Consiliul UE, măsuri de reducere a deşeurilor marine din plastic

*Au fost luate în considerare zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile *Ţările membre UE au la dispoziţie doi ani să transpună în legislaţia proprie Directiva care se va publica în curând

Având în vedere creşterea alarmantă a poluării apelor mărilor şi oceanelor cu materiale plastice (care se degradează în 200.. 400 ani!), Consiliul Uniunii Europene a adoptat în 21 mai 2019 câteva măsuri – propuse de Comisia Europeană – pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, dar şi echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile.

Nota red. Adevărul este că, dacă nu ne deranjează personal, nu prea ne interesează subiectul, nu-i aşa? Dar ne-am întrebat vreodată ce se întâmplă cu paharele, pungile de plastic, resturi de plase de pescuit etc. „uitate” pe plajă? Am privit mai mult de o secundă o imagine cu o pasăre sau un peşte morţi din cauza ingerării acestor obiecte sau bucăţi din ele?!?

    Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce: o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile; măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse; scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit; un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. Foto stânga preluare de la huffpost.com. Foto drapta preluared e la nationalgeographic.com

Decizia Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor aferente în Jurnalul Oficial al UE. Directiva aferentă va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea textelor în jurnalul Oficial UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial”.

Reclame

Statul de drept, dezbatere lansată de Comisia Europeană

*Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem” *Pentru că nu au respectat prevederile din tratatul de aderare, mai precis cele din Cadrul privind statul de drept, Polonia şi Ungaria au primit avertismente – Polonia, de două ori

      Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. Comunicarea prezentată în 3 aprilie 2019 a trecut în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune, fiind analizate, totodată, experiențele dobândite în ultimii ani astfel încât să se poată lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Comisarii recunoesc că, din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”.

În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare.

Posibile piste pentru viitor

      Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

         Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune: 1) O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local, 2) Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept; 3) Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

       Etapele următoare: Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor. Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

** * Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate. Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (Comisia), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (Parlamentul European). De altfel, Comisia a lansat tot în 3 aprilie 2019 o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători.

WiFi4EU – înscriere în 4 aprilie 2019

*O nouă rundă de înscrieri – eligibile la finanțare sunt municipalitățile și grupuri de municipalități – pentru WiFi4EU începe în 4 aprilie 2019 și se termină în… 5 aprilie 2019 *Rețeaua Wi-Fi va fi disponibilă în spații publice – primării, biblioteci, muzee, parcuri și piețe * Cluj-Napoca și Dej au deja Wi-Fi gratuit după primul apel al UE, cel din noiembrie 2018  

    Comisia Europeană dă startul În data de 4 aprilie 2019, ora 13.00 CET/14.00 EET, unei noi serii de înscrieri pentru WiFi4EU. Municipalitățile și grupurile de municipalități din UE interesate se vor putea înscrie până în data de 5 aprilie 2019, ora 17.00 CET/ 18,00 EET. Altfel spus, date fiind condițiile, cei interesați de banii europeni ar trebui să aibă toate datele pregătite. Documentele necesare sunt explicitate la https://ec.europa.eu/inea/en/connecting-europe-facility/cef-telecom/wifi4eu Pentru mai multe informații se poate consulta pagina dedicată, secțiunea Întrebări și răspunsuri 

Uniunea Europeană pune la dispoziție, în această etapă, 3400 de vouchere în valoare de 15000 euro fiecare, pe care municipalitățile le pot folosi pentru a instala rețele Wi-Fi în spații publice, inclusiv în primării, biblioteci, muzee, parcuri și piețe.

Mariya Gabriel – comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală: ”Mă bucur să anunț a doua etapă de înscrieri în cadrul inițiativei Wi-Fi4EU, un pas concret pentru cetățenii europeni către un acces mai bun la internet. După un prim apel încheiat cu succes, suntem nerăbdători să vedem același nivel de entuziasm, având în vedere cele 600 de vouchere în plus disponibile față de prima rundă”.

     ** *Proiectul WiFi4EU, cu un buget în valoare totală de 120 milioane EUR, se desfășoară pe parcursul a mai multor apeluri, în toate cele 28 state membre, dar și în Norvegia și Islanda. Odată ce municipalitățile s-au înregistrat pe platforma WiFi4EU, acestea vor putea aplica pentru un voucher printr-un simplu click. Comisia Europeană va selecta beneficiarii respectând principiul primul venit, primul servit, asigurând respectarea echilibrului geografic.

