Noi măsuri europene care ajută fermierii

*Comisia Europeană a aprobat, ca prin PAC, statele membre să poată plăti avansuri fermierilor prin scheme de dezvoltare rurală, spre exemplu, mai ales acolo unde agricultorii au suferit de pe urma vremii

Comisia Europeană a adoptat zilele acestea norme noi (https://ec.europa.eu/info/news/commission-adopts-measure-increase-cash-flow-farmers-2021-aug-04_en) prin care fermierii să poată primi plăți în avans mai mari, prin programele politicii agricole comune (PAC). Este o măsură care va spori fluxul de numerar al fermierilor afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de impactul condițiilor meteorologice nefavorabile din ultima vreme. Unele regiuni ale UE au fost grav afectate, spre exemplu, de inundații. Noile reglementări vor permite statelor membre să ofere fermierilor sprijin financiar, să aplice anumite scheme de dezvoltare rurală cu un nivel mai ridicat al avansurilor, de până la 70 % (creștere față de 50 %) în cazul plăților directe, respectiv 85 % (față de 75 %) în cazul plăților pentru dezvoltare rurală.

Se aplică garanțiile pentru protejarea bugetului UE, așadar plățile se pot face după finalizarea controalelor și a verificărilor începând cu 16 octombrie 2021 în cazul plăților directe.

De altfel,Comisia Europeană a oferit sprijin sectorului agroalimentar pe parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin sporirea flexibilității și prin măsuri specifice de piață.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Regimul de călătorii fără vize. Stau bine țările balcanice de vest, spune Comisia Europeană

*Altfel spus, e vorba despre Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, rep. Moldova și Ucraina

Comisia Europeană prezintă azi, 4 august 2021, al 4-lea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina. Pentru țările care beneficiază de scutirea de viză de mai puțin de 7 ani (Georgia, Moldova și Ucraina), raportul prezintă o evaluare detaliată a altor acțiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință.

Concluzia raportului este că toate țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și că ele au înregistrat progrese în aplicarea recomandărilor de anul trecut. În același timp, raportul evidențiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea fiecărei țări. În raport se mai spune și că circulația fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere.

Evident că va urma o monitorizare continuă a îndeplinirii cerințelor legate de vizele prin reuniuni la nivel de înalți funcționari, monitorizare realizată și prin intermediul reuniunilor periodice ale subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate și al dialogurilor bilaterale și regionale dintre UE și țările cu regim de călătorii fără viză. Pentru țările din Balcanii de Vest, această monitorizare va avea loc și prin rapoartele periodice privind extinderea și, după caz, în negocierile de aderare la UE. Comisia va continua să trimită rapoarte Parlamentului European și Consiliului cel puțin o dată pe an.

Ylva Johansson – comisarul pentru afaceri interne: „Regimul de călătorii fără viză între UE și țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic este o mare realizare. Deși restricțiile legate de pandemia de COVID-19 au avut un impact major asupra mobilității, țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic care beneficiază de regimul de călătorii fără viză trebuie să își continue și să își intensifice eforturile de gestionare a migrației și a azilului, precum și de combatere a corupției și a criminalității organizate”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Spatiul european, grav afectat de vremea rea în ultimele zile

*Peste 100 morti și zeci de dispăruți după viiturile și alunecările de teren din Germania, Belgia * Probleme deosebite au întâmpinat și locuitorii din Luxemburg, Franța, Olanda

Vremea rea a produs o mulțime de probleme în utimele zile în spațiul european. Cu siguranță, schimbările climatice cauzate (și) de poluare trebuie să se afle în atenția noastră (a cetățenilor, dar mai cu seamă a guvernanților pentru că deciziile de acolo pleacă cel mai ades). Nu întâmplător Comisia Europeană a propus ca temă principală de interes pentru următorii ani lupta pentru un mediu curat și împotriva emisiilor de Carbon (https://europa.eu/european-union/topics/environment_ro).

Ploile torențiale, vijeliile din ultima vreme au condus la inundații puternice, pierderi de vieți omenești, distrugerea de locuințe și chiar localități întregi, viituri. În Germania de vest (foto) au murit peste 100 persoane și alte peste 1.000 sunt date dispărute după inundații și alunecări de teren. În Belgia, la fel, au pierit cel puțin 15 persoane și alte zeci sunt date dispărute. În Luxemburg, Franța, Olanda au fost de asemenea mari probleme. Nici România nu e ocolită. Administrația Națională de Meteorologie a fost emis în 16 iulie 2021 un nou cod portocaliu de ploi torentiale valabil în orele acestea, valabil pentru vestul țării.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

În strategia UE ”De la fermă, la consumator”, lansarea Codului de conduită

*Obiectivele promovează trecerea la modele de consum sănătoase și durabile, dar și deschizătorilor de drumuri în sectorul alimentar, respectiv cei care propun și pun în aplicare angajamente ambițioase în ceea ce privește bunăstarea animalelor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră etc. * Asociațiile și întreprinderile din sectorul alimentar al UE sunt invitate să adere la acest cod de conduită

Comisia Europeană a lansat zilele acestea codul de conduită al UE pentru practici comerciale și de marketing responsabile în sectorul alimentar, unul dintre rezultatele strategiei „De la fermă la consumator”. Codul, realizat împreună cu reprezentanți ai sectorului, cuprinde două niveluri de angajamente: 1) pentru Asociații din UE: un set de șapte obiective, fiecare cu acțiunile specifice, respectiv care promovează trecerea la modele de consum sănătoase și durabile. Scopul este acela de a îmbunătăți impactul operațiunilor de prelucrare a alimentelor, al activităților de comerț cu amănuntul și al serviciilor de alimentație asupra sustenabilității și de a îmbunătăți sustenabilitatea lanțurilor valorice alimentare, în raport cu producătorii primari și cu alți actori din sector; asociațiile trebuie să prezinte rapoarte anuale cu privire la progresele înregistrate; 2) pentru Întreprinderi: un cadru destinat ”pionierilor” din domeniu pentru angajamente ambițioase cu rezultate măsurabile, acoperind o gamă largă de domenii, de la bunăstarea animalelor la reducerea conținutului de zahăr și a emisiilor de gaze cu efect de seră în întreaga lor gamă de produse. Întreprinderile vor raporta progresele înregistrate prezentând în fiecare an un rezumat al raportului lor privind sustenabilitatea.

Încă de la lansarea Codului, s-a prezentat și lista completă a semnatarilor cu 65 semnatari (26 de producători de alimente, 14 comercianți cu amănuntul din sector, o întreprindere din sectorul serviciilor de alimentație și 24 asociații) care devin astfel primele întreprinderi și asociații deschizătoare de drumuri în acest domeniu. Asociațiile și întreprinderile din sectorul alimentar al UE sunt invitate să adere în număr mai mare la codul de conduită, care este perceput ca o soluție revoluționară. Abordarea sa bazată pe dialogul multilateral poate servi drept model pentru o transformare globală.

Codul marchează începutul unui proces dinamic. Guvernanța codului instituie instrumente de colaborare între toți actorii implicați pentru a genera angajamente și parteneriate noi și mai ambițioase și pentru a stimula interacțiunea și schimburile. Comisia Europerană va prezinta codul la Summitul Organizației Națiunilor Unite privind sistemele alimentare, care va avea loc în acest an.

