Arhive etichetă: comisar european

Prin Agricover Credit IFN, împrumuturi de la BERD și BEI accesibile fermierilor români

*Sunt disponibile fonduri noi în valoare de 12,5 milioane euro, suplimentar împrumutului de 20 milioane euro anterior acordat

Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investitii (BEI) pun la dispoziția fermierilor români fonduri noi în valoare de 12,5 milioane euro. Finanțarea va fi asigurată prin intermediul Agricover Credit IFN, principala instituție financiară dedicată finanțării agriculturii românești.

Astfel, BEI, cu sprijinul FEIS și BERD, oferă o nouă finanţare în valoare de 7,5 milioane de euro, respectiv 5 milioane de euro, pentru Agricover Credit IFN. Se speră ca împrumuturile să ajute producătorii locali să depășească impactul pandemiei de coronavirus.

        BERD, acționar al Agricover Holding SA, acordă o finanțare adiţională de 5 milioane euro, crescând finanțarea către companie la 20 milioane euro. BEI acordă o primă tranșă de 7,5 milioane euro dintr-o sumă totală de împrumut aprobată de 15 milioane euro. Aceste fonduri sunt puse la dispoziția Agricover Credit IFN suplimentar împrumutului în valoare de 20 milioane euro,  anterior acordat. Finanțarea BEI este garantată de către Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS). Noile fonduri vor permite Agricover Credit IFN să îşi extindă finanţarea către agricultură şi să ajute fermierii  afectaţi de impactul economic generat de pandemia COVID-19.

     Paolo Gentiloni, – comisarul european pentru economie: „Pentru a depăși consecințele economice ale pandemiei provocate de coronavirus trebuie să promovăm în continuare solidaritatea europeană. În colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, Comisia este mândră să sprijine acest acord de finanțare cu Agricover Credit, care vizează protejarea fermierilor din România”.

        Mark Davis – director regional BERD pentru România și Bulgaria: „Producătorii agricoli din România au fost afectaţi de perturbări în ceea ce privește cererea, lanțurile de aprovizionare și exporturile, confruntându-se în același timp cu o incertitudine crescută în sezonul de recoltă 2020. Acordarea de finanțări agricole suplimentare va ajuta fermierii să depășească aceste provocări, în beneficiul comunităților rurale și al industriei de bază pe perioada Covid-19 şi ulterior„.

       Andrew McDowell, vicepreședinte BEI: „A doua noastră colaborare cu Agricover, cu sprijinul FEIS, va asigura continuitatea împrumuturilor pe termen mediu accesibile IMM-urilor care operează în sectorul agricol, inclusiv fermierilor tineri. Desfășurarea eficientă a primei operațiuni cu Agricover a oferit investiții necesare pentru îmbunătățirea productivității și dezvoltarea economică în zonele rurale pentru creșterea competitivității și generarea de locuri de muncă, precum și pentru coeziune. Această finanțare suplimentară va oferi sprijinul necesar regiunilor din mediul rural al României pentru a face față mai bine consecințelor actualei crize Covid-19”.

      Robert Rekkers – director general Agricover Credit IFN: „Prin această finanțare suplimentară din partea BERD și BEI, Agricover Credit va continua să ofere sprijin financiar specializat, fără întreruperi, încurajând un mediu sigur și performant pentru toți partenerii noștri fermieri. Suntem onorați și încântați să vedem că cele mai importante instituții financiare internaționale au încredere în modelul nostru de afaceri și în capacitatea noastră dovedită de a opera, în ciuda provocărilor existente în piață”.

**  Agricover Credit IFN finanțează sectorul agricol și zootehnic și lucrează cu peste 15% din totalul fermierilor performanți din România. Este o subsidiară a Agricover Holding S.A. și oferă servicii de Agri-Finance printr-un model de business puternic integrat și original, centrat pe satisfacerea nevoilor esențiale ale fermierilor.

