă a Filmului Românesc 2019, ediția 10

*În Bucureşti şi Cluj-Napoca, în 20 septembrie

   Noaptea Albă a Filmului Românesc NOAPTEA ALBA A FILMULUI ROMANESC  2019 a ajuns la ediția cu numărul 10 şi cuprinde evenimente în Bucureşti şi Ckuj-Napoca.

în BUCUREȘTI  
Cinema Muzeul Țăranului – Open Air (intrare liberă) ora 22.30 „Parking” regia Tudor Giurgiu, 110’; ora 00.30 „Moromeții 2″ r. Stere Gulea, 109’
Cinema Elvire Popesco (*intrare cu bilet – Eventbook.ro & Casierie) ora 18.30 „Arest” r. Andrei Cohn, 126’; ora 21.15 „Monștri” r. Marius Olteanu, 116’; ora 23.45 film surpriză
Amfiteatru TNB (*intrare cu bilet – Mystage.ro) ora 20.30 „La Gomera” r. Corneliu Porumboiu, 93’; ora 22.30 „Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole” r. Mihai Mincan, Claudiu Mitcu, 70’; ora 00.00 „Alice T.”r. Radu Muntean, 105’
Rezidența Scena 9 (intrare liberă) ora 20.00 „Nu e nimeni acasă” r. Andrei Udișteanu, 2019, 41’)/ „Învierea Domnului Constantin” r. Cornel Brad, 45’; ora 22.00 „Timebox” r. Nora Agapi, 75’; ora 23.30 „Un om la locul lui” r. Hadrian Marcu, 93’
Teatrul Apollo111 (intrare liberă) ora 18.00 „Distanța dintre mine și mine” r. Mona Nicoară, Dana Bunescu, 89’; 20.00 „Să nu ucizi” r. Gabi Virginia Șarga, Cătălin Rotaru, 115’
J’ai Bistrot (intrare liberă) ora 20.00 „Cap și Pajură” r. Nicolae Constantin Tănase, 80’; ora  21.45 scurtmetraje românești din selecția TIFF 2019 – I (116’)
Pavilion 32 – Goethe Institut (intrare liberă) ora 19.30 „Moon Hotel Kabul” r. Anca Damian, 90’; ora 21.15 scurtmetraje românești din selecția TIFF 2019 – II (116’)
Fabrica Gastropub (intrare liberă) ora 20.00 scurtmetraje românești din selecția TIFF 2019 – I și II (232’)
în CLUJ-NAPOCA
Cinema Victoria (bilete pe CinemaVictoria.ro & casierie) ora 19.30 „Arest” r. Andrei Cohn, 126’; ora 21.45 „Monștri” r. Marius Olteanu, 96’; 00.00 „Parking” r. Tudor Giurgiu, 110’

„Avengers: Endgame”/ „Răzbunătorii: Sfârșitul Jocului”, premiera în Cinema City

*În 26 aprilie 2019 * În sălile T-IMAX vizionarea are loc pe ecrane uriaşe, având cu 26 la sută mai multă imagine decât o sală standard *

Filmul „Avengers: Endgame”/ „Răzbunătorii: Sfârșitul Jocului” are premiera în România în sălile Cinema City, din 26 aprilie 2019. Este cel mai așteptat și dezbătut film al anului  cu încasări uriaşe, deja. Este al 22-lea film realizat de Studiourile Marvel. Biletele s-au pus deja în vânzare pe www.cinemacity.ro 

Acțiunea filmului se petrece după ce Răzbunătorii au fost înfrânți de atotputernicul răufăcător Thanos, care – după ce a strâns toate cele 6 pietre ale infinitului – a decimat jumătate din univers, printr-un singur pocnet din degete. Împotriva lui se reunesc acum Iron Man, Captain America, Thor, Hulk, Black Widow și Hawkeye – cei șase Răzbunători inițiali – cărora li se alătură Captain Marvel, Ant-Man, Nebula, Rocket și War Machine.