Primul apel WiFi4EU a avut loc in noiembrie 2018, și la el au participat peste 13000 municipalități din întreaga Europă cu un total de 2800 vouchere acordate. Între localitățile care au accesat programul în primul apel, și au primit undă verde de la UE, se află municipiile Cluj-Napoca, Dej, comunele Petreștii de Jos, Mihai Viteazu, Jucu, Săvădisla, Agireșu și Frata.

Negocierile pe finanţările UE din politica de coeziune post-2020, în calendar foarte strâns

*Comisarul Corina Creţu a discutat cu ministrul român al fondurilor europene, subliniind că este necesar ca negocierile pe proiecte să înceapă cât mai curând

     Corina Creţu – comisarul european pentru Dezvoltare Regională – a discutat, la Bruxelles, cu Rovana Plumb – ministrul fondurilor europene, pe marginea pachetului legislativ propus de Comisia Europeană pentru politica de coeziune post-2020, precum și despre viitorul cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.

În întâlnirea de miercuri, 6 februarie 2019, comisarul Corina Creţu a preciat faptul că trebuie demarate cât mai curând negocierile în cadrul trialogurilor Comisia Europeană – Consiliul UE – Parlamentul European, pentru a avea un acord până la finalul Președinției române a Consiliului UE, respectiv finalul lunii iunie 2019, fiind astfel asigurată o tranziție lină între actuala și viitoarea generație de programe de investiții realizate prin politica de coeziune.

„Această întâlnire a fost o bună oportunitate pentru a discuta recentele evoluții legate de negocierile pe pachetul de coeziune post-2020. Următoarea perioadă va fi crucială. Săptămâna viitoare, Parlamentul European va vota în plen propunerea Comisiei pentru Regulamentul privind dispozițiile comune pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime; după care vor începe trialogurile. Este important să avem un consens până la jumătatea lunii martie, pentru a putea avea în aprilie votul în Parlament pe acest pachet legislativ. Fără îndoială, calendarul este foarte strâns, dar trebuie să rămânem ambițioși. Îndemn autorităților române să depună toate eforturile pentru a continua progresul înregistrat deja în Consiliul”, a declarat Corina Creţu.

** * O situaţie publicată în august 2018 arăta că România nu stă prea bine la atragerea fondurilor europene, fiind absorbite 13,29% din fondurile europene de investiții (FESI) fără avansurile acordate de Comisia Europeană din oficiu, în perioada de programare 2014 -2020. Cele mai puţin fonduri veneau prin Programul Operațional Capital Uman, gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Fondurilor Europene, iar cel mai bine e derula Programul Operațional Inițiativa pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – cu ajutorul băncilor comerciale.

România primise fonduri europene de aproximativ 11 miliarde euro pentru perioada 2014 – 2020 şi contribuise la bugetul UE cu 6,88 miliarde euro, în perioada 2014 – iunie 2018. Aceşti 4 miliarde euro folosiţi, reprezintă

• Fonduri europene structurale de investiții (FESI): 4.104.630.837 euro – suma totală a banilor FESI absorbiți de România ca rambursări de cheltuieli efectuate în proiecte europene, primite de la Comisie, reprezentând 13,9% din alocare. Cu tot cu avansurile acordate din oficiu de Comisia Europeană la începutul perioadei de programare (fără ca România să fi demarat proiecte noi și cheltuieli), suma se ridică la la 5.875.436.552 de euro, altfel spus, 19,03% din alocare;
• Până la cele 11 miliarde euro – plățile directe la hectar acodate fermierlor de UE, fără proiecte (cam 5 miliarde euro) și fonduri acordate de UE pentru alimente persoanelor cu posibilități materiale reduse, circa 117 milioane euro.

Performanța guvernării din pucntul de vedere al atracţiei banilor europeni se vede în absorbția de fonduri europene structurale de investiții (FESI) – banii obținuți în urma unor proiecte, cu obiective de investiții gen drumuri, gropi de gunoi, conducte de apă și canal, construcția de școli și spitale, amenajări agricole, investiții în mici afaceri care creează locuri de muncă, programe de formare profesională etc. Pentru acestea s-au folosit doar 5,87 miliarde euro, cu tot cu avansuri acordate, din oficiu, de Comisie, altfel spus, 19,03% din alocare.