Airbnb, aliniere la cererile Comisiei Europene privind ofertele de cazare

*Una dintre modificări se referă la prețul total, acesta urmând să fie afișat la vedere

   Platforma Airbnb (https://www.airbnb.com), în urma negocierilor de la Comisia Europeană, și-a îmbunătățit și clarificat modul în care prezintă consumatorilor ofertele de cazare. Acum, ofertele sunt în conformitate cu standardele legislației UE privind protecția consumatorilor. Rezultatele se datorează apelului lansat, în iulie 2018, de Comisia Europeană și de autoritățile UE pentru protecția consumatorilor, se precizează în comunicatul transmis în 11 iulie 2019 de Comisie.

        Astfel, principalele îmbunătățiri Airbnb sunt următoarele: utilizatorii văd prețul total pe pagina care afișează rezultatele, inclusiv toate taxele și tarifele obligatorii; Airbnb precizează în mod clar dacă oferta de cazare este introdusă pe piață de o persoană fizică sau de o entitate profesională.; există la vedere un link către platforma de soluționare online a litigiilor; utilizatorii pot introduce o acțiune împotriva Airbnb în fața instanțelor din țara lor de reședință; se respectă dreptul legal fundamental al utilizatorilor de a acționa în justiție o entitate care a oferit servicii de cazare, în caz de vătămare personală sau de daune; Airbnb se angajează să nu modifice în mod unilateral clauzele și condițiile fără să îi informeze în prealabil în mod clar pe consumatori și fără să le ofere acestora posibilitatea de a rezilia contractul.

      Věra Jourová – comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „În această vară, europenii vor beneficia cu adevărat de ceea ce văd pe internet atunci când își rezervă vacanțele. Consumatorii pot să compare și să rezerve online repede și ușor camere de hotel sau alt tip de cazare. Iar acum, consumatorii pot și să aibă încredere că prețul pe care îl văd pe prima pagină va fi cel pe care îl vor plăti la sfârșit. Salut faptul că Airbnb și-a dovedit disponibilitatea de a coopera cu Comisia Europeană și cu autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor în vederea îmbunătățirii modului de funcționare a platformei sale. Sper ca și alte platforme să îi urmeze exemplul”.

Notă. Airbnb a luat avânt după ce a conectat turistul și la formule casnice de cazare, uneori mai confortabile din punct de vedere financiar… nu întotdeauna, din păcate, viabile în ceea ce privește confortul promis și siguranța personală. Rămâne însă, ca alternativă, una demnă de luat în seamă pentru turismul de tip city breack în special.

Al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor

*În 14 şi 15 martie 2019, la Bucureşti * Comisarul Corina Creţu va intra în dialog cu liderii regiunilor UE și va susține unul dintre discursurile principale ale reuniunii cu tema consolidarea politicii de coeziune în UE

   În 14 şi 15 martie 2019 are loc la București al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor. Jean-Claude Juncker – președintele Comisiei Europene și prim-vicepreședintele Frans Timmermans se vor adresa participanților la evenimentul bianual, găzduit în acest an în capitala României, prin intermediul unor mesaje video având ca temă rolul important al orașelor și regiunilor în procesul democratic de decizie din UE. La manifestare, Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională, va intra în dialog cu liderii regiunilor UE și va susține unul dintre discursurile principale ale reuniunii cu tema consolidarea politicii de coeziune în UE. De asemenea, Corina Creţu va participa la dezbateri împreună cu reprezentanții autorităților locale și regionale referitor la beneficiile oferite de fondurile structurale și de investițiile UE.

       „Politica de coeziune are un rol esențial în consolidarea economică și socială a tuturor regiunilor din UE. Cetățenii, regiunile și orașele au fost întotdeauna punctul central al acestei politici și au beneficiat în mod direct de aceasta.  În perioada actuală de programare, politica de coeziune oferă regiunilor multiple posibilități pentru a face față diverselor provocări cu care se confruntă, precum și pentru a sprijini potențialul lor unic de dezvoltare. De asemenea, orașele și autoritățile locale contribuie la dezvoltarea armonioasă a Europei. În prezent, peste 1000 de strategii teritoriale și locale din întreaga Uniune Europeană beneficiază de un sprijin financiar de peste 30 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din bugetul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020„, a ținut să sublinieze comisarul european Corina Crețu în legătură cu tema principală a Summit-ului. 