Fanii Marvel aşteaptă nerăbdători să afle deznodământul din cel mai mare eveniment cinematografic din istoria de 11 ani a Universului Cinematografic Marvel.  Fie că aleg să urmărească filmul în format IMAX, 4DX, în sălile VIP sau cele standard, experienţa la Cinema City este una memorabilă, completă, așa cum a fost ea gândită chiar de creatorii filmului. Este al doilea film care a fost filmat integral cu camere IMAX, primul fiind „Avengers: Infinity War”. „A fost natural pentru noi să avem cele mai importante evenimente din istoria Marvel să fie filmate integral cu camere IMAX. Nivelul de ambiție legat de aceste filme este unul foarte înalt, astfel că aveam nevoie de echipamente care să ne ajute să împlinim acele aspirații. Ca realizatori de filme, au reprezentat instrumente extraordinare pentru noi, felul în care captează lumina, culorile… Iar pentru astfel de filme, cu secvențe cosmice și personaje impresionante, nu există un alt mod mai bun de a filma și de a proiecta filmul pentru public. Cred că oamenii care îl vor vedea în format IMAX vor fi impresionați. Formatul 4DX aduce o cu totul altă dimensiune vizionării acestui film, iar dacă fanii îl pot urmări în 4DX cred că le va plăcea mult”, a spus regizorul Joe Russo.

Trailer-ul de pe You Tube

În sălile T-IMAX de la Cinema City, pe cele mai mari ecrane din țară, iubitorii filmelor în general și fanii Marvel în special vor avea o experiență de vizionare spectaculoasă, cu 26% mai multă imagine decât într-o sală standard. Pentru prima dată în istoria 4DX, a fost integrată Tehnologia Signature Character Motion, prin care efectele 4DX sunt personalizate pentru 10 dintre eroii principali din film, personajele prinzând cu adevărat viață. Această tehnologie reprezintă rezultatul unui an de cercetare din partea producătorilor 4DX specializați pe filmele Marvel. Mai mult, aceștia au pus laolaltă toate efectele de mediu și de mișcare disponibile, pentru a crea o adevărată capodoperă 4DX pentru toate simțurile.

„Avengers: Endgame” are o durată de 3 ore și 1 minut.  Filmul va rula la Cinema City în avanpremieră începând din 25 aprilie 2019, în format IMAX (în AFI Cotroceni Bucureşti şi Shopping City Timişoara), în format 4DX (în Mega Mall București, Brăila Mall, City Park Constanța, Shopping City Timişoara și Iulius Mall Cluj), în sălile VIP (în AFI Cotroceni și ParkLake București) și în 3D în toate multiplexurile Cinema City din ţară.

„Codin” regizat Henri Colpi, prezentat la Brăila de Cinefeel

*Vineri, 15 martie 2019, de la ora 18.30 * Pelicula a câştigat Palme D’or la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru cel mai bun scenariu – inspirat de nuvela omonimă a lui Panait Istrati

     Cinefeel (Cinematograful de artă la Brăila, Piaţa Traian nr. 2 la etaj – tot acolo se găsesc şi bilete, în sediul Centrului de Creaţie) oferă vineri, 15 martie 2019, de la ora 18.30 ocazia pasionaţilor de cinema şi de literatură să urmărească filmul coproducţie Franţa – România „Codin” regizat Henri Colpi, 98 minute, realizat pe un scenariu de Yves Jamiaque (Dumitru Carabăţ şi regizorul au lucrat, de asemenea, la scenariu) după nuvela omonimă a scriitorului brăilean Panait Istrati. Pelicula, prezentată în premieră în România în 17 septembrie 1963, a câştigat Palme D’or la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru cel mai bun scenariu (Nota red. Normal… francezii l-au adulat din prima pe Panait Istrati, care a publicat povestirea „Kyra Kyralina” – scris exact aşa – la Paris, în 1923, cu o prefață de Romain Rolland în nr. 148 al revistei „le Livre Moderne Illustré”). Mai multe despre anul 1963 la Cannes Film Festival – cu un juriu prezidat de francezul Armand Salacrou, la https://ipfs.io/ipfs/QmXoypizjW3WknFiJnKLwHCnL72vedxjQkDDP1mXWo6uco/wiki/1963_Cannes_Film_Festival.html

Rolul titular, al lui Codin – personaj care nu e deloc unul pozitiv (ştim bine, din scrierea lui Istrati) – este jucat de Alexandru Virgil Platon, personajul irina este interpretat de Françoise Brion, Joiţa este interpretată de Nelly Borgeaud, Adrian Zogravi copil – de Răzvan Petrescu şi Adrian Zografi adult – de Voicu Sabău. Îl film îi vom regăsi şi pe actorii Mihai Mereuţă, pe Mişu Fotino – îndrăgiţi de publicul românesc şi pentru că apăreau destul des la tv. Foto stânga, coperta unui DVD cu filmul.

