Deschidere de nou an şcolar la PMT Tichilești

*Luni, 12 septembrie 2016, eveniment realizat in colaborare cu Şcoala Gimnazială Specială Tichilești pentru cei 135 de deţinuţi aflaţi în custodia Penitenciarului de Minori și Tineri Tichilești

 

             Penitenciarul de Minori și Tineri (PMT,) Tichilești în colaborare cu Şcoala Gimnazială Specială Tichilești, a organizat  la sediul instituţiei luni, 12 septembrie 2016, festivitatea de deschidere a anului şcolar 2016 – 2017 pentru cei 135 de deţinuţi aflaţi în custodia unităţii care s-au înscris la cursurile şcolare. Agenda manifestării a debutat cu oficierea slujbei “Te Deum” realizată de preotul unității; după aceea, directorul unității a prezentat mesajul directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, subliniind importanța procesului educațional în reintegrarea socială a persoanelor condamnate. Evenimentul a continuat cu prezentarea cadrele didactice care vor asigura instruirea şcolară a deţinuţilor în acest an, a curriculei şcolare stabilite la nivel naţional de Ministerul Educaţiei Naţionale și Cercetării Științifice și repartizarea elevilor pe clase, prezentare realizata de profesor Alexandru Buzoianu – directorul Școlii Speciale. La festivitate a participat și psiholog Vasilica Varga – inspector școlar – care a adresat mesajul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila elevilor si cadrelor didactice prezente – informează Ionel Dincă, purtător de cuvânt la PMT.

               În anul şcolar 2016-2017, la  Şcoala Gimnazială Specială Tichilești au fost organizate 4 clase învățămant primar cu 54 elevi și 6 clase învățământ gimnazial cu 78 elevi. Cei treisprezece profesori ai școlii, angajați ai ISJ, vor defășura activitate școlară în 10 săli de clasă, două cabinete, o sală de sport și un atelier mecanic. Diploma de studii, adeverinţa, certificatul de absolvire precum şi foaia matricolă, se eliberează de către unitatea de învăţământ fără a fi înscrise menţiuni cu privire la locul în care s-a derulat instruirea şcolară. Tot în cadrul centrului de detenție, în baza protocolului încheiat cu liceul „Constantin Brâncoveanu” Braila, vor fi organizate cursuri liceale – învățământ frecvență redusă – in clasele IX-XIII cu 47 persoane internate.

                „Educaţia persoanelor private de libertate în penitenciar este oportună, având în vedere faptul că o pondere importantă din populaţia carcerală este reprezentată de către persoane cu un nivel de educaţie scăzut sau chiar inexistent.  Alături de activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială, cursurile de calificare/recalificare profesională, instruirea şcolară contribuie la dezvoltarea profesională a persoanelor private de libertate, creând premisele reintegrării sociale a acestora. Prin această acţiune dorim evidenţierea scopului prioritar al instituţiei penitenciare, care pe lângă cel punitiv, de executare a unor pedepse privative de libertate, are şi rolul de asistare a persoanelor private de libertate, în vederea reintegrării lor sociale, prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni şi de reducere a recidivei„, subliniază comisar sef dr. Paul Purcăroiu – director PMT Tichilesti.

Pe tema „Panama Papers”, dezbateri in Parlamentul European

*Deputații europeni au solicitat măsuri serioase împotriva fraudei fiscale

Deputații din Parlamentul European (PE) s-au reunit marți, 13 aprilie 2016, și au avut dezbateri legate de “Panama Papers” – documentele (mailuri, extrase de cont, copii după paşapoarte etc.) ce au dezvăluit informații despre 200.000 companii offshore și deținătorii lor secreţi. Concluzia: ei au îndemnat Comisia Europeană și statele membre să-și întețească lupta împotriva evaziunii fiscale și spălării banilor.