Frana Timmermans – vicepreședinte executiv: „Trebuie să depunem eforturi pentru a transforma sistemul nostru alimentar într-un sistem durabil și pentru a atinge acest obiectiv cât mai rapid. Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, să stopăm pierderea biodiversității legată de producția de alimente și să creăm un sistem alimentar care să faciliteze alegerea unei alimentații sănătoase și durabile. Abordarea acestor provocări de mediu, de sănătate și sociale în cadrul sistemului nostru alimentar necesită o cooperare de-a lungul întregului lanț alimentar și mă simt încurajat de ambiția demonstrată de părțile interesate care au aderat deja la codul de conduită al UE”.

Stella Kyriakides – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Marcăm unul dintre primele rezultate tangibile ale activității noastre din strategia „De la fermă la consumator”, care vizează stabilirea unui sistem alimentar sănătos și ecologic. O cooperare strânsă între toți actorii din domeniu este esențială pentru realizarea unei tranziții reușite către sisteme alimentare durabile. Codul de conduită al UE va facilita această cooperare, bazându-se pe angajamentele deja asumate de industria alimentară și încurajând acțiuni mai ambițioase. Industria alimentară europeană este deja cunoscută pentru calitatea și siguranța produselor sale. În prezent, ea trebuie să devină și referința prin excelență în materie de sustenabilitate”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

UE și campania de vaccinare. Încă nu am atins ținta propusă de Comisie

*România stă prost și la capitolul vaccinare, deci și la capitolul imunizare

Belgia este ţara cu cel mai ridicat procent de vaccinare, 78% dintre persoanele adulte primind cu cel puţin o doză de avccin antiCOVID. La polul opus la clasamentului vaccinării se află Bulgaria, unde s-au vaccinat 17% dintre cetățeni. Stau bine în clasament Olanda – 73,3%, Finlanda – 73%, Malta – 72%, Danemarca – 70,5%.
România e, și la acest capitol, aiurea, mai precis spre coada clasării, procentul de vaccinare fiind 30%. Letonia are 39%, Croaţia – 43,7%, Slovacia – 44,3%, Slovenia – 46,7%.
Stau binișor cu vaccinarea țări unde s-a suferit mult în pandemie: Italia – 67,4% (adulţi s-au vaccinat cu o singură doză), Spania – 65%, Germania – 64,2%, Franţa – 63,6%.
Țările membre UE au primit în jur de 430 milioane doze de vaccin (din cele achiziționate cu fonuri UE), fiind folosite peste 364 milioane doze din vaccinurile BioNTech-Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson and Johnson (aprobate în UE).
Aceste date au fost prezentate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, fiind subliniat că din populaţia de 450 milioane persoane, cam 225 milioane au primit cel puţin o doză de vaccin antiCOVID. Deci, 61,5% din populaţia adultă a UE este vaccinată cu o singură, 40,2% dintre europeni sunt vaccinați complat. Practic, la acest moment dorința (anunțată la începutul campaniei de vaccinare) Comisiei Europene de imunizare a 70% din populaţia adultă cu cel puţin o doză de vaccin nu s-a îndeplinit.

Nota red. Repetăm, cu toate că ar fi trebuit până acum să se înțeleagă, de ce e util vaccinul în pandemia de COVID-19. Pentru a reveni mai repede la normalitatea cu care eram obișnuiți, pentru a trăi fără frica bolii care a ucis atâtea persoane dragi. Practic, dacă ne-am vaccina în procent de peste 70 – 80 la sută dn populație am reuși să căpătăm imunitate de grup și asta ar conduce la îmbolnăvirile foarte grave, mai ales la evitarea situațiilor de la începutul pandemiei când mureau sute de pacienți zilnic. Virusul SARS-CoV-2 este mult mai rău decât cel al gripei (cercetările o demonstrează!), se instalează repede în sistemul respirator, dar și în creier, unde produce în timp foarte scurt daune ireversibile pentru organism, pentru sănătate. Practic, încet-încet echipele medicale vor trebui să se concentreze și pe stabilirea de măsuri recuperatorii pentru cei care au trecut prin boala COVID-19.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Roboți de la UE pentru dezinfectarea spitalelor

*Șapte unități spitalicești din România vor beneficia de aceste aparate * Pot solicita și alte unități roboți, cdar trebuie să grăbească cererea * Comisia Euroepană are disponibili 12 milioane euro pentru aceste echipamente moderne

Șapte spitale din România primesc roboți pentru dezinfectare de la Comisia Europeană.
Robotul cu numărul 100, din cei 200 achiziționați de Comisia Europeană, este deja utilizat pentru dezinfecție la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București. Alte spitale – din București, Constanța și Oradea – vor beneficia de roboții care pot dezinfecta o cameră de spital de mărime standard într-un timp foarte scurt, de aproximativ 15 minute, prin utilizarea luminii ultraviolete. O singură încărcare a unei unități permite dezinfectarea a cel puțin 18 încăperi. Robotul cu nr. 100, din cei 200 achiziționați de Comisia Europeană, este utilizat pentru dezinfecție la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București. Alte 6 unități urmează să fie livrate în România, în zilele următoare.

Roboții de dezinfecție au ajuns sau vor ajunge în curând în 22 țări UE, în urma interesului manifestat de acestea. Roboții fac parte din efortul Comisiei Europene de a pune la dispoziția statelor membre echipamente utile și necesare în gestionarea pandemiei. 12 milioane euro sunt disponibile, în total, prin intermediul Instrumentului de sprijin de urgență, pentru achiziționarea a peste 200 roboți.

Dacă și alte spitale din România, care tratează pacienți COVID-19, sunt interesate să primească un robot de dezinfecție, administrațiile spitalicești se pot adresa de urgență – deoarece disponibiltățile sunt limitate – și înregistra în pagina web https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/disinfection_robots

Obiectivul Comisiei este de a asigura un mediu steril în spitale fără a expune personalul la riscuri inutile. Fiind un proces fizic, iar nu unul ce folosește dezinfectanți chimici, dezinfecția va fi o operațiune este sigură pentru personalul spitalicesc. Personalul de curățenie poate opera robotul de la distanță, prin intermediul unei aplicații mobile, iar operațiunea poate fi inițiată din exteriorul camerei ce urmează a fi dezinfectată, astfel încât nici un lucrător din domeniul sanitar nu este prezent în timpul procesului. Roboții sunt furnizați de compania daneză UVD Robots, care a câștigat o procedură de achiziții publice în regim de urgență.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Securitatea cibernetică a UE. Comisia propune înființarea unei unități cibernetice comune

*Se va modela, astfel, mai bine cadrul european de gestionare a crizelor în materie de securitate cibernetică

Comisia Europeană a prezentat propunerea privind înființarea unei noi unități cibernetice comune cu scopul de a contracara incidentele cibernetice grave, tot mai numeroase, care afectează activitatea serviciilor publice, a întreprinderilor și a cetățenilor din întreaga Uniune. 

Recomandarea privind crearea unității cibernetice comune reprezintă un pas important în direcția finalizării cadrului european de gestionare a crizelor în materie de securitate cibernetică. Aceasta constituie un rezultat concret al Strategiei de securitate cibernetică a UE și al Strategiei UE privind o uniune a securității. Va acționa ca o platformă menită să asigure un răspuns coordonat al UE la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare, precum și să acorde asistență pentru redresarea în urma unor astfel de atacuri. În prezent, UE și statele sale membre au numeroase entități implicate în diferite domenii și sectoare.