Nota red, Vizionarea e, sper, şi o bună ocazie să-l (re)citim Panait Istrati… care e cam uitat în anii din urmă, poate şi pentru că nici mpcar un profesor de la litere nu luptă să-l introducă pe vagabondul Europei îndrăgostit/ fascinat de prietenie, în manualele şcolare!

De ce să vedem Film românesc sau ”Întoarcerea din iad”, la superlativ

*Regia, scenariul, imaginea și montajul, actorii fac din peliculă una de referință, o adevărată lecție despre cum trebuie să fie un film bun

    TVR 2 are duminica în program film românesc. O idee excelentă, mai ales în contextul în care România nu prea mai are cinematografe, iar la Mall nu întotdeauna sunt programate cu generozitate producții de-ale noastre. Poate că unii se feresc să vadă filmele despre care au aflat că sunt cam prea aproape de viața reală, adică de ce să mai vedem cât de anapaooda sau de urât trăim, ori nu doresc să își amintească epoca dinante de 1989 și prin intermediul peliculelor. Dar uneori, merită. Așa cum e cazul cu ”Întoarcerea din iad”, film din 1983 regizat de Nicolae Mărgineanu, cu un scenariu de Petre Sălcudeanu după nuvela ”Jandarmul” a lui Ion Agârbiceanu. Cum perioada în care s-a turnat filmul era în plină dictatură, ce uza cu voluptate – am aflat din multiple mărturii scrise și povestite – de cenzură, Mărgineanu a preferat să facă un film care ne duce în alt veac, în altă lume – cea a țărănimii dinainte de exproprieri și CAP-uri, a războiului încă uman (Notă. Acum e unul mai degrabă al mașinăriilor – computere, rachete deleghidate, al scuturilor computerizate, al proiecțiilor care păcălesc radare etc.).

Filmul este superb imagistic – de altfel Nicolae Mărgineanu a fost întâi de toate un specialist în imagine (a absolvit UNATC la această secție în 1969), are o bogăție de caractere (aici e meritul lui Agârbiceanu, dar și al lui Sălcudeanu care știe să extragă bine esențele) cum rar găsește un regizor modern în scenariile de astăzi, este jucat impecabil – mai ales dacă ne referim la actorii din capul listei de distribuție, pentru că ei au consistență în rol: Constantin Brînzea, Maria Ploae, Remus Mărgineanu, Ana Ciontea. Drama, indiferent că e legată de iubire și patimă, de război și camaraderie se conturează în tonuri care creează un tablou ca de Rembrandt, cu multă umbră și cu lumină doar atât cât să dea și mai mult sens lacrimii.

”Întoarcerea din iad” este realizat în stil realist, fără multă simbolistică – e drept și că în vremea lui Agârbiceanu nu prea se lucra așa în literatura română. Replicile nu ne pun pe gânduri, ci transmit exact, dar corect, starea și emoțiile personajelor. Imaginile sunt explicite și crude. Dacă e amor, el se vede și se simte în public, dacă e război e urât și e moarte. Fără să fie folosit în exces, prim-planul ne arată actori minunați care ne fac să fim mândri de școala românească de actorie. Expresii, priviri, replici, încruntări, chiar plâns și urlete – toate sunt dozate ca la farmacie asfel încât să nu distorsioneze, ci să completeze fericit (din punct de vedere artistic) scenele. Lumea rurală românească, cu morala ei binecunoscută – dar încălcată adesea de unii și alții, mai ales în iubire care se transformă și în adulter, soțul care se întâlnește pe ascuns și cu fosta iubită din tinerețe (ca în cazul unor personaje principale din film) sau în iubire de compromis (căsătoriile din interes sau la sugestia părinților) – este pictată în culori calde, nu se face mare tapaj de defecte, ci se urmărește cu acribie firul poveștii. Finalul e trist – eroul principal, scăpat ca prin minune cu viață din război, e pe undeva internat la nebuni, iar cele două femei pe care le-a iubit suferă fiecare în felul ei. Regizorul intervine în firul narativ doar ca să pună ordine în idei, arătând privitorului unde să fie atent la detalii sau când să urmărească de la distanță contextul integrator. Povestea însăși nu te scapă, nu te lasă să pleci din fața ecranului nici măcar o clipă. Fiecare detaliu te face să urmărești cu emoție continuarea – nu degeaba Sălcudeanu a vândut bine roman polițist (Poate că unii critici nu îl așează în rândul marilor scriitori, dar el este un autor onest, care face servicii literaturii din genul policier – chiar dacă și aici descoperim concesii făcute regimului comunist… Dar acum avem maturitatea să trecem peste ele).