Grupul PPE (Partidul Popular European) a cerut reprezentaților Mossack Fonseca – compania de unde au fost scurse informațiile – și reprezentaților guvernului din Panama să apară în fața Comisiei Speciale TAXE II a Parlamentului European. Alte grupuri parlamentare din PE au cerut înființarea unei liste negre pan-europene a paradisurile fiscale și măsuri de penalizare a entităților ce se folosesc de acestea. De asemenea, grupurile au îndemnat statele membre să accepte propunerile legate de transparență fiscală, atenționând împotriva diluării conținutului acestora. Grupul ECR (al conservatorilor si reformistilor europeni) a criticat politicienii statelor membre „care au știut cu toţii despre acest tip de evaziune fiscală pentru o lungă perioadă de timp, dar nu au făcut nimic în legătură cu aceasta”.

Pierre Moscovici (foto, preluare de la balkaneu.com) – comisarul pentru Afaceri Economice, și-a exprimat speranța că dezvăluirile din scandalul “Panama Papers” vor reprezenta un semnal de alarmă ce poate aduce schimbări pozitive. Comisarul a cerut statelor membre să-și arate angajamentul în lupta împotriva evaziunii fiscale, fraudei fiscale și practicilor fiscale agresive și să acționeze în lupta pentru prevenirea spălării banilor; de asemenea, a subliniat nevoia de a cunoaște beneficiarii efectivi ai companiilor, o dispoziție ce a fost inclusă, la presiunea PE, în Directiva împotriva spălării banilor. Pierre Moscovici a cerut statelor membre UE să susțină inițiativele legate de transparența fiscală. 

Jeanine Hennis-Plasschaert – ministrul olandez al Apărării Naționale, a declarat că președinția olandeză dorește urgentarea demersurilor Consiliului legate de transparența fiscală și accelerarea transpoziției Directivei împotriva spălării banilor în legile naționale. Hennis-Plasschaert a declarat că Directiva împotriva spălării banilor are nevoie de îmbunătățiri ce pot fi incluse în cadrul revizuirii acesteia din iunie; amendamentele trebuie să asigure accesul autorităților la informații legate de conturile bancare și mediul valutelor virtuale.

* * * Dupa dezvalurile din „Panama Papers”, a reiesit ca işi fereau caştigurile de fisc regizorul de film Pedro Almodóvar şi Agustin Almodovar – fratele său, scenarist şi producător de film, actorul Jackie Chan, preşedintele rus Vladimir Putin, jucatorul de fotbal Lionel Messi, Sigmundur David Gunnlaugsson – premierul Islandei, Michel Platini – fost preşedinte UEFA, alti politicieni la varf din mai multe țări, foşti şefi de stat, miliardari etc.

Prin deciziile Comisiei Juncker, România a reușit să evite dezangajarea a 750 milioane euro

* Comisarul Corina Crețu s-a întâlnit cu noul ministru al Fondurilor Europene 

               Bruxelles, 12 mai 2015. Comisarul european pentru politici regionale Corina Crețu s-a întâlnit cu Marius Nica – noul ministru al Fondurilor Europene și cu Mihaela Ciuciureanu – secretar de stat din Ministerul Fondurilor Europene. Pe agenda discuțiilor s-au aflat stadiul implementării programelor operaționale 2007 – 2013, adoptarea noilor programe operaționale 2014 – 2020, stadiul îndeplinirii condiționalităților ex-ante (nota: controlul exercitat inainte de autorizarea fondurilor de catre autoritatea competenta), instrumentele financiare, finanțarea retrospectivă și fazarea proiectelor, precum și impactul grupului special de lucru pentru o mai bună implementare.

               „Am creat încă de anul trecut un grup de lucru special la nivelul Directoratului General din subordinea mea pentru a identifica posibilele soluții pentru accelerarea absorbției fondurilor europene în România. Până acum, prin deciziile Comisiei Juncker a fost evitată dezangajarea a aproape 750 de milioane de euro doar prin acceptarea finanțării retrospective a proiectelor Centurii ocolitoare din jurul Constanței, al autostrăzii Timișoara, al autostrăzii Cernavodă Constanța și al drumurilor naționale DN 56, DN 66, DN 76. De asemenea, am sprijinit dezvoltarea capacității administrative prin acceptarea rambursării salariilor personalului care gestionează fonduri europene, inclusiv pentru anul 2014, sub condiția aplicării criteriilor de performanță în activitate (…) Atât eu, cât și serviciile mele, facem tot ceea ce ține de noi pentru a ajuta România să investească o parte cât mai mare din fondurile aferente perioadei 2007 – 2013, dar eforturilor noastre trebuie ca autoritățile de la București să le răspundă cu aceeași hotărâre și cu soluții eficiente de ameliorare a sistemului de gestionare a fondurilor europene”, a afirmat comisarul Corina Crețu.