Comisia Europeană, propuneri pentru ca Erasmus+ să funcţioneze şi după Brexit în Marea Britanie

*Condiţia continuării acestor contracte finanţate prin programul Erasmus+ este ca ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE  

 

         Comisia Europeană a adoptat, în contextul ieşirii Regatului Unit din UE la 30 martie 2019 fără acord (scenariul no deal), un set final de propuneri de contingență în domeniile programului Erasmus+, coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE. Propunerile au fost prezentate în urma invitațiilor formulate de Consiliul European (articolul 50), în noiembrie și decembrie 2018, invitaţii care vizau intensificarea activității de pregătire la toate nivelurile, a adoptării, la 19 decembrie 2018, a Planului de acțiune de contingență al Comisiei care include mai multe măsuri legislative, și a propunerilor de contingență prezentate săptămâna trecută, care vizau activitățile de pescuit din UE.

 

         Măsurile propuse au scopul de a facilita continuarea în bune condiţii a proiectelor finanaţate prin Erasmus+: tinerii din UE și din Regatul Unit care participă la programul Erasmus+ la 30 martie 2019 să îşi poată finaliza stagiul, fără întrerupere; autoritățile statelor membre UE să ia în considerare perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de rezidență în Regatul Unit înainte de retragere, la calcularea prestațiilor de asigurări sociale, cum ar fi pensiile; beneficiarii din Regatul Unit ai finanțării acordate de UE să primească în continuare plăți din contractele lor actuale, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE. Această chestiune este distinctă de acordul financiar dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.

          ** * Erasmus+ este unul dintre programele emblematice ale UE. La 30 martie, în cadrul programului Erasmus+, 14000 de tineri din UE27 (inclusiv studenți, stagiari în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic, cursanți tineri și personal didactic) se vor afla în Regatul Unit și 7 000 de astfel de participanți din Regatul Unit se vor afla în UE27. În cazul unui scenariu no deal, acești participanți nu ar putea să își încheie stagiul Erasmus+ și este posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia de granturi. Propunerea prezentată astăzi vizează remedierea acestei situații, prin asigurarea faptului că, în cazul unui astfel de scenariu, studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile relevante. 

Foarte mulţi beneficiari din România: spune raportul anual al Comisia Europeană despre Erasmus+

*De programul european au beneficiat, în 2017, 7202 studenți și stagiari din România; 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568 * În total, în 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate

Comisia Europeană a publicat raportul său anual, pe 2017, privind Erasmus+, care arată că numărul de persoane care au participat la acest program este mai mare ca niciodată. În același timp, programul devine din ce în ce mai incluziv și mai internațional.

Raportul anual Erasmus+ pentru 2017 (şi nu numai) se poate lectura la http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/about/statistics_ro

       Succint, datele despre Erasmus+ în România, pentru 2017, arată că 7202 studenți și stagiari au beneficiat de programele Erasmus+, dintr-un total de 27877 participanți, și peste 31 milioane euro au fost alocate pentru proiecte care vizează învățământul superior, dintr-o finanțare totală de aproximativ 51 milioane euro. Mai mult decât atât, 217 proiecte de tineret au primit finanțare, dintr-un total de 568.

       În 2017, UE a investit în program suma record de 2,6 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 13 % față de anul 2016. Acest lucru a permis oferirea mai multor oportunități pentru tineri ca niciodată înainte. Cifrele arată că programul Erasmus+ rămâne pe calea cea bună în vederea îndeplinirii obiectivului său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii din UE între 2014 și 2020. Raportul subliniază, de asemenea, faptul că programul devine mai deschis pentru persoanele care provin din medii defavorizate precum și pentru organizațiile mai mici. Sprijinul acordat programului este mai puternic ca oricând. În cursul unei campanii reușite desfășurate în 2017 pentru a sărbători cei 30 de ani ai programului Erasmus, peste 750 000 de persoane au participat la un număr de 1900 evenimente în 44 țări, evidențiind rolul programului Erasmus+ și al programelor anterioare acestuia care au permis tinerilor să își dezvolte competențele și să simtă ce înseamnă să fii european.

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Întrucât sărbătorim trei decenii ale programului Erasmus, 2017 a devenit anul în care programul a lărgit din nou orizonturile, a încurajat schimburile culturale și a creat noi oportunități în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Cifrele publicate astăzi confirmă rolul central jucat de programul Erasmus+ în construirea unei Europe mai solide, mai incluzive și mai reziliente. Dorim să continuăm cu un program și mai mare și mai bun în cadrul noului buget pe termen lung al UE, pentru a ne asigura că investim mai mult în tinerii europeni care provin dintr-o gamă și mai largă de medii socioeconomice”.