Cu autoritățile locale din România, care participă la o conferinţă dedicată lor în program, comisarul Corina Crețu va discuta despre Politica de coeziune a Uniunii Europene în perioada 2021-2027. Înaltul oficial european va avea o întâlnire specială cu Magnus Berntsson – președintele Adunării Regiunilor Europene (AER).

** * Al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor este organizat de Comitetul Regiunilor în cooperare cu Președinția română a Consiliului UE. Aici se reunesc lideri europeni, naționali, regionali și locali de pe continent pentru a dezbate viitorul Europei și modul în care cetățenii se pot implica activ în proiectul construcției europene, prin intermediul autorităților locale și regionale. La summit va fi adoptată o declarație a liderilor regionali și locali privind viitorul Europei, expresie a opiniilor acestora în perspectiva alegerilor europene și a unui nou mandat al instituțiilor europene.

Comisarul Corina Creţu, vizită oficială la Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea

*În perioada 1 – 3 decembrie 2018 * Comisarul european va serba şi centenarul în România

 

Corina Creţu,
comisar european

În perioada 1-3 decembrie 2018, Corina Creţu – comisar european pentru politică regional, va efectua o vizită oficială în România, fiind prezentă în Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea.

Astfel, sâmbătă – 1 decembrie 2018 – înaltul oficial participă, alături de reprezentanți de prim rang ai instituțiilor de stat din România, la festivitățile organizate cu ocazia Zilei Naționale a României și a celebrării Centenarului Marii Uniri, la Alba Iulia. De asemenea, comisarul Corina Creţu va susține un discurs pe tema Zilei Naționale și a Centenarului Marii Uniri în deschiderea evenimentului festiv organizat de Fundația Transilvania Leaders, la Cluj-Napoca.

Luni, 3 decembrie 2018, comisarul merge la Oradea unde se va întâlni cu reprezentanții autorităților locale și județene și va urmări proiectul cu finanțare europeană „Crearea unor trasee pietonale și îmbunătățirea transportului public de persoane în zona centrală a municipiului Oradea” dezvoltat de Primăria Oradea. Valoarea totală eligibilă a proiectului se ridică la aproape 14 milioane euro, din care contribuția din Fondul european de dezvoltare regională este de 11,8 milioane euro. Peste 2,3 milioane euro au fost alocați construirii Podului Centenarului din valoarea totală a finanțării pentru acest proiect. Construcția podului peste Crișul Repede, numit și Podul Centenarului, a avut ca obiectiv interconectarea traseelor de piste de biciclete și pietonale de o parte și de cealaltă a râului Crișul Repede, precum și îmbunătățirea  accesului către zona centrală prin introducerea unor noi linii de transport public.

** * Mai multe informații despre fondurile structurale și de investiții europene în România sunt disponibile pe Platforma de date deschise

şi în esi_funds_country_factsheet_ro_ro (click pe document în format PDF pentru amănunte).

Cluj-Napoca, beneficiar de alocare prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

*Pentru pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală *Alte 21 de oraşe din Belgia, Cehia, Finlanda, Franţa, Italia, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Spania, Ungaria au fost acceptate la finanţare UE 

Cluj-Napoca este unul dintre cele 22 de orașe care vor beneficia de o finanțare totală de 92 milioane euro, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală.   

        „Prin aceste cereri de proiecte, transformăm orașele din UE în laboratoare reale pentru a testa soluții care au potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții în toate orașele lumii. Și deoarece securitatea urbană și siguranța spațiilor publice au devenit o preocupare crucială pentru cetățeni, după tragicele atacuri teroriste din ultimii ani, acum sprijinim orașele în eforturile lor de a-și proteja locuitorii”, a declarat Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională.

Alte 22 orașe au primit finanțare la a treia cerere de proiecte privind acțiunile urbane inovatoare în patru domenii: Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Autoritatea combinată a metropolei Manchester (Marea Britanie), Riba-roja de Túria (Spania), Sevilla (Spania), Paris (Franța) – adaptarea la schimbările climatice; metropola Aix – Marseille Provence (Franța), Breda (Olanda), Helsinki (Finlanda), Ostrava (Cehia), Portici (Italia) – domeniul prioritar Calitatea aerului; Bruxelles (Belgia), Budapesta (Ungaria), Gent (Belgia), Mataró (Spania), metropola Lyon (Franța) – domeniul prioritar Locuințe; Aveiro (Portugalia), Cluj-Napoca (România), Cuenca (Spania), Eindhoven (Olanda), Vantaa (Finlanda), Ventspils (Letonia) – domeniul prioritar Locuri de muncă și competențe în cadrul economiei locale.