Jean-Claude Juncker și comisarii europeni depun jurământul

* Membrii Comisiei Europene se angajează să respecte tratatele și să își îndeplinească atribuțiile într-un mod pe deplin independent și având în vedere interesul general al Uniunii

              In 10 decembrie 2014, președintele Jean-Claude Juncker (foto stanga) al Comisiei Europene (CE) și membrii colegiului comisarilor europeni (membrii CE – foto dreapta) depun jurământul solemn de preluare a mandatului în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Ceremonia va fi transmisă în direct pe Europe by Satellite. 

              Prin acest angajament solemn, membrii Comisiei se angajează să respecte tratatele și să își îndeplinească atribuțiile într-un mod pe deplin independent și având în vedere interesul general al Uniunii. De asemenea, ei se angajează să nu solicite și nici să nu accepte instrucțiuni din partea niciunei autorități, să se abțină de la implicarea în acțiuni incompatibile cu îndatoririle lor și cu executarea atribuțiilor lor și să își respecte obligațiile pe durata mandatului și după încheierea acestuia. 

              De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, comisarii se angajează, de asemenea, prin jurământului de preluare a mandatului, să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

             * * *

Jean-Claude Juncker (59 ani), luxemburghez – presedinte CE; Frans Timmermans (53 ani), olandez – vicepresedinte, se ocupa de mai buna regularizare, relati institutionale si respectarea legii in drepturile omului (traducere libera… a atributiunilor sale – pe site la http://ec.europa.eu/commission/2014-2019_en); Federica Mogherini (41 ani), italianca – inalt reprezentant pentru afaceri externe;  Kristalina Gheorghieva (61 ani), bulgaroaica – vicepresedinte, comisar pentru buget si resurse umane; Andrus Ansip (57 ani), eston – vicepresedinte, comisar pentru piata digitala; Maros Sefcovic (48 ani), slovac – vicepresedinte, comisar pentru energii; Valdis Dombrovskis (43 ani), leton – comisar pentru dialog social; Jyrki Katainen (42 ani), finlandez – vicepresedinte, comisar pentru munca, dezvoltare economica, investitii si competitivitate; Gunther Oettinger (60 ani), german – comisar pentru economie digitala si societate; Jonathan Hill (54 ani), britanic – comisar pentru regiuni si negocieri de aderare; Cecilia Malmström (46 ani), suedeza – comisar pentru comert; Neven Mimica (60 ani), croat – comisar pentru cooperare si dezvoltare internationala; Miguel Arias Cañete (64 ani), spaniol – comisar pentru  combaterea schimbarilor climatice si energie; Karmenu Vella (64 ani), maltez – comisar pentru mediu, afaceri maritime si pescuit; Vytenis Andriukaitis (63 ani), lituanian – comisar pentru sanatate si siguranta alimentara; Dimitris Avramopoulos (61 ani), grec – comisar pentru migratie, afaceri interne si cetatenesti; Marianne Thyssen (58 ani), belgianca – comisar pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale, abilitatile si mobilitatea fortei de munca; Pierre Moscovici (56 ani), francez – comisar pentru afaceri economie si financiare, impozite si taxe; Christos Stylianides (56 ani), cipriot – comisar pentru ajutor umanitar si management de criza; Phil Hogan (54 ani), irlandez – comisar pentru agricultura si dezvoltare rurala; Jonathan Hill (54 ani), britanic – comisar pentru stabilitate financiara, servicii financiare si uniunea pietei de capital, Violeta Bulc (50 ani), slovena – comisar pentru transporturi; Elzbieta Bienkowska (50 ani), poloneza – comisar pentru piata interna, industrie, antreprenoriat  si IMM-uri; Vera Jourova (50 ani), ceha – comisar pentru justitie, protectia consumatorului si egalitatea intre sexe; Tibor Navracsics (48 ani), ungur – comisar pentru educatie, cultura, tineret si sport; Corina Cretu (47 ani), romanca – comisar pentru politici regionale; Margrete Vestager (46 ani), daneza – comisar pentru concurenta; Carlos Moedas (44 ani), portughez s- comisar pentru cercetare, stiinta si inovare.