Anunțată pentru prima dată de președinta Ursula von der Leyen în orientările politice, unitatea cibernetică comună are drept scop să reunească resursele și cunoștințele de specialitate care există la nivelul UE și al statelor sale membre pentru a preveni, a descuraja și a răspunde în mod eficace la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare. Comunitățile din domeniul securității cibernetice, inclusiv comunitățile civile, de asigurare a respectării legii, diplomatice și de apărare cibernetică, precum și partenerii din sectorul privat, acționează de prea multe ori separat. Odată cu înființarea unității cibernetice comune, va exista o platformă virtuală și fizică de cooperare. Instituțiile, organismele și agențiile relevante ale UE, împreună cu statele membre vor construi treptat o platformă europeană de solidaritate și asistență pentru a contracara atacurile cibernetice de mare amploare.

***

Securitatea cibernetică este o prioritate de prim rang a Comisiei și una dintre pietrele de temelie ale Europei digitale și conectate. Creșterea numărului de atacuri cibernetice în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de importantă este protejarea sistemelor sanitare și de îngrijire, a centrelor de cercetare și a altor infrastructuri critice. Sunt necesare acțiuni ferme în acest domeniu pentru ca economia și societatea UE să fie adaptate exigențelor viitorului. UE se angajează să pună în aplicare Strategia de securitate cibernetică a UE prin investiții fără precedent în tranziția verde și în tranziția digitală a UE, cu ajutorul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, în special prin programele Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin Planul de redresare pentru Europa.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Bulgaria și România, acces la Sistemul UE de informații privind vizele

*Polițiștii de frontieră vor putea verifica istoricul vizelor oricărui solicitant * Este un pas important pentru accesul în spațiul Schengen

Comisia Europeană a adoptat decizia (https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/default/files/e-library/docs/c2021_4302_final_en.pdf) prin care stabilește că, începând din iulie 2021, Bulgaria și România vor avea acces numai pentru citire la Sistemul de informații privind vizele, baza de date care conectează polițiștii de frontieră de la frontierele externe ale UE cu consulatele statelor membre din întreaga lume.

Accesul numai pentru citire înseamnă că aceste state membre vor putea să acceseze informații care există deja în sistem și nu vor putea să introducă informații noi. Noutatea survine după ce ambele țări au finalizat cu succes o serie de teste tehnice necesare pentru conectarea la sistem. Accesul la Sistemul de informații privind vizele înseamnă că Bulgaria și România vor putea vedea istoricul în materie de vize al unui solicitant, ceea ce le va facilita prelucrarea cererilor de viză. Polițiștii de frontieră bulgari și români vor putea verifica valabilitatea și autenticitatea vizelor Schengen eliberate de alte state membre prin comparație cu datele stocate în Sistemul de informații privind vizele, contribuind la prevenirea fraudei și la combaterea criminalității grave și a terorismului, sporind astfel securitatea în UE. Accesul pentru citire la Sistemul de informații privind vizele va fi necesar pentru ca Bulgaria și România să gestioneze Sistemul de intrare/ieșire, care se preconizează că va intra în funcțiune în prima jumătate a anului 2022. Accesul deplin la Sistemul de informații privind vizele va deveni posibil odată ce Bulgaria și România vor fi pe deplin integrate în spațiul Schengen.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Salata cu icre de știucă de Tulcea, produs cu indicație geografică protejată în UE

*Este un câștig, și o onoare, pentru regiunea Tulcea – Delta Dunării; în fond, este și o recunoaștere a unui produs bun, sănătos și care reflectă cu adevărat tradiția gastronomică a locului

Comisia Europeană a aprobat cererea de înscriere a „Salatei cu icre de știucă de Tulcea” din România în Registrul indicațiilor geografice protejate (IGP). Aceasta se alătură celor 1.760 produse alimentare deja protejate – lista e disponibilă în baza de date eAmbrosia. Nota red. Ultima oară am scris în aprilie despre un produs IGP – cașcavalul de Săveni https://brailachirei.wordpress.com/2021/04/25/cascaval-de-saveni-produs-cu-indicatie-geografica-protejata/. Alte produse românești cu marcajul IGP: salamul de Sibiu, magiunul de prune de Topoloveni (primul cu acest marcaj UE, întregistrat la 7 aprilie 2011), cârnații de Pleșcoi, telemeaua de Sibiu, scrumbia de Dunăre afumată (tipică Deltei Dunărei prin rețeta sa), novacul afumat din Țara Bârsei.

Salata de icre de știucă la care ne referim este produsă în regiunea Tulcea – care include Rezervația Biosferei Delta Dunării. „Salata cu icre de știucă de Tulcea” are gustul specific al icrelor de știucă, completat și subliniat de cel al icrelor de pește din Delta Dunării, ca urmare a procesului de sărare și maturare. Este un produs care utilizează în principal materii prime din regiune, creând o legătură puternică cu mediul natural al Deltei Dunării. Salata are aspectul unei creme pe bază de ulei de floarea-soarelui de culoare albă, obținută din icre în amestec cu apă carbogazificată și zeamă de lămâie (nota red. Cum știe orice gospodină care a făcut-o acasă, din icre proaspete sau ținute la sare).

  „Salata cu icre de știucă de Tulcea” este un exemplu emblematic al tradiției locale de prelucrare a peștelui, care a evoluat de la recoltarea și consumul de icre crude (în secolul al XIX-lea) până la prelucrarea acestora pentru a fi utilizate în bucătăria modernă (în secolul XX) – se mai spune în comunicatul de presă. 

** Indicațiile geografice, în principal IGP, permit consumatorilor o mare doză de încredere în produs. Permite distingerea rapidă a produselor de calitate. Ajută, totodată, producătorii în comercializarea lor. IGP arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Produsele cu indicația IGP pot fi alimente, produse agricole sau vinuri. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune. În cazul vinului, aceasta înseamnă că cel puțin 85% din strugurii utilizați trebuie să provină exclusiv din aria geografică în care se produce efectiv vinul. Informații suplimentare, la politica în domeniul calității.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Acord politic între Parlamentul European și Consiliul. Subiectul: certificatul electronic al UE privind COVID

*Va fi gratuit și va fi obținut cu ușurință de persoanele vaccinate, propun reprezentanții celor două entități, fiind disponivil și înainte de intrarea în vigoare a regulamentului

La două luni după propunerea Comisiei Europene privind certificatul electronic al UE privind COVID (numit inițial ”adeverință electronică verde), Parlamentul European și Comisia au ajuns la un acord politic (în 21 mai 2021) referitor la cadrul general al reglementărilor.