Proiectele sunt foarte moderne, includ spre exemplu noi soluții pentru a reduce riscul de incendii periurbane în Riba-roja de Túria, o nouă generație de sisteme de alimentare cu energie bazate pe baterii electrice în Breda, locuri de joacă școlare cu protecție ridicată în cazul valurilor de căldură în Paris locuințe sociale eficiente din punct de vedere energetic în Budapesta și activități de orientare profesională inovatoare în Ventspils. Toate proiectele câștigătoare pot fi găsite aici

   Prin Apelul nr. 4 se vor finanţa proiecte, digitale şi de mediu, ale oraşelor conform Agendei europene privind securitatea

      Comisia Europeană a lansat, de asemenea, cel de-al 4-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul acțiunilor urbane inovatoare, fiind puse la dispoziţie 100 milioane euro pentru oraşe, acestea urmând a primi finanțare pentru proiecte inovatoare de protejare și reducere a vulnerabilității spațiilor publice, așa cum a fost anunțat în Planul de acțiune din 2017, în cadrul Agendei europene privind securitatea. Vor fi finanțate şi proiecte digitale, de mediu și de incluziune. Acesta are ca termen-limită luna ianuarie 2019. Orașele câștigătoare vor fi anunțate în vara anului 2019.

** * Acțiunile urbane inovatoare oferă orașelor din UE resurse pentru finanțarea proiectelor inovatoare, cu un pachet financiar total de 372 de milioane euro din Fondul european de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a identifica, testa și difuza soluții concrete la provocările comune din mediul urban. În următorul buget pe termen lung al UE, inițiativa „Acțiuni Urbane Inovatoare” va fi inclusă în cadrul Inițiativei urbane europene, un nou instrument care combină toate instrumentele urbane într-un singur program de cooperare între orașe, inovare și dezvoltare a capacităților în toate prioritățile tematice ale Agendei urbane pentru UE (integrarea migranților, locuințele, calitatea aerului, sărăcia urbană sau tranziția energetică, printre altele). Noul cadru unic de reglementare va permite combinarea mai simplă a fondurilor UE, de exemplu între Fondul european de dezvoltare regională și Fondul pentru securitate internă, în vederea elaborării unor planuri de dezvoltare urbană cuprinzătoare, care să cuprindă măsuri privind siguranța spațiilor publice.

** * Cluj-Napoca este deja în atenţia, la modul pozitiv, al românilor de când Primăria Cluj-Napoca, primar Emil Boc (fost premier, liberal) a pus în circulaţie, la finele lunii mai 2018, primele 10 autobuze electrice din România.

Comisarul european Tibor Navracsics, vizită în România

*Responsabilul pentru educație, cultură, tineret și sport se va afla în România în 6 şi 7 iunie 2018 

 

Tibor Navracsics

– comisar european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport vizitează România în 6 şi 7 iunie 2018. Miercuri, înaltul oficial european are programate întrevederi, în București, cu Valentin Popa – ministrul Educației naționale, cu  George Ivaşcu – ministrul Culturii și identității naționale, cu Ioana Bran – ministrul Tineretului și sporturilor și cu Mircea Dumitru – rectorul Universității București. De asemenea, comisarul european participă şi un dialog cu cetăţenii pe tema „Viitorul Europei” – dezbatere ce face parte din agenda forumului Eurosfat 2018, fiind programată tot în 6 iunie 2018, de la ora 16.00, la Casa Universitarilor (str. Dionisie Lupu nr. 46).

Joi, 7 iunie 2018, comisarul Navracsics merge la Tîrgu Mureș unde va participa la un forum pe tema educației, urmat de o dezbatere cu privire la patrimoniul cultural. Începând cu ora 12.30, înaltul oficial european și Kelemen Hunor – președinte Uniunea Democrată Maghiară din România vor susține declarații de presă comune, la Palatul Culturii din Tîrgu Mureș.