Protectie europeana pentru fermieri

* Dialog tematic intre Dacian Ciolos – comisarul european pentru agricultura si Tom Vilsack – secretarul de stat american pentru agricultura

       Dacian Ciolos (in dreapta foto) – comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala s-a intalnit cu Tom Vilsack – secretarul de stat american pentru agricultura, acesta din urma efectuand si o vizita la Comisia Europeana si alte structuri UE. Discutiile dintre cei doi au vizat aspecte ale domeniului agricol care sa conduca la dezvoltarea sectorului si la cooperarea romano-americana.

„Romania are toate instrumentele necesare din partea Uniunii Europene, atat in sistemul de plati directe, cat si in programul de dezvoltare rurala, prin care sa se asigure ca producatorii de lapte pot fi sustinuti pentru a face fata eliminarii cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2015. Exista, dincolo de platile directe normale, posiblitatea de a aloca anumite subventii specifice pentru sectorul laptelui si exista in programul de dezvoltare rurala instrumente, inclusiv posibilitatea de a face un subprogram pentru sectorul laptelui, de ce nu, asa cum inteleg ca este vorba sa fie facut pentru sectorul pomicultura, pentru a sustine financiar prin investitii sau prin alte mijloace financiare pe cei care doresc intr-adevar sa ramana pe piata„, a declarat marti, 17 iunie 2017, comisarul european Dacian Ciolos in conferinta de presa – citat de agentia Agerppres.

Un punct important al discutiilor, parte si a negocierilor in acordul UE -— SUA, se refera la conditiile de acces a produselor lactate si branzeturilor europene pe piata americana, in conditiile in care acum exista anumite restrictii din diferite motive, date fiind conditiile de comercializare a acestor produse. Aspectele vor fi negociate in continuare, a afirmat Dacian Ciolos.

Protejarea fermierilor din tarile UE in situatii de criza a fost un alt subiectele discutat la reuniunea Consiliului european pe agricultura de la Luxemburg. „Chiar daca perspectivele acum sunt foarte bune, atat pe piata interna europeana, cat mai ales la export, tocmai in aceasta perioada favorabila pentru sectorul laptelui, mi se pare important sa discutam despre perspectivele sectorului si despre cum sa amelioram instrumentele de protejare a producatorilor, care pot fi competitive in situatii normale de piata. In ceea ce priveste carnea de vita, comisarul european a explicat ca, faptul ca UE, ca piata unica, nu a mai inregistrat cazuri de imbolnavire cu encefalita spongiforma, fapt recunoscut de SUA inca de acum cateva luni, in baza acestei recunoasteri si a deschiderii pietei americane, fiecare stat membru, conform normelor americane, pe masura ce doreste sa exporte carne pe piata americana, face o solicitare in acest sens, urmand sa fie supus unui proces de screening. „Dar, de principiu, problema e rezolvata. Si, pana acum, s-au exprimat trei state membre care doresc sa exporte — Olanda, Irlanda si Marea Britanie, dar orice stat membru poate sa solicite acest lucru si, in urma unei inspectii a serviciilor veterinare care sa se asigure ca normele sunt respectate, sa poata exporta„, a subliniat comisarul european pentru agricultura.

Dacian Ciolos a apreciat ca vizita la Bruxelles a secretarului de stat Tom Vilsack a fost foarte importanta, mai ales din perspectiva contextului negocierilor acordului intre SUA si UE: „Agricultura si sectorul alimentar raman un punct sensibil si esential important in aceste negocieri. Dar, inainte de a discuta concret despre anumite aspecte sensibile ale acestor negocieri in domeniul agriculturii, este important sa avem acest context si discutii mai ample despre ceea ce inseamna agricultura in SUA si in Uniunea Europeana si cum putea coopera in acest domeniu, pentru a intelege mai bine specificitatile acesteia si totodata sensibilitatile diferite pe care le avem„.