Certificatul electronic al UE privind COVID – elemente esențiale

  • va acoperi vaccinarea, testarea și vindecarea;
  • va fi disponibil în format electronic și pe hârtie, în funcție de alegerea destinatarilor, și va conține un cod QR semnat digital;
  • va fi gratuit, se va obține cu ușurință, fiind disponibil și pentru persoanele vaccinate înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului referitor la certificatul electronic al UE privind COVID;
  • va putea fi utilizat și de către statele membre în scopuri naționale, dacă acest lucru este prevăzut în legislația națională;
  • statele membre trebuie să se abțină de la impunerea unor restricții de călătorie suplimentare deținătorilor unui certificat electronic al UE privind COVID, cu excepția cazului în care acestea sunt necesare și proporționale pentru protecția sănătății publice;
  • Comisia va mobiliza 100 milioane euro pentru sprijinirea statelor membre în a oferi teste la prețuri accesibile

Ursula von der Leyen – președinta Comisiei Europene: „Ne îndeplinim angajamentul asumat ca certificatul electronic al UE privind COVID să poată fi utilizat înainte de începutul verii. Cetățenii europeni așteaptă cu nerăbdare să călătorească din nou, iar mulțumită acordului de astăzi, ei vor putea călători, foarte curând, în condiții de siguranță. Certificatul electronic al UE privind COVID este gratuit, securizat și accesibil oricărui european. Acesta va acoperi vaccinarea, testarea și vindecarea, oferind cetățenilor diferite opțiuni. Certificatul respectă pe deplin drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv protecția datelor cu caracter personal. Toți cetățenii UE au dreptul fundamental la liberă circulație în UE. Certificatul electronic al UE privind COVID, disponibil pe hârtie sau în format electronic, le va permite europenilor să călătorească mai ușor – fie ca să își vadă familiile și pe cei dragi, fie ca să profite de o perioadă de odihnă binemeritată. Dorim să mulțumim Parlamentului European și președinției portugheze pentru dedicarea, perseverența și munca imensă depusă cu o viteză record în vederea ajungerii la un acord cu privire la propunerea pe care am prezentat-o. Mai rămân însă multe de făcut. La nivelul UE, sistemul va fi gata în următoarele câteva zile. În prezent, este esențial ca toate statele membre să continue implementarea sistemelor lor naționale pentru a se asigura că sistemul poate fi operațional cât mai curând posibil. Acestea sunt așteptările legitime ale cetățenilor UE. Acordul de astăzi demonstrează că, mulțumită angajamentului și cooperării tuturor, certificatul electronic al UE privind COVID va fi disponibil la timp”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

În România, cele mai multe accidente rutiere soldate cu decese

*Mai precis, 85 la un milion de locuitori este cifra pentru România – cea mai mare din UE și reiese din cel mai nou raport tematic al anului 2020 * Cea mai mică cifră este în Suedia – 18 accidente la mia de locuitori * Scăderi notabile ale cifrei accidentelor au fost observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia * Pandemia a condus la scăderea numărului de accidente mortale, dar – așa cum subliniază comisarul european Adina Vălean – România are nevoie de investiții serioase în transport și siguranță rutieră, dar și de o strategie integrată în acest sens

Comisia Europeană a publicat, în aceste zile, o raportare provizorie referitoare la accidentele rutiere mortale din anul 2020. Potrivit acestor date, 18.800 persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere anul trecut în țările UE – o scădere anuală fără precedent, de 17% față de 2019. Scăderea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar asupra numărului de accidente rutiere mortale. 

Adina Vălean – comisarul pentru transporturi: „În 2020, pe șoselele europene au fost cu 4000 de victime mai puțin față de anul precedent. Din păcate, România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente soldate cu victime – 85 la un milion de locuitori. România trebuie să investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutieră: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educație, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu. Sper ca investițiile în transporturi prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență să aibă o componentă consistentă de siguranță rutieră. România are nevoie de o strategie integrată în această privință, care să lege investițiile în infrastructură de cadrul legislativ’’.

Oficialii UE subliniază că, totuși, drumurile din Uniune sunt cele mai sigure din lume. În cursul deceniului 2010-2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36%, dar această scădere nu atinge obiectivul stabilit pentru perioadă, respectiv reducerea cu 50% a numărului de decese. Cu toate acestea, cu 42 accidente rutiere mortale la 1 milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Cu titlu comparativ, media mondială este de peste 180.

Potrivit cifrelor provizorii pentru anul 2020, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului de accidente rutiere mortale. La nivelul UE, numărul deceselor a scăzut în medie cu 17% față de 2019, deși reducerea a fost departe de a fi uniformă, cele mai mari scăderi (de 20% sau mai mult) fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. În schimb, cinci state membre (Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg și Finlanda) au înregistrat o creștere a numărului de decese, deși numărul acestora tinde să fluctueze de la an la an în țările mici. Pe o perioadă mai lungă de timp, numărul deceselor pe drumurile europene a scăzut cu 36% între 2010 și 2020, ceea ce se situează sub obiectivul UE de 50 %. Numai Grecia (54 %) a depășit obiectivul, fiind urmată de Croația (44%), Spania (44 %), Portugalia (43%), Italia (42 %) și Slovenia (42 %). În total, nouă state membre au înregistrat scăderi cu 40% sau mai mult. Deși evoluția fără precedent constatată în 2020 a determinat anumite schimbări în clasamentul ratelor mortalității pe țări, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 accidente nortale la 1 milion de locuitori), în timp ce România (85/ 1 milion) a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalității în 2020. Media UE a fost de 42 decese la un milion de locuitori.

Nota red. Raportarea europeană nu o spune, dar o putem sublinia noi. Anume că angajații Poliției Rutiere trebuie să fie mult mai activi în trafic, pentru că s-a observat că atunci când se știu observați/ verificați, conducătorii auto conduc mai atent și precaut, respectând toate regulile de circulație.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Noul Erasmus+ are peste 28 miliarde euro pentru proiecte de mobilitate și educație

*Bugetul este aproape dublu față de cel aferent perioadei 2014-2020 * Noul program va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care se estimează că vor beneficia 10 milioane de europeni

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 25 martie 2021, primul program de lucru anual Erasmus+ aferent perioadei 2021-2027. Are un buget de 26,2 miliarde euro (comparativ cu 14,7 miliarde euro alocate pentru 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde euro din instrumentele externe ale UE. Noul program revizuit va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care se estimează că vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele și din toate mediile sociale.

Programul de lucru anual, publicat și el astăzi, pregătește calea pentru primele cereri de propuneri din noul program Erasmus+. Poate solicita finanțare orice organism public sau privat care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Ca de obicei, va fi util sprijinul agențiilor naționale Erasmus+ din statele membre UE și din toate țările terțe asociate la program.

Mariya Gabriel – comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „Faptul că bugetul Erasmus+ pentru următorii șapte ani aproape că s-a dublat demonstrează importanța acordată în Europa educației, tineretului și învățării pe tot parcursul vieții. Erasmus+, derulat în 33 de țări și accesibil restului lumii prin intermediul activităților sale internaționale, rămâne un program unic din punctul de vedere al dimensiunii, al sferei sale de aplicare și al recunoașterii de care se bucură la nivel mondial. Invit toate organizațiile publice și private care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului să consulte noile cereri de propuneri publicate și să solicite finanțare. Grație programului Erasmus+, vom face din Spațiul european al educației o realitate”.

Noul program Erasmus+ oferă oportunități de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii și schimburi de personal în toate domeniile educației, formării, tineretului și sportului. El este deschis elevilor, studenților, elevilor din învățământul profesional, cursanților adulți, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret și antrenorilor sportivi.