Nota red. Vizita este importantă şi în contextul în care 2018 este declarat Anul European pentru Patrimoniu Cultural (https://europa.eu/cultural-heritage/), ceea ce ar permite oficialilor români să solicite sprijin şi expertiză pentru realizarea unor proiecte de impact în domeniu. Nu în ultimul rând, faptul că la 1 ianuarie 2019 România va prelua preşedinţia Consiliului Europei este, totodată, un subiect de dialog cu înaltul oaspete care poate oferi răspunsuri la diverse dileme locale.

Comisarul european Corina Creţu, vizită oficială în Republica Moldova

*În perioada 17 – 21 mai 2018, la Chișinău și Ungheni 

În perioada 17-21 mai 2018, comisarul european pentru politică regională Corina Creţu va efectua o vizită oficială în Republica Moldova, la Chișinău și Ungheni unde va discuta despre sprijinul pe care UE îl acordă dezvoltării regionale.

Corina Creţu

Corina Creţu: „Vizita mea se va concentra pe modul în care politica de coeziune, în special prin intermediul Strategiei UE pentru regiunea Dunării și programele de cooperare transfrontalieră pot oferi sprijinul necesar dezvoltării regionale și creșterii economice în Republica Moldova„.

La Chișinău, înaltul oficial european se va întâlni cu Pavel Filip – prim-ministrul Republicii Moldova, Liviu Volconovici – ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului și cu Iurie Leancă – viceprim-ministru pentru integrare europeană. De asemenea, comisarul Corina Crețu se va întâlni cu reprezentanți ai societății civile, partidelor politice și mediului de afaceri. Sâmbătă, 19 mai 2018, comisarul pentru politică regională va vizita orașul Ungheni – una din localitățile în care se desfășoară seria de manifestări Orășelul European 2018 prin care se oferă posibilitatea publicului larg de a afla informații despre sprijinul UE acordat Republicii Moldova, în special prin intermediul proiectelor cu finanțare europeană implementate în regiune.

Comisarul european Christos Stylianides vizitează România

*Responsabilul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor are întâlniri la Ministerul de Interne şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă

Comisarul european Christos Stylianides – responsabil pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, vizitează România în data de 1 martie 2018.

Christos Stylianides

Înaltul oficial european se va întâlni cu Carmen Daniela Dan – ministrul Afacerilor Interne și cu Raed Arafat – secretar de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, iniţiator în 1990 a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare  (SMURD) la Târgu Mureş, serviciu devenit ulterior serviciu medical național de intervenție rapidă.

După întâlnire, comisarului pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor îi vor fi prezentate echipamentele și tehnica achiziționate cu finanțare europeană de structurile ce aparțin de Departamentul pentru Situații de Urgență (http://www.dsu.mai.gov.ro) din Ministerul Afacerilor Interne.

Vizita comisarului Christos Stylianides vine în contextul unei crize reale, de natură meteo – Europa întreagă fiind în aceste zile sub asaltul unei ierni cu ger siberian, ceea ce pune la încercare echipele tip SMURD care merg să sprijine cetăţenii care au nevoie de medic, de hrană sau apă, care trebuie să fie scoşi din nămeţi etc. Fenomenul meteo numit de presa din Marea Britanie „bestia din est” se manifestă cu temperaturi negative greu de suportat de europeni, cu vânt având intensitatea unui urgan. Deja au fost înregistate cel puţin  decese din cauza vremii severe – în Cehia, Franţa, Lituania, Polonia, România şi nu numai.