Din septembrie 2015, Saptamana europeana a sportului

* Finantarea va fi asigurata din bugetul programului Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport

Androulla Vassiliou – comisarul european pentru sport, a anunțat planurile legate de prima Săptămână europeană a sportului, care va avea loc în septembrie 2015. Obiectivul evenimentului este promovarea sportului și a mișcării fizice la toate nivelurile pe fondul estimarilor din ultimul eurobarometru – aproape 60% dintre cetățenii Uniunii Europene nu fac sport sau mișcare fizică. Finanțarea pentru Săptămâna europeană a sportului va fi asigurată de Comisia Europeană din bugetul Erasmus+, noul program european pentru educație, formare, tineret și sport.

        În timpul acelei săptămâni, Comisia europeana va coordona activități și evenimente care vor avea loc în întreaga Europă. Organizațiile care vor susține obiectivele săptămânii vor beneficia de orientări din partea Comisiei și de o etichetă dedicată Săptămânii europene a sportului. Comisia va încuraja și activitățile de la nivel național pentru îmbunătățirea gradului de informare și de conștientizare a importanței sportului.

„Sunt foarte mulțumită că planurile noastre privind Săptămâna europeană a sportului prind contur. Rezultatele sondajului Eurobarometru scot în evidență necesitatea unor măsuri prin care să convingem publicul larg să se ridice de pe canapea și să integreze sportul și mișcarea fizică în viața de zi cu zi. Acest lucru este esențial nu doar din perspectiva sănătății și a bunăstării fizice, ci și din cauza costurilor economice semnificative care rezultă din inactivitatea fizică”, a afirmat comisarul   Androulla Vassiliou.

* * *

Ideea organizării unei Săptămâni europene a sportului își are originea în Raportul Fisas din 2012 al Parlamentului European, raport care poartă numele autorului său, eurodeputatul spaniol Santiago Fisas. În același an, statele membre au făcut apel la Comisia Europeană să ia în considerare ideea organizării unei Săptămâni europene a sportului, pentru promovarea activității fizice și a participării la activități sportive la toate nivelurile. Comisia a demarat apoi o consultare amplă cu statele membre și cu organizațiile sportive, pentru a afla despre inițiativele existente și pentru a asigura susținerea deplină a inițiativei.

Erasmus+ include pentru prima oară o linie bugetară specifică pentru sport. Programul va aloca în jur de 265 de milioane euro în șapte ani cu scopul de a contribui la dezvoltarea la nivel european a sportului, ajutând la găsirea unei soluții împotriva amenințărilor transfrontaliere cum ar fi dopajul și meciurile aranjate. Va sprijini si proiectele transfrontaliere cu implicarea organizațiilor în sportul de masă, promovând, de exemplu, buna guvernanță, incluziunea socială, egalitatea între sexe, carierele duble și activitatea fizică pentru toți.

Foto (sursa copenhagenmarathon.dk): maraton in Copenhaga

Esti consumator in UE; iti cunosti drepturile?

* Si in materie de cunoasterea drepturilor consumatorilor, romanii se afla sub nivelul european 

                  Neven Mimica (foto) – comisarul european pentru protecția consumatorilor – a vizitat România (5 si 6 iunie 2014,) în cadrul unei serii de misiuni dedicate consumatorilor în statele membre în care există un potențial ridicat de consolidare a culturii consumatorilor. România este cea de a doua țară vizitată de comisar, după Grecia, unde acesta s-a deplasat la începutul anului. Mesajul principal al acestor misiuni a fost următorul: pentru a putea beneficia pe deplin de avantajele legislației privind drepturile consumatorilor, cetățenii trebuie să își cunoască drepturile și să le exercite în viața lor de zi cu zi. 

                    „Dacă nu îți cunoști drepturile, nu le vei folosi sau pune în aplicare. Atunci când sunt întrebați despre drepturile lor de bază în calitate de consumatori, cetățenii români răspund corect în 51% din cazuri, cu mult sub media UE de 60%. Este esențial să îți cunoști drepturile de consumator și să le aplici pe deplin în viața reală. Din acest motiv, Comisia Europeană a inițiat o nouă campanie de informare privind drepturile consumatorilor, pe care o voi lansa la București săptămâna aceasta”, a afirmat Neven Mimica.