Pe lângă proiectele de mobilitate, care reprezintă 70 % din buget, noul program Erasmus+ investește și în proiecte de cooperare transfrontalieră. Acestea pot fi realizate cu parteneri instituții de învățământ superior, școli, instituții de educație și formare a cadrelor didactice (de exemplu, academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice), centre de învățământ pentru adulți, organizații de tineret și sport, furnizori de educație și formare profesională (de exemplu, centrele de excelență profesională) și alți actori din domeniul educației.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 1) Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă șanse mai mari persoanelor cu mai puține oportunități, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale și economice diverse, precum și celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăți se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi și activitățile de mobilitate pentru cursanții adulți. Grație parteneriatelor la scară mică și utilizării unor granturi simplificate, organizațiilor mai mici, precum școlile, asociațiile de tineret și cluburile sportive, le va fi mai ușor să solicite finanțare. De asemenea, programul ăși dezvoltă și mai bine caracterul internațional prin consolidarea cooperării cu țările terțe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor și proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent și la sectorul sportului și al educației și formării profesionale; 2) Erasmus+ digital Pandemia a evidențiat necesitatea de a accelera tranziția digitală a sistemelor de educație și formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competențelor digitale, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală, va oferi formare și schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinningplatforma School Education Gateway și Portalul european pentru tineret și va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activități de învățare și de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată și simplificată și mai mult, Odată cu implementarea integrală a legitimației europene de student programul va fi digitizat, simplificat; 3) Erasmus+ ecologic: Prin Pactul verde european, programul va oferi stimulente financiare participanților care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu și va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice; 4) Erasmus+ pentru tineriDiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ oferind tinerilor de 18 ani șansa permisului de călătorie prin Europă, ocazia să învețe alte culturi și să întâlnească alți tineri europeni. Se deschid și oportunități de schimb și de cooperare prin noi activități de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze și să învețe mai multe despre valorile europene comune.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Platforma „Open Research Europe”, cu acces gratuit la cele mai noi descoperiri științifice

*Lansată de Comisia Europeană pentru ca oricine să poată urmări rezultatele activităților de cercetare finanțate prin programul Orizont Europa

Comisia Europeană a lansat (în 24 martie 2021) platforma „Open Research Europe” în vederea publicării rezultatelor activităților de cercetare finanțate prin programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, și prin programul Orizont 2020. Astfel, platforma „Open Research Europe” oferă tuturor, fie cercetători sau simpli cetățeni, acces gratuit la cele mai recente descoperiri științifice. În jur de 40 lucrări științifice au fost deja publicate la https://open-research-europe.ec.europa.eu – lucrări din diverse domenii ale cercetării (Natural Sciences, Engineering and Technology, Medical and Health Sciences, Agricultural and Veterinary Sciences, Social Sciences, Humanities and the Arts).

Mariya Gabriel – comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „Trebuie să accelerăm descoperirile științifice prin practici de cercetare mai colaborative și mai deschise. Ajutând cercetătorii să publice în regim de acces liber, platforma „Open Research Europe” elimină barierele din calea fluxurilor de cunoștințe și încurajează dezbaterea științifică. Acesta este doar începutul. Treptat, vom consolida reputația platformei ca loc predilect de publicare pentru cercetătorii beneficiari ai programelor Orizont 2020 și Orizont Europa și ne vom asigura că aceasta devine parte integrantă a Spațiului european de cercetare”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Bani europeni pentru îmbunătățirea calității apei și a sistemelor de epurare a apelor uzate din România

*Comisia Europeană a aprobat două investiții majore, în valoare de 357 milioane euro, din Fondul de Coeziune pentru două mari proiecte în județele Brăila și Satu Mare

Comisia Europeană a aprobat, în 15 martie 2021, două investiții majore din Fondul de coeziune, în valoare totală de 357 milioane euro, pentru extinderea și modernizarea sistemelor de apă și de epurare a apelor uzate din județele Brăila și Satu Mare. Proiectele vor ajuta pentru furnizarea apei potabile de bună calitate, vor permite reducerea scurgerilor de ape reziduale și vor conduce la îmbunătățirea serviciilor de tratare a apelor reziduale, asigurându-se, în același timp, conformitatea cu directivele UE privind calitatea apei potabile și tratarea apelor reziduale. Beneficiarii susțin că ele vor stimula și dezvoltarea socio-economică locală.

Investiția din Brăila vine în continuarea a trei proiecte anterioare de îmbunătățire a funcționării și întreținerii sistemelor de apă și ape uzate (unul e prezentat de noi la https://brailachirei.wordpress.com/2021/01/27/fonduri-europene-pentru-apa-si-canalizare-in-judetul-braila/) din cele patru sisteme județene de alimentare cu apă și 14 aglomerări urbane. Rețeaua de distribuție a apei din județul Satu Mare va fi extinsă cu 260 km, iar rețeaua de ape uzate cu 450 km; conductele vechi vor fi înlocuite și vor fi construite noi puțuri, stații de tratare, stații de pompare și rezervoare. Un sistem de supraveghere și control va spori calitatea serviciilor furnizate consumatorilor și va reduce costurile pentru beneficiar.

Elisa Ferreira – comisarul pentru coeziune și reforme: ”Politica de coeziune a UE vizează inclusiv protejarea și îmbunătățirea calității celui mai valoros bun de care dispunem: apa. O infrastructură extinsă și modernizată pentru apă și ape reziduale va îmbunătăți accesul la apă, va reduce poluarea solului și a apei și va contribui la protejarea biodiversității. Prin sporirea siguranței apei și prin contribuția la îmbunătățirea sănătății populației și a mediului, aceste proiecte vor ameliora condițiile de viață ale populației locale”.

Pe platforma de date deschise sunt disponibile informații suplimentare privind investițiile finanțate de UE în România. Iar pe site-ul ADR Sud-Est (http://www.adrse.ro/ cu click pe logo și din pagina noastră) pot fi descoperite proiectele europene care sunt în derulare, și sub controlul (în calitate de organism intermediar) în zona noastră.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Noi planuri la Comisia Europeană. În Pilonul european al drepturilor sociale: principiile să devină acțiuni

*Planul de acțiune propune trei obiective principale de îndeplinit până în 2030. cel puțin 78% dintre persoanele de 20-64 ani să aibă job, cel puțin 60% dintre adulți să facă anula cursuri de formare, riscul de sărăcie și excluziune socială să fie redus

Europa își actualizează cadrul de reglementare în domeniul social, integrând transformările determinate de noile evoluții societale, tehnologice, economice și de consecințele socio-economice ale pandemiei. Comisia Europeană a început deja să pună în aplicare principiile Pilonului european al drepturilro sociale, propunând inițiative precum „Sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor” și „Salarii minime adecvate în 2020”. Comisia prezintă astăzi, 4 martie 2021, și o recomandare referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE), cu scopul de a sprijini o redresare generatoare de locuri de muncă.

Cel mai important, Comisia prezintă astăzi planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, unde se propun obiective generoase în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de protecție socială, pe care UE va trebui să le îndeplinească până în 2030. Planul de acțiune stabilește trei obiective principale pe care UE trebuie să le îndeplinească până în 2030: cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă; cel puțin 60% dintre adulți să participe anual la cursuri de formare; numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie redus cu cel puțin 15 milioane.