Peste 1 miliard euro din Fondul de coeziune, pentru modernizarea căii ferate Curtici – Constanţa

* Finanţarea este pentru modernizarea tronsonului feroviar Curtici- Simeria- Gurasada şi a unei portiuni pe teritoriul judeţului Constanţa * Lucrările ar trebui să dureze trei ani

Comisia Europeană ajută România să-şi modernizeze căile ferate care chiar au nevoie urgentă de asemenea lucrări.  O sumă de 1,3 miliarde euro din Fondul de coeziune vor fi investite în modernizarea unei secțiuni din coridorul feroviar ce leagă localitatea Curtici, aflată la granița dintre România și Ungaria, de municipiul Constanța, de la malul Mării Negre. Lucrările se vor concentra în mod semnificativ pe creșterea vitezei și siguranței deplasării pe secțiunea dintre km 614 și orașul Simeria, prin reabilitarea și modernizarea a 13 gări din această secțiune, îmbunătățirea sistemelor de semnalizare și informare a pasagerilor și construirea infrastructurii conexe necesare, cum ar fi poduri și tunele. 

Corina Cretu

     „Fiecare euro din bugetul UE investit în sectorul căilor ferate mărește coeziunea teritorială și competitivitatea economică în România, îmbunătățește conexiunea acesteia cu Ungaria și restul Europei și asigură o mobilitate ecologică, rapidă și sigură. Acesta este un proiect cu o finanțare UE de 65% și o valoare adăugată de 100%„, a declarat Corina Crețu – comisar european pentru polititi regionale.

         Practic, suma este pentru modernizarea tronsonului feroviar Curtici- Simeria- Gurasada si a unei portiuni te teritoriul judeţului Constanţa. Finnaţarea a fost aprobată de Comisia Europeană şi contrasemnată de Corina Creţu. Va urma organizarea, în România, a unor licitaţii pentru efectuarea acestor lucrări in maximum trei ani – dacă se respectă termenii finanţării.

România, harta căilor ferate (2016)

Conexiunea feroviară Curtici-Constanța, parte a coridoarelor Orient-Est-Med și Rin-Dunăre din rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), străbate România de la vest la est. Mai multe secțiuni ale acestei căi ferate au fost sau sunt în curs de a fi finanțate prin intermediul altor instrumente europene, cum ar fi Mecanismul de Interconectare a Europei (MIE) sau Banca Europeană de Investiții.

Uniunea Europeană: simplificarea regulamentului politicii de coeziune pentru 2014 – 2020

*S-a avut în vedere reducerea birocrației pentru beneficiari și facilitarea combinării fondurilor structurale și de investiții europene * Comisarul Corina Creţu a reprezentat CE la negocieri * S-a decis şi acordarea de stimulente autorităţilor care administrează proiecte cu bani europeni

Negociatorii Comisiei Europene (CE), ai Parlamentului European și ai Consiliului Europei au ajuns, în 12 decembrie 2017, la un acord cu privire la simplificarea regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020. Obiectivele cheie ale acestei modificări de regulament au avut în vedere atât reducerea birocrației pentru beneficiari, cât și facilitarea combinării fondurilor structurale și de investiții europene cu așa-numitul Plan Juncker, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Comisarul european Corina Crețu, pentru politică regională, a reprezentat Comisia Europeană în negocierile pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene.

Comisar european
Corina Creţu

Salut acest acord, o politică de coeziune mai simplă și mai flexibilă reprezintă o prioritate pentru noi, și în ceea ce privește perioada viitoare de programare, post 2020. Facem acest  lucru pentru cetățeni, antreprenori, mediul de afaceri și toți potențialii beneficiari ai fondurilor europene”, a declarat Corina Crețu (foto, preluare de la https://ec.europa.eu/).

În baza propunerilor făcute de Grupul la nivel înalt pentru simplificare creat, în 2015, la inițiativa comisarului european Corina Crețu, au fost agreate următoarele modificări de regulament: beneficiarii vor putea folosi de acum înainte estimări cum ar fi prețul global pentru anumite categorii de cost ce privesc spre exemplu angajații, asigurările sau chiria.

În ceea ce privește combinarea cu FEIS, negociatorii au decis să aducă clarificări la opțiunile deja existente și să acorde stimulente autorităților naționale și locale care administrează proiecte din fonduri europene. Astfel, de acum înainte fondurile politicii de coeziune deja investite în proiecte FEIS nu vor mai necesita cofinanțare națională. Regulamentul revizuit va deschide posibilitatea unor instrumente financiare combinate în care contribuția politicii de coeziune acoperă prima pierdere.