* * *

                    Conform unui sondaj realizat la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie 2013, 51% din publicul român își amintește că a întâlnit mesaje referitoare la drepturile consumatorilor și un sfert dintre aceștia își aduc aminte de anumite reclame/articole din ziare care îi îndemnau să își apere drepturile de consumatori. În plus, 82% din persoanele care au văzut aceste informații privind drepturile consumatorilor au spus că le-au găsit utile, în general ușor de înțeles și ușor de reținut.

De la lansarea campaniei în iunie 2012, cetățenii români au fost informați despre drepturile lor în calitate de consumatori atât în țară, cât și în alte state membre ale UE. În cele 12 luni de campanie, televizorul a constituit principala sursă de informare (84%), dar, în ultima parte a campaniei, s-a înregistrat o creștere a importanței mediului online (Internet 26%, rețele sociale 10%).

Pe lângă publicitatea tv, în presa scrisa și on-line în cadrul campaniei de comunicare, românii au avut posibilitatea de a consulta pagina de internet www.consumatoreuropean.ro, de a accesa o platforma de comunicare socială și de a participa la mese rotunde cu reprezentanții mediului de afaceri și la acțiuni de informare desfășurate în aeroporturi, centre comerciale, supermarketuri și universități.

Intalnire pe teme agricole, Dacian Cilos si Han Changfu

* Comisarul european pentru agricultură si ministrul de profil din China au dialogat si despre liniile directoare din Planul de cooperare UE – China în sectorul agriculturii și dezvoltării rurale semnat in 2012

                  Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Dacian Cioloș, a avut o întrevedere in data de 6 iunie 2014, la București, cu Han Changfu – ministrul chinez al agriculturii. Dialogul celor doi a facut referiri si la Planului de cooperare UE – China în sectorul agriculturii și dezvoltării rurale, semnat în 2012. Despre reuniune ne ofera amanunte Dorian Filote de la cabinetul comisarului Ciolos.   

                 „Această cooperare este importantă nu numai pentru că UE și China sunt parteneri comerciali cheie – inclusiv în ceea ce privește produsele alimentare – dar și pentru că agricultura este de o importanță strategică pentru ambele, în ​​abordarea provocărilor de bază cu care se confruntă economiile și societățile noastre în deceniile următoare: asigurarea securității alimentare, combaterea schimbărilor climatice, precum și realizarea unei dezvoltări echilibrate a zonelor rurale. În urma semnării, în 2012, a planului de cooperare în agricultură, care a început deja să producă rezultate concrete, eu cred că există încă un potențial enorm de dezvoltare în beneficiul ambelor părți„, a declarat comisarul Cioloș.

                  Comisarul Dacian Cioloș și ministrul Han Changfu au discutat si despre stadiul negocierilor privind acordul bilateral referitor la indicațiile geografice și despre intensificarea dialogului în ceea ce privește aspectele comerciale legate de produsele agricole. In raporturile UE – China, cei doi oficiali au abordat si alte teme: dezvoltarea fermelor familiale, investițiile într-o agricultură durabilă, precum și cooperarea în mediul de afaceri. Comisarul Cioloș a subliniat, de asemenea, necesitatea de a dezvolta componenta de cercetare a Planului de cooperare prin acțiuni concrete în anii următori, în cadrul programului UE Orizont 2020 și a programelor similare din China, cu scopul de a crește productivitatea agricolă și gestionarea durabilă a resurselor naturale. În urma semnării, în noiembrie anul trecut, a „Scrisorii de Intenție privind cooperarea în domeniul cercetării și inovării în sectorul produselor alimentare, agriculturii și biotehnologiei”, UE și China s-au angajat să elaboreze în comun inițiative de cercetare, schimburi științifice și proiecte, folosindu-se de respectivele lor programe din domeniu.

