*Moșteniri din timpuri străvechi, unele dinainte de creștinism
Tradițiile populare românești la an nou cuprind și mersul/ umblatul cu Capra, dar și colindul Sorcova, umblatul cu Ursul. Cu Capra se mergea prin sate cam de la sărbătoarea Nașterea Domnului până la an nou (revelionul de acum). O descriere a obiceiului apare și la Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldovie”. Colindul (colindă sau corind) are ca element central un personaj întruchipând chiar o capră – bineînțeles, unul dintre colindători se maschează casa întrupeze acest animal. Costumul are o mulțime de fâșii (din material textil) colorate, acoperământul fiind un covor țărănesc sau un cojoc întors pe dos; personajului capră i se fac niște fălci din lemn, cu ajutorul lor colindătorul scoate tot felul de sunete. Ceata de colindători era de obicei formată din tineri care știau să cânte la instrumente pentru că în colindul Caprei aceasta din urmă trebuie să joace realmente – dansează, țopăie etc. Nu întotdeauna era chiar o capră. Cercetătorii folcloriști, etnologi fac trimiteri arhaice, antecreștine la acest obicei având legătură cu renașterea Timpului sau a unei divinități care întruchipează anul sau viața – menționând și diversele tipologii, pe regiuni geografice: ţurcă în Alba, cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță – termen provenit din cuvântul bour – în sudul Transilvaniei, capră – numită brezaie – în Muntenia și Oltenia. Iată și un colind de acest fel.
Capra
„Vine capra de la munte/ Cu steluțe albe-n frunte,/ Și cu barba ei lățoasă,/ A venit să intre-n casă./ Dă-ne drumu’, gazdă-n casă,/ C-afară plouă de varsă,/ Și ne pică picurele, De pe garduri de nuiele./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară de ne vezi./ Gazdă, dacă ieși afară,/ Nu ieși cu mâna goală,/ Să ieși cu cârnați vin poală/ Și cu vinu’-n subsuoară./ Gazdă, dacă nu ne crezi,/ Ieși afară și ne vezi./ Dă-ne gazdă, drob de sare,/ Să dăm la capră că moare./ Hei, pițele mele,/ Cu cercei și cu mărgele,/ Și cu lupii după ele./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă./ Vine capra din pădure,/ A fost la cules de mure,/ Fragi și mure n-am găsit,/ Caprii-i arde de iubit./ Capra noastră-i capră bună,/ Ne dă lapte, unt și lână,/ Ne mai dă și iezișori,/ Să-i tăiem de sărbători./ Capra noastră a fătat,/ Lupii iedu’ i-a mâncat./ Rămâi gazdă, sănătoasă,/ Noi plecăm la altă casă” (din veche culegere de colinde).
Un alt obicei, cum spuneam, este mersul cu Sorcova. Acesta era mai degrabă al copiilor și se practica în seara sau dimineața noului an (actualul revelion). Sorcova – o crenguță împodobită cu fâșii de material textil, cu flori naturale sau de hârtie – este elementul ajutător în acest colind. Urările sunt de belșug și sănătate, de recolte bogate – aceasta și pentru că în vechime anul nou nu era ca acum, la 1 ianuarie, iar țăranii în majoritate agricultori, crescători de animale nu evaluau trecerea timpului decât după tipul de muncă pe care-l aveau de făcut în funcție de anotimpuri. Altfel spus, anul nou era mai spre primăvară.
Sorcova
”Anul nou cu bine,/ Cu zile senine,/ Tot cu sănătate/ Și cu spor la toate./ Câtă șindrilă pe casă/ Atâția galbeni pe masă./ Câte pietre în munte,/ Atâtea oi în curte./ Câte nuiele în gard,/ Atâția cai în grajd./ Câți bolovani/ Atâția cârlani./ Câți cărbuni în cuptor/ Atâția gonitori în ocol./ Câte pietre în râu/ Atâția saci de grâu./ Căte pietre în fântână/ Atâtea oale cu smântână./ Câte pene pe cocoș/ Atâția copii frumoși./ Câți cărbuni în vatră/ Atâția pețitori la fată” (din volumul ”Comoara neamului” de Gheorghe I. Tazlăuanu, apărut la București în 1943)
O altă colindă a anului nou era cea cu ursul, tot colind cu mascați. Obiceiul umblatului cu Ursul sau Jocul Urşilor are legătură, confirmă specialiștii în etnografie, cu tradiții arhaice referitoare la moarte și renaștere, cu rădăcini în credințele politeiste.
Foto 1: colind cu Capra via publicația alba24.ro; foto 2: Capra via http://blog.hotelguru.ro; foto 3: copii colindători (imagine de arhivă); foto 4: colindători mascați din arhiva Muzeului Țăranului Român
Revista Braila Chirei & Armanda Filipine & Armanda Filipine
Tradiția populară din sărbătorile de iarnă, cea a colindelor, este refăcută pentru brăileni în formulă de concert la Casa Tineretului Brăila în 14 decembrie 2021. Vor fi două evenimente cu titlul ”Se-ntorc colindele acasă”, unul de la ora 16.00 și altul de la ora 18.00, cu public – cu invitat Paul Surugiu ”Fuego” – organizator fiind Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila, instituție care funcționează sub egida Consiliului Județean Brăila. Tot la sediul CJCPCT (piața Traian nr. 2, etaj – intrare prin Calea Galați) se găsesc biletele. Fiind condiții de pandemie, intrarea se va face conform regulilor de securitate sanitară – în baza Certificatului verde. 
De asemenea, întâlnirea a fost prilej de pregătire sufletească pentru sărbătorile ce vor veni. În acest sens, prof. Cecilia Talpeș a adus din nou talentați elevi din formația ”Do-re-mi” de la Liceul de Arte ”Hariclea Darclee” și împreună au interpretat un interesant și atractiv program de colinde. Nota red. Foarte bine alese și interpretate! În plus, nu s-au repetat cele prezentate în anii trecuți… Bravos! Mulțumim!
Primăria Brăila organizează o nouă ediție a Orășelului Copiilor, în parcul Monument – la Rondou. Deschiderea are loc vineri, 13 decembrie 2019 de la ora 16.15. Foto preluare de pe net
BRAILA CHIREI 