Nu am fost atentă la coloana sonoră, dar e clar că ea se potrivește de minune din moment ce nu a intervenit perturbator (uneori, marile nume ale muzicii fac asta fără să vrea, muzica devenind personaj principal și obligându-te să îi dai atenție specială… Nu întotdeauna e rău asta!) în șirul narativ cinematografic.

Una peste alta, am vrut doar să vă atrag atenția asupra faptului că Filmul Românesc merită din plin atenția noastră. Că ne spune ceva despre a șaptea artă și nu e mereu ”vândut” politicului, așa cum au încercat unii să acrediteze, vorbind despre pelicule realizate în perioada comunistă – e drept că în unele scenarii apar și asemenea idei, care au fost puse acolo spre a ajuta filmul să treacă de cenzură (ex. Comisarul Moldovan al lui Sergiu Nicolaescu… făcând pe prietenul comuniștilor dizidenți în lumea regimului fascisto-legionar). Vă garantez că și dacă îl revedeți, filmul despre care v-am vorbit își păstrează prospețimea (cum mi se întâmpă mie când revâd seria comediilor B.D. regia Mircea Drăgan, nu mă satur de ele!) pentru că sunt realmente bune. Foarte bune! Artistic. Estetic.

Armanda Filipine. revista de cultură și informație Braila Chirei

În cinematografele Cinema City, şase filme noi

*Filmele sunt disponibile şi în format 2D sau 3D * Cu Tom Cruise, Denzel Washington, filme de animaţie sau chiar cu personajul Dracula 

Fanii cinematografiei de calitate pot alege în cinematografele Cinema City nu doar filmul pe care vor să îl vizioneze, ora și locația, ci și modul preferat pentru a-l experimenta – 2D, 3D, 4DX, IMAX sau VIP. Tom Cruise aruncându-se în gol din avion, Denzel Washington luptând din nou pentru dreptate, Dwayne Johnson sărind pe cea mai înaltă clădire din lume, cel mai mare rechin sau o mamă Incredibilă care încearcă să salveze lumea într-o animaţie plină de amuzament? Momente pline de suspans, efecte speciale, supereroi şi adrenalină în sălile de cinema. Mai multe detalii pe www.cinemacity.ro 

Cei care vor alege ca destinaţie sălile T IMAX de la Cinema City din Bucureşti şi Timişoara, se vor bucura să vizioneze filmele verii pe cele mai mari ecrane din România. Imaginile nu sunt doar mai mari, ci şi mult mai clare, mai strălucitoare şi mai confortabile pentru ochi, iar sunetul este de 10 ori mai puternic decât într-o altă sală de cinema.

Dependenţii de acţiune la superlativ pot simţi puterea cinematografului pe pielea lor, la propriu, în sălile 4DX din Bucureşti, Cluj-Napoca, Brăila, Timişoara şi Constanţa. Doar acolo, componentele esenţiale ale revoluţionarei tehnologii 4DX – scaunele mobile ale căror mişcări sunt perfect sincronizate cu acţiunea de pe ecran, dar şi efectele ambientale de vânt, ceaţă, fulgere, ninsoare, mirosuri – contribuie la o experienţă cinematografică extremă.

Animaţii pentru întreaga familie

  1. „Hotel Transylvania 3: Summer Vacation” – deja în format 4DX, dublat. Dracula se îndrăgosteşte de Ericka, căpitanul navei de croazieră pe care se afla cu familia, aflând în cele din urmă că aceasta este descendenta unui duşman mai vechi.

Trailer: www.youtube.com/watch?v=Ku52zNnft8k

  1. „Incredibles 2” – din 27 iulie în format IMAX şi 4DX. Familia favorită de Incredibili se întoarce, de data aceasta cu Helen în centrul atenţiei în încercările ei de a salva lumea, lăsându-l pe Bob acasă pentru a se ocupa de cei mici şi de treburile casnice.