În 2017, Erasmus+ a oferit sprijin unui număr record de aproape 800000 persoane pentru a studia, a urma cursuri de formare sau a desfășura activități de voluntariat în străinătate, aproape cu 10 % mai mult decât în 2016. Acesta a finanțat, de asemenea, cooperarea dintre instituțiile de învățământ, organizațiile de tineret și întreprinderi. În total, 84700 organizații au participat la 22400 proiecte. Programul a permis unui număr de peste 400 000 de studenți din învățământul superior, stagiari și cadre didactice din învățământul superior să petreacă o perioadă de studiu, formare sau predare în străinătate în cursul anului universitar 2016/ 2017, inclusiv aproximativ 34000 studenți și cadre didactice care au beneficiat de granturi pentru a se deplasa înspre și dinspre țări partenere din întreaga lume. Franța, Germania și Spania au fost principalele trei țări de origine pentru studenți, în timp ce Spania, Germania și Regatul Unit au fost cele mai populare trei destinații pentru studii.

Raportul anual evidențiază încă o dată faptul că programul Erasmus+ nu se adresează numai studenților și cadrelor universitare. El a continuat să ofere cursuri de formare pentru cursanți și cadre didactice din învățământul profesional (160 000), tineret și tineri lucrători (158 000), precum și cadre didactice din domeniul educației adulților (6400). Mai mult, proiectele de cooperare au adus beneficii și profesorilor și cadrelor didactice din școli (47000), precum și elevilor acestora (110000). În plus față de Săptămâna europeană a sportului, programul a finanțat 162 proiecte sportive care implică 930 de organizații, inclusiv 10 evenimente sportive non-profit.

Programul Erasmus+ devine din ce în ce mai accesibil pentru cei care au cel mai mult nevoie de el, oferind mai multe oportunități și acordând finanțare suplimentară participanților din medii socioeconomice defavorizate. În 2017, aproape 21000 studenți și membri ai personalului defavorizați au participat la activități de mobilitate Erasmus+ pentru învățământul superior. Aceasta aduce la un total de peste 67500 participanți defavorizați din mediul învățământului superior începând din 2014, inclusiv aproape 2000 participanți cu nevoi speciale. De asemenea, programul a evoluat în 2017 în sensul integrării priorităților strategice ale UE în materie de competențe digitale în toate domeniile educației, formării și tineretului, inclusiv prin intermediul unor programe și metodologii de predare inovatoare. De exemplu, noua aplicație pentru dispozitive mobile Erasmus+ a fost descărcată și instalată de peste 55000 de ori de la lansarea sa la jumătatea anului 2017; și un număr de peste 380000 persoane au beneficiat de formare lingvistică online începând din 2014, printre care aproape 5500 de refugiați nou-sosiți.

Banii europeni, condiţionaţi de respectarea statului de drept

*Un nou set de reguli privind acordarea fondurilor pentru statele membre UE a fost votat în Parlamentul European * Asistată de experţi, Comisia Europeană va stabili foarte curând care sunt deficienţele statului de drept care pot aduce sancţiuni în acest sens * Dacă statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile

     Ţările membre UE care pun în pericol statul de drept riscă să piardă bani din programele europene. Un nou instrument pentru protecţia bugetului UE și susținerea valorilor UE. Suspendarea sau reducerea plăților. Parlamentul European a aprobat noile reguli cu 397 de voturi „pentru”, 158 de voturi „împotrivă”, 69 de parlamentari s-au abţinut. Parlamentarii și miniștrii UE pot bloca sau debloca finanțarea. Protecția beneficiarilor finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege susținut joi de deputații europeni. 

         Deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE care nu și-au adoptat încă poziția. Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE va identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. 

 Comisia Europeană va stabili dacă statul de drept este amenințat, urmărind dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele elemente: buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE; buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar; investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE; control judiciar eficient de către instanțele independente;  recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;  prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale; cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European. Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale. 

       În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând: suspendarea angajamentelor, întreruperea termenelor de plată, reducerea prefinanțării și suspendarea plăților. Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.

Co-raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele„.

         Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse”.

Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.