Summitul social de la Porto, care va fi organizat în mai 2021 de președinția portugheză a Consiliului UE, se va axa pe modalitățile de consolidare a dimensiunii sociale a Europei pentru a face față provocărilor unei redresări echitabile, reziliente și favorabile incluziunii, precum și ale tranziției ecologice și digitale. El se bazează pe o amplă consultare publică, la care s-au primit peste 1 000 de răspunsuri scrise din partea statelor membre, a instituțiilor și organismelor UE, a regiunilor, a orașelor, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor internaționale, a grupurilor de reflecție și a cetățenilor. În plus, Comisia a organizat webinare specifice, la care au participat peste 1 500 părți interesate individuale.

Fişă informativă pentru România: Probleme sociale

Valdis Dombrovskis – vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor: „Redresarea noastră economică trebuie să fie favorabilă incluziunii, echitabilă și generatoare de locuri de muncă. De aceea, Comisia propune o agendă ambițioasă pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale și invită statele membre să sprijine activ ocuparea forței de muncă în etapa de redresare după criza provocată de pandemia de COVID-19. Dorim astfel să semnalăm importanța unei tranziții progresive de la politicile de urgență la cele de redresare pentru piețele forței de muncă, tranziție care va fi sprijinită de UE din sursele sale de finanțare disponibile, inclusiv FSE+ și Mecanismul de redresare și reziliență..

Nicolas Schmit – comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale,: „Pilonul european al drepturilor sociale a reprezentat punctul nostru de referință pentru construirea unei Europe sociale puternice. În prezent, dorim să îl revigorăm prin transformarea principiilor sale în acțiuni. Crearea de locuri de muncă și asigurarea faptului că cetățenii dețin competențele adecvate pentru a le ocupa reprezintă una dintre principalele noastre priorități. Acesta este obiectivul EASE. Avem, de asemenea, obligația colectivă de a combate sărăcia în UE și de a crea o societate favorabilă incluziunii. Toți avem un rol de jucat. Aștept cu interes reiterarea angajamentului față de drepturile sociale cu ocazia Summitului social din luna mai..

*** Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale în 2017, cu ocazia Summitului de la Göteborg. Pilonul stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru a crea piețe ale forței de muncă și sisteme de protecție socială echitabile și funcționale în Europa secolului XXI. Pilonul este structurat în jurul a trei capitole: (1) egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă; (2) condiții de muncă echitabile; (3) protecția și incluziunea socială. Comisia a prezentat deja o serie de acțiuni derivate din pilon, de exemplu Agenda pentru competențe în Europa (principiul 1), Strategia europeană privind egalitatea de gen (principiul 2), Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului (principiul 3), un pachet de măsuri pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor (principiul 4) și o propunere de directivă privind salariile minime adecvate (principiul 6).

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Comisia Europeană. Verificarea dezinformării ecologice online

*Concluzia e dezamăgitoare (pentru publicul consumator mai ales, deoarece este mințit): în jumătate din cazuri folosirea mențiunii „ecologic” nu este întemeiată pe dovezi

Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au publicat – în 28 ianuarie 2021 – rezultatele unei verificări minuțioase a site-urilor web, acțiune efectuată în fiecare an în vederea identificării încălcărilor legislației UE în materie de protecție a consumatorilor pe piețele online. Anul acesta, pentru prima dată, verificarea s-a axat pe dezinformarea ecologică, denumită și „greenwashing” – practică prin care întreprinderile pretind că fac mai mult pentru mediu decât fac în realitate. Astfel, s-a analizat folosirea mențiunii „ecologic” în diverse sectoare de activitate, cum ar fi confecțiile, produsele cosmetice și echipamentele de uz casnic. Autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au avut motive serioase (analiza a demonstrat asta) să creadă că, în 42 % din cazuri, afirmațiile în acest sens au fost exagerate, false sau înșelătoare, acestea putând fi calificate drept practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE. Amploarea dezinformării ecologice a crescut, pe fondul tendinței consumatorilor de a alege produse ecologice (n. red. Așa că trebuie să fim mult mai atenția cum atunci când alegem produse pe care le credem… ecologice! În fond, asta înseamnă și că avem nevoie de mai multă educație media).

Didier Reynders – comisarul pentru justiție: „Din ce în ce mai multe persoane doresc să trăiască ecologic și, în acest context, felicit întreprinderile care se străduiesc să ofere produse sau servicii ecologice. Există însă și comercianți lipsiți de scrupule, care încearcă să păcălească consumatorii recurgând la cu afirmații vagi, false sau exagerate. Comisia se angajează pe deplin să creeze condiții astfel încât consumatorii să poată face alegeri informate în contextul tranziției verzi și să nu mai cadă victime dezinformării ecologice. Aceasta este chiar una dintre principalele priorități ale Noii agende pentru consumatori, pe care am adoptat-o toamna trecută”.

Comisia și autoritățile de protecție a consumatorilor s-au oprit asupra a 344 de afirmații aparent îndoielnice, pe care le-au analizat în detaliu, și au constatat că 1) în mai mult de jumătate din cazuri, comerciantul nu a furnizat suficiente informații astfel încât consumatorii să poată aprecia exactitatea afirmațiilor; 2) în 37 % din cazuri s-au folosit afirmații vagi și generale, cum ar fi „eco-responsabil”, „ecologic”, „durabil”, care urmăreau să le ofere consumatorilor impresia nefondată că un produs nu are impact negativ asupra mediului – în plus, în 59 % din cazuri, comerciantul nu a furnizat dovezi ușor de verificat în sprijinul afirmației făcute.

În complexul evaluărilor globale efectuate de autorități s-a constatat că în cele 42 % cazuri neconforme (afirmații false sau înșelătoare) că ar putea constitui o practică comercială neloială în temeiul Directivei privind practicile comerciale neloiale. De aceea, autoritățile naționale vor contacta societățile în cauză și le vor prezenta problemele identificate pentru ca acestea să le remedieze, după caz. Concluziile acestei verificări minuțioase vor fi luate în considerare în evaluarea impactului care urmează să fie pregătită pentru noua propunere legislativă de responsabilizare a consumatorilor în tranziția verde, anunțată în Noua agendă pentru consumatori.

*** Verificarea din acest an a presupus coordonarea autorităților de asigurare a respectării legii nu numai din Europa, ci și în întreaga lume, sub egida Rețelei internaționale de protecție a consumatorilor și de asigurare a respectării normelor (ICPEN). ICPEN își publică tot astăzi rezultatele(link is external), care arată tendințe similare. Verificarea site-urilor web cu accent pe dezinformarea ecologică este una dintre inițiativele pe care Comisia le întreprinde pentru a le permite consumatorilor să facă alegeri mai durabile. O altă inițiativă este angajamentul privind consumul verde (Green Consumption Pledge), pe care comisarul Reynders a lansat-o la 25 ianuarie 2021, precum și o propunere legislativă menită să responsabilizeze consumatorii în tranziția ecologică printr-o mai bună informare cu privire la durabilitatea produselor și o mai bună protecție împotriva anumitor practici, cum ar fi dezinformarea ecologică și obsolescența timpurie. Va urma și o propunere legislativă privind folosirea mențiunii „ecologic” utilizând metodele care se bazează pe amprenta de mediu.