Premiu Natura 2000 pentru proiectul zonei Sighișoara – Târnava mare

* Premiile, acordate pentru cinci secțiuni, sunt o recunoaștere a excelenței în gestionarea siturilor Natura 2000 

Prima ediție a competiției europene Natura 2000 și-a desemnat câștigătorii la secțiunile Conservare, Beneficii socio-economice, Comunicare, Concilierea intereselor/percepțiilor și Crearea de rețele și cooperarea transfrontalieră. Aceștia au primit trofeele miercuri, 21 mai 2014, într-o ceremonie desfășurată la Bruxelles, înmânate de Janez Potočnik – comisarul european pentru mediu și membrii juriului.

          La secțiunea „Beneficii socio-economice”, premiul a revenit proiectului fundației ADEPT din România, pentru zona Sighișoara-Târnava Mare (foto stanga, detalii despre acest proiect la http://www.fundatia-adept.org/). ”El reprezintă un exemplu al modului în care acest program generează creștere economică și asigură mijloace durabile de subzistență în zonele rurale. Proiectul sus-menționat le permite agricultorilor să ducă un trai mai bun lucrând în mod durabil terenuri cu valoare naturală ridicată, protejând, în același timp, un peisaj unic cu o biodiversitate bogată. Datorită acestui proiect, 2.300 de familii de fermieri din regiune obțin venituri de peste 2,5 milioane de euro anual. În plus, inițiative similare încep să fie puse în aplicare și în alte regiuni din România”, se precizează în materialul informativ de pe pagina web a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

* * *  

Premiile concursului NATURA 2000 sunt o recunoaștere a excelenței în gestionarea siturilor Natura 2000 (pentru România, informații pe web http://www.natura2000.ro/), scoțând în evidență valoarea rețelei pentru comunitățile și economiile locale. Natura 2000 (site la http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/index_en.htm si maps la http://natura2000.eea.europa.eu/#) este o rețea formată din peste 27.000 de situri protejate care acoperă 18% din suprafața terestră a UE și 4% din zonele marine, protejând și valorificând patrimoniul natural al Europei.

Ziua Europei – 9 mai, evenimente în București și în țară

* Manifestările avute în vedere de RCER au un singur obiectiv: să ne aducă aminte că Ziua Europei este acel moment în care privim la Europa în care trăim și ne facem planuri pentru Europa viitorului

     Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCER) marchează Ziua Europei  – 9 mai – printr-o serie de evenimente atât în București și localități din țară, la 64 ani de la discursul vizionar al lui Robert Schuman care a pus bazele Uniunii Europene. 

             „Ziua de 9 mai este întotdeauna un moment de bilanț. In 2014, valori considerate pană nu demult ca sigure în Europa, precum pacea, stabilitatea și prosperitatea, sunt puse sub semnul întrebării.  Mai mult ca oricând, Europa este relevantă pentru viața fiecărui cetățean. Plecând de la experiența bazată pe diversitatea ei, Uniunea Europeană trebuie să găsească unitatea care să-i permită sa răspundă, responsabil și credibil, provocărilor cu care se confruntă”, a declarat Angela Filote (foto de la întâlnirea, împreună cu Dacian Cioloș – comisarul european pentru agricultură, cu reprezentanți ai Centrelor Europe Direct și presă locală la Bcuurești, în martie 2014)  –  șefa RCER.  

Din programul manifestărilor: conferințe tematice – exemplu Conferința “După zece ani” (la zece ani de la aderarea a zece state est-europene și la șapte ani de la aderarea României și Bulgariei) din 15 aprilie 2014, proiecție de filme la Spațiul Public European, evenimente în parcurile Cișmigiu și Herăstrău și în 21 stații de metrou din capitală, Festival de Film European. OngFest, Ziua Europei la Mangalia (a avut loc pe 2 mai – punctând și Ziua Tineretului) și la Sibiu. Calendarul complet de acțiuni îl puteți lectura la  http://ec.europa.eu/romania/focus/05052014_calendar_evenimente_ziua_europei_ro.htm

Așa cum precizează Mihai Roșioru – ofițer presă la RCER, ”manifestările avute în vedere au un singur obiectiv: să ne aducă aminte că Ziua Europei este acel moment în care privim la Europa în care trăim și ne facem planuri pentru Europa viitorului”.