Trailer: www.youtube.com/watch?v=0XT6NeY6q_U

The IMAX experience: www.youtube.com/watch?v=AF6Q5nC91nI

Filme mult-aşteptate cu personaje celebre

  1.  „The Equalizer 2” – din 20 iulie în format IMAX. Denzel Washington se întoarce în rolul lui Robert McCall, justițiarul care a renunțat la viața lui liniștită pentru a-i pedepsi pe răfăcători, de data aceasta pentru a-și răzbuna, conform metodelor caracteristice, o veche prietenă care a fost ucisă.

Trailer: www.youtube.com/watch?v=EiaVnU18pcs

  1. „Mission: Impossible – Fallout” – din 27 iulie în format IMAX și 4DX. Tom Cruise se aventurează într-o nouă cursă contra cronometru plină de momente intense. Alături de el îi mai vedem pe Angela Bassett, Vanessa Kirby, Henry Cavill, Alec Baldwin, Rebecca Ferguson sau Ving Rhames. 

Trailer: www.youtube.com/watch?v=kmzX-XCQIZE

IMAX Exclusive Sneak Peek: www.youtube.com/watch?v=yW4DDIIyoyA

Filme de acţiune pentru iubitorii de adrenalină

  1. „Skyscraper” – deja în format 4DX. Dwayne Johnson, în rolul unui veteran de război, trebuie să îşi salveze familia dintr-un incendiu catastrofal care îi este înscenat şi să-i găsească pe cei care îl voiau mort.

Trailer: www.youtube.com/watch?v=t9QePUT-Yt8

  1. „The Meg” – din 10 august în format IMAX. Jason Statham se află faţă în faţă cu cel mai mare rechin care a existat vreodată în adâncurile neexplorate din Groapa Marianelor după ce un submarin la bordul căruia se afla şi fosta lui soţie ajunge pe fundul oceanului.

Trailer: www.youtube.com/watch?v=N34aY0pdnis

Filmele sunt disponibile şi în format 2D sau 3D în toate cinematografele Cinema City din ţară. Biletele pot fi cumpărate de la casa de bilete, precum şi online.

KINOdiseea 2017, Bucureşti

*În perioada 9 – 15 noiembrie; Public ţintă cu vârste de la 3 la 14 ani *La proiecțiile de la 10.00 și 12.00, de luni până vineri de la Cinema Eforie, Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Pro, intrarea este liberă

KINOdiseea, festivalul internaţional de film dedicat publicului tânăr din Bucureşti, a ajuns la ediţia a IX-a. Peliculele rulează la Cinema Muzeul Ţăranului, Cinema Eforie, Cinema Pro şi în cortul KINOdiseea din Piaţa Universităţii.   

KINOdiseea este cel mai mare festival de film pentru copii din Europa Centrală și Sud-Est și aduce în atenția publicului român filme de calitate pentru publicul tânăr, filme care nu intră în rețeaua clasică de distribuție. Filmele sunt împărțite în două categorii: KINOdiseea Junior – se adresează copiilor cu vârste între 3 și 14 ani, părinților, profesorilor și KINOdiseea Youth – pentru tineri de peste 15 ani și nu numai lor. Festivalul este membru ECFA – European Children’s Film Association. În cele 8 ediții anterioare, festivalul a avut peste 90.000 de participanți.

Printre filmele înscrise în concursul 2017 se află Vara lui 1993/ Summer 1993 în regia Carlei Simon, câstigător al Marelui Premiu al Juriului International la categoria Generation Kplus Berlinale 2017, Îmblânzitorul de reni/ Cloudboy în regia lui Meikeminne Clinckspoor, documentarul regizat de Alice Schmid, Fata din Loch Anzi/ The girl down Loch Anzi 

Programul integral pe site la http://www.kinodiseea.ro/program-kinodiseea-2017/  La proiecțiile de la 10.00 și 12.00, de luni până vineri de la Cinema Eforie, Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Pro, intrarea este liberă. La toate proiecțiile din cortul KINOdiseea și Sala Multimedia a Muzeului Grigore Antipa, intrarea este liberă. Rezervările se pot face mai jos. Pentru celelalte proiecții de seară și din weekend, biletele sunt puse în vânzare pe Eventbook la prețul de 5 lei pentru copii și 10 lei pentru adulți. Toate grupurile școlare (mai mult de 5 persoane) se bucură de intrare liberă, în urma unor rezervări prealabile pe site sau la rezervari@kinodiseea.ro. Rezervările expiră cu 10 minute înainte de începerea filmului.