Ca parte a strategiei sale De la fermă la consumator, Comisia va propune un model obligatoriu armonizat de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajelor produselor alimentare, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză alimente sănătoase și durabile. Pentru unele aparate de uz casnic, eticheta energetică a UE oferă deja o indicație clară și simplă a eficienței energetice a produselor, ceea ce ajută consumatorii să facă economii la factura de energie și reduce în același timp emisiile de gaze cu efect de seră în întreaga UE.

Potrivit unei recente anchete de monitorizare a pieței de consum, 78 % din consumatori au considerat că impactul probabil asupra mediului al aparatelor de uz casnic este un criteriu foarte important sau destul de important atunci când aleg un produs.

Armanda Filipine & Braila Chirei, revista de cultură și informație

Al doilea vaccin împotriva COVID-19, aprobat de Comisia Europeană

*Este produs de firma Moderna * Primul, cel de la BioNTech/ Pfizer, deja este folosit în campania de vaccinare a categoriilor care lucrează în prima linie în pandemie – lucrători din sănătate, din sectorul social etc. *Ambele vaccinuri, dau asigurări specialiștii de la Agenția Europeană pentru Medicamente, sunt sigure și eficace

Comisia Europeană a acordat ieri, 6 ianuarie 2021, autorizație de introducere pe piață condiționată (AIC) pentru vaccinul împotriva COVID-19 creat de Moderna, acesta fiind al doilea vaccin împotriva COVID-19 autorizat în UE (https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/coronavirus-response/safe-covid-19-vaccines-europeans_ro). Autorizația are la bază o recomandare științifică favorabilă bazată pe o evaluare aprofundată a siguranței, eficacității și calității vaccinului, recomandare din partea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) https://www.ema.europa.eu/en. Autorizația are aprobarea statelor membre UE.

Cu Moderna, reprezentanții Comisiei Europene au semnat un contract la 25 noiembrie 2020. Firma va furniza o cantitate totală de 160 milioane de doze de vaccin între primul și al treilea trimestru al anului 2021. Acestea se vor adăuga celor 300 milioane doze de vaccin distribuite de BioNTech/Pfizer – primul vaccin care a fost autorizat în UE la 21 decembrie 2020. Vaccinarea are, pentru ambele produse, în două faze – a doua, respectiv administrarea unei a doua doze, având loc la 21 și respectiv 28 de zile la de la prima pentru produsul Moderna.

Ursula von der Leyen – președinta Comisiei Europene: „Oferim europenilor mai multe vaccinuri împotriva COVID-19. Odată cu vaccinul Moderna, al doilea vaccin autorizat în prezent în UE, vom avea încă 160 de milioane de doze, dar și alte vaccinuri vor ajunge în Europa. Europa a achiziționat până la două miliarde de doze de vaccinuri potențiale împotriva COVID-19. Vom avea o cantitate mai mult decât suficientă de vaccinuri sigure și eficace pentru a-i proteja pe toți europenii”.

Stella Kyriakides – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Suntem cu toții în aceeași situație, împreună și uniți. Acesta este motivul pentru care am negociat cel mai larg portofoliu de vaccinuri din lume pentru toate statele noastre membre. Astăzi autorizăm un al doilea vaccin sigur și eficace, produs de Moderna, care, împreună cu BioNTech-Pfizer, va asigura livrarea în UE, cu viteză tot mai mare, a 460 de milioane de doze, iar aceasta numai pentru început. Statele membre trebuie să asigure un ritm de vaccinare pe măsura vitezei aprovizionării. Eforturile noastre vor continua până când vaccinurile vor fi disponibile pentru toată populația UE..

** Vaccinul produs de Moderna se bazează pe ARN mesager – mARN, care joacă un rol fundamental în biologie, transferând instrucțiunile de la ADN la aparatul celular responsabil cu producerea proteinelor. În cazul unui vaccin mARN, aceste instrucțiuni produc fragmente inofensive ale virusului, pe care organismul uman le utilizează pentru a produce un răspuns imunitar capabil să prevină sau să combată o anumită boală. Atunci când unei persoane i se administrează vaccinul, celulele sale citesc instrucțiunile genetice și produc o proteină virală de suprafață – o proteină aflată pe suprafața exterioară a virusului pe care acesta o utilizează pentru a pătrunde în celulele organismului și a cauza boala. Sistemul imunitar al persoanei va trata apoi această proteină ca fiind străină și va produce mijloace naturale de apărare – anticorpi și celule T – împotriva ei.

** Nota red. Vaccinul BioNTech/ Pfizer este deja folosit în campania națională (https://brailachirei.wordpress.com/2020/12/27/vaccinarea-impotriva-covid-19-prima-zi-in-romania/ & https://brailachirei.wordpress.com/2021/01/04/vesti-bune-la-braila-primele-vaccinuri-impotriva-covid-19/) care a început cu faza întâi în care sunt vaccinate persoane care lucrează în linia întâi a pandemiei, respectiv personal medical și din domeniul social etc. Din ficare doză sunt vaccinate 5 persoane. Până în prezent, nimeni nu a dezvoltat reacții adverse la vaccin. Și după cum știm, boala COVID-19 nu are un tratamanet omologat, așa că vaccinarea este singura metodă de imunizare și de ieșire din pandemia care ne-a zăpăcit viețile.

Armanda Filipine & Braila Chirei, revista de cultură și informație

Comisia Europeană, norme noi pentru serviciile digitale

*Se prevede și posibilitatea eliminării rapide a site-urile ilegale

Comisia Europeană a propus astăzi, 15 decembrie 2020, o reformă a spațiului digital cu un set de norme noi pentru toate tipurile de servicii digitale – platforme de comunicare socială, piețe online și alte platforme online care operează în Uniunea Europeană – cuprins în Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/digital-services-act-ensuring-safe-and-accountable-online-environment_en

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/digital-markets-act-ensuring-fair-and-open-digital-markets_en

Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale reprezintă răspunsul european la procesul de reflecție profundă în care Comisia, statele membre ale UE și multe alte jurisdicții s-au angajat în ultimii ani pentru a înțelege efectele pe care digitalizarea — în special platformele online — le are asupra drepturilor fundamentale, asupra concurenței și, în general, asupra societăților și economiilor noastre. Comisia a consultat o gamă largă de părți interesate în timpul pregătirii acestui pachet legislativ. În vara lui 2020, Comisia a consultat părțile interesate pentru a sprijini în continuare activitatea de analizare și colectare de date pentru delimitarea aspectelor specifice care ar putea necesita o intervenție la nivelul UE în contextul Actului legislativ privind serviciile digitale și al noului instrument în domeniul concurenței, care au servit drept bază pentru propunerea referitoare la Actul legislativ privind piețele digitale.

Noile norme sunt menite să protejeze mai bine consumatorii și drepturile lor fundamentale în domeniul online. Se presupune că ele vor conduce la piețe digitale mai echitabile și mai deschise pentru toți. Noul cadru modern de reglementare la nivelul pieței unice ar trebui să stimuleze inovarea, creșterea economică și competitivitatea, oferind utilizatorilor servicii online noi, mai bune și fiabile. Acest set va sprijini și extinderea platformelor mai mici, a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate, oferindu-le un acces facil la clienții de pe întreaga piață unică și reducând, în același timp, costurile de asigurare a conformității. În plus, noile norme vor interzice condițiile inechitabile impuse de platformele online care au devenit sau se preconizează că vor deveni controlorii fluxului de informație ai pieței unice.

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală: „Cele două propuneri servesc unui singur scop: să ne asigurăm că, în calitate de utilizatori, avem acces la o gamă largă de produse și servicii online sigure și că întreprinderile care își desfășoară activitatea în Europa pot concura online în mod liber și echitabil, la fel ca și offline. Aceasta este o lume unică. Ar trebui să putem face cumpărături în condiții de siguranță și să avem încredere în știrile pe care le citim, deoarece ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă: „Numeroase platforme online au ajuns să joace un rol central în viața cetățenilor și a întreprinderilor noastre și chiar în societate și în ceea ce privește democrația în general. Prin propunerile de astăzi, organizăm spațiul nostru digital pentru următoarele decenii. Prin norme armonizate, obligații ex ante, o mai bună supraveghere, o aplicare rapidă a legii și sancțiuni disuasive, ne vom asigura că orice persoană care oferă și utilizează servicii digitale în Europa beneficiază de securitate, încredere, inovare și oportunități de afaceri”.

Actul legislativ privind serviciile digitale introduce o serie de obligații noi, armonizate la nivelul UE: norme privind eliminarea bunurilor, serviciilor sau a conținuturilor ilegale online; garanții pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat în mod eronat de către platforme; noi obligații pentru platformele foarte mari de a lua măsuri bazate pe riscuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor; măsuri ample de asigurare a transparenței, inclusiv în ceea ce privește publicitatea online și algoritmii utilizați pentru a recomanda conținuturi utilizatorilor; noi competențe de examinare a modului de funcționare a platformelor, inclusiv prin facilitarea accesului cercetătorilor la datele platformelor-cheie; noi norme privind trasabilitatea utilizatorilor profesionali pe piețele online, pentru a contribui la identificarea vânzătorilor de bunuri sau de servicii ilegale; un proces inovator de cooperare între autoritățile publice pentru a asigura o aplicare eficace a legislației în întreaga piață unică.

Actul legislativ privind piețele digitale abordează și consecințele negative al anumitor comportamente ale platformelor care acționează ca niște „controlori digitali ai fluxului de informație” pe piața unică, respectiv platformele care au un impact semnificativ asupra pieței interne, care servesc drept punct de acces important utilizatorilor profesionali pentru a ajunge la clienții lor și care se bucură sau se vor bucura, în mod previzibil, de o poziție solidă și durabilă. Acest aspect le poate da puterea de a acționa ca entități private de reglementare și de a constitui blocaje între întreprinderi și consumatori. Uneori, astfel de societăți dețin controlul asupra unor ecosisteme întregi de platforme. Atunci când un controlor al fluxului de informație se angajează în practici comerciale neloiale, acesta poate împiedica sau încetini accesul la consumator al serviciilor valoroase și inovatoare ale utilizatorilor săi profesionali și ale concurenților. Exemple de practici neloiale: utilizarea frauduloasă a datelor de la întreprinderile care operează pe aceste platforme sau situațiile în care utilizatorii sunt blocați într-un anumit serviciu și au opțiuni limitate de trecere la un altul.

Parlamentul European și statele membre vor discuta propunerile Comisiei în cadrul procedurii legislative ordinare. În cazul în care va fi adoptat, textul final va fi direct aplicabil în întreaga Uniune Europeană.

Propunere a Comisiei Europene: salarii minime adecvate pentru lucrătorii țărilor membre

*Nu doar pentru a veni în sprijinul salariaților, ci și pentru impulsionarea economiei sociale de piață a UE * După ce va fi votată de parlament și la Consiliul UE, statele au la dispoziție doi ani să pună în practică directiva

Comisia Europeană a propus, în 28 octombrie 2020, o directivă a UE destinată protecției lucrătorilor din Uniune astfel încât să existe în piața muncii salarii minime adecvate, care să le permită acestora un trai decent peste tot unde muncesc. Motivația a fost aceea că atunci când sunt stabilite la niveluri corespunzătoare, salariile minime produc nu doar un impact social pozitiv, ci și beneficii economice mai ample, conducând la reducerea inegalității salariale, contribuind la susținerea cererii interne și la consolidarea stimulentelor de a lucra. De asemenea, salariile minime adecvate pot ajuta și la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, în prezent fiind mai multe femei decât bărbați cu salariul minim. 

Propunerea Comisiei are și rolul de a contribui la protejarea angajatorilor care asigură salarii decente lucrătorilor, prin garantarea concurenței loiale. Totodată, se respectă principiul subsidiarității: stabilește un cadru pentru standarde minime, respectând și reflectând competențele statelor membre și autonomia și libertatea contractuală a partenerilor sociali în ceea ce privește salariile. 

Propunerea nu obligă statele membre să introducă salarii minime prevăzute de lege și nici nu stabilește un nivel comun al salariilor minime. Țările în care se asigură o protecție ridicată prin intermediul contractelor colective de muncă tind să aibă o proporție mai redusă a lucrătorilor cu salarii mici, un grad mai scăzut de inegalitate salarială și salarii minime mai mari. De aceea, propunerea Comisiei urmărește să promoveze negocierile colective privind salariile în toate statele membre. În plus, este prevăzută consolidarea aplicării și a monitorizării protecției salariului minim stabilite în fiecare țară.

Propunerea va trebui aprobată de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. După aceea, statele membre au la dispoziție doi ani să transpună directiva în dreptul național.

Raportul 2020 privind calitatea vieţii în oraşele europene

*Media europeană, de 89% mulțumiți cu orașul lor, a fost întrecută de clujeni, 95%

Săptămâna europeană, a XVIII-a, a regiunilor și orașelor a prilejuit Comisiei Europene publicarea celui mai nou raport privind calitatea vieții în orașele europene. Din cele 58.100 interviuri realizate în 83 orașe reiese că, în anul 2019, nouă din 10 persoane se declarau satisfăcute de traiul în orașul lor. În România, 95% dintre clujeni (foto Cluj-Napoca) si 82% dintre bucureşteni susțineau că sunt mulţumiţi de oraşul lor, comparativ cu media europeană de 89%.

În cele mai multe orașe din Europa de Est, conform sondajului, majoritatea consideră că s-a îmbunătățit calitatea vieții în ultimii cinci ani. Rezidenții din orașele mai mari au tendința de a utiliza mai puțin autoturismele și mai mult transportul public. În ceea ce privește incluziunea socială, orașele sunt considerate mai primitoare decât țara în cauză – în general – atât cu imigranții cât și cu membri ai comunităților marginale (LGBTI).

Elisa Ferreira – comisarul pentru coeziune și reforme: „Orașele adăpostesc aproximativ 40 % din populația UE. Acestea se află în prima linie a unora dintre cele mai acute provocări cu care se confruntă Europa. Infectările cu coronavirus, de exemplu, au ajuns mai întâi în orașele mai mari și mai conectate din Europa, precum Milano și Madrid, înainte de a se răspândi în centrele mai mici și în regiunile predominant rurale. Prin urmare, este extrem de important să fim conștienți de nevoile persoanelor care trăiesc în orașe, nevoi care să ne orienteze în procesul de elaborare a politicilor”.