Arhive etichetă: Comisia Europeana

Bistrița, între finalistele premiilor europene pentru orașul verde 2024

*Finalistele premiilor „Capitala Verde” și „Green Leaf” sunt Valencia și Gagliari, respectiv Elsinore, Velenje și Bistrița * Câștigătoarele vor fi anunțate în octombrie, la ceremonia desfășurată în Grenoble – actuala capitală verde

Comisia Europeană a anunțat orașele finaliste pentru premiile europene ale orașului verde, respectiv premiile „Capitala europeană verde” și „Green Leaf”. Ele recunosc eforturile pe care le depun administrațiile orașelor pentru a îmbunătăți mediul de viață al locuitorilor, dar și angajamentul cu care acestea stimulează noi activități în același sens. Finalistele pentru premiul „Capitala europeană verde 2024” sunt Valencia (Spania) și Cagliari (Italia). Premiul „Capitala verde” se acordă orașelor cu peste 100.000 locuitori care sunt deschizătoare de drumuri în materie de stil de viață urban ecologic.

Finalistele premiului „Green Leaf 2024”, distincție care se acordă orașelor mici (între 20.000 și 99.999 locuitori), sunt Elsinore (Danemarca), Velenje (Slovenia) și Bistrița (România) – foto.

Virginijus Sinkevičius – comisarul pentru mediu, oceane și pescuit: „Orașele se află în centrul luptei noastre împotriva crizelor legate de climă, poluare și biodiversitate. Este vorba despre combaterea poluării aerului, promovarea mobilității curate, reducerea consumului de energie în clădiri, ecologizarea spațiilor urbane și abordarea complet diferită a gestionării deșeurilor. Îi arătați Europei calea de urmat și vă situați pe primele locuri în privința eforturilor depuse pentru a efectua schimbările sistemice și pe termen lung la care seface apelîn cadrul Pactului verde european”.

** Orașele care s-au calificat au fost alese dintre cele care au îndeplinit cei 12 indicatori de mediu pentru „Capitala verde”, respectiv cele șase domenii tematice de mediu – în cazul premiilor „Frunza verde”. Orașele câștigătoare vor fi anunțate la 27 octombrie 2022, la ceremonia de decernare a premiilor din Grenoble – „Capitala verde” a acestui an. Juriul va ține cont și de planurile lor viitoare, dar și de modul cum implică locuitorii in îndeplinirea obiectivelor ecologice.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

De Ziua Europei, activități cu elevi brăileni

*La Școlile Gimnaziale ”Mihai Viteazul” și ”Vasile Alecsandri”, împreună și cu reprezentanți ai Centrului Europe Direct

Trebuia să avem activități de Ziua Europei (9 mai) – nici nu se putea altfel, așa că am fost (nota mea. Armanda Filipine & revista BRAILA CHIREI) împreună cu partenerii de la Europe Direct Brăila – din echipa condusă de Răzvan Popescu au participat Simona Carpuz și Florin Stoian – la două unități de învățământ (nota red. Unde avem foarte bune relații de parteneriat, de ani buni).

Prima întâlnire am desfășurat-o la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” – prof. Nicoleta Dincă, director. Aici, întâlnirea a fost cu elevi din clasele a V-a A și a V-a B, cu profesorii Aurora Constantin, Gabriel Moldoveanu, Daniela Stroe, Nicoleta Dincă. Cât ne-a permis timpul, am făcut și o călătorie virtuală prin câteva țări europene, dialogul nosru fiind axat pe repere culturale de înaltă ținută – am amintit și două personalități brăilene care au marcat istoria lumii: Hariclea Darclee și Iannis Xenakis. A doua întâlnire (cronologic) a avut loc la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” – prof. Alina Tudor, director – la clasa a VII-a C unde a fost cu noi, pe lângă echipa Europe Direct Brăila, directoarea și Dana Violeta Bădără – profesoara de istorie.

Am vorbit, în ambele întâlniri, despre importanța construcției europene, punctând avantajele UE pentru noi, ca cetățeni și pentru țară. Bineînțeles că am amintit și de Brăila, despre valori culturale europene etc. Elevii au primit de la reprezentanții Europe Direct materiale tipărite la Comisia Europeană. Și ne-am propus ca următoarea discuție despre UE să o avem la sediul Europe Direct, în stațiunea Lacu-Sărat.

Mai multe imagini în album la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/posts/10222100619171562 – pe care aș fi vrut să le amestec și mai mult, să nu aibă o anume cronologie, pentru că ”personajul” zilei a fost Uniunea Europeană. Noi doar ne-am făcut datoria, punctând cerințele civilizației la care visăm. Pe unul din materialele UE (tipărite la Comisia Europeană) primite de elevi e scris cuvântul ”împreună”, un adevărat cuvânt-cheie pentru UE. De aceea am dorit ca acest „împreună” să nu fie doar o vorbă… ci să însemne bucuria lui „Împreună” cu numele de Uniunea Europeană.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

„Stand up for Ukraine”, un eveniment în care s-au promis ajutoare de 9,1 miliarde euro pentru Ucraina

*Cu siguranță, toți cei care au urmărit întâlnirea de la Varșovia și-au imaginat și cum ar fi fost să treacă ei înșiși prin trauma războiului pe care o încearcă în aceste zile ucrainienii – fie că sunt acasă sau au fugit departe de bombele rusești

Later up date. Pe parcursul evenimentului au fost făcute promisiuni de ajutorare însumate la o valoare totală de 9,1 miliarde euro.

La Varșovia, evenimentul „Stand up for Ukraine” pentru strângerea de fonduri destinate Ucrainei și ajutorului pentru refugiații ucrainieni, organizat de Comisia Europeană, guvernul Canadei și asociația de advocacy Global Citizen – cum se vede (foto & video mai jos), participă și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar în format video intervine și premierul canadian Justin Trudeau.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Norme noi în UE privind garantarea produselor

*Actualizarea regulilor privind informarea asupra garanției, durabilității produselor face parte din seturi de măsuri din economia circulară și pentru protecția consumatorului, de interzicere a dezinformării ecologice, măsuri incluse în tranziția verde

Comisia Europeană a propus, în setul de măsuri ale tranzitiei verzi (nota red. Este din ce in ce mai evidentă necesitatea schimbării economiei de consum, la fel cum devine imperativă trecerea la economia verde) actualizarea normelor UE în materie de protecție a consumatorilor.

Astfel, în conformitate cu noile măsuri (actualizate în 30 martie 2022) producătorii vor prezenta informații clare din care consumatorii vor afla durata produselor, modul cum acestea pot fi reparate ori dacă ele sunt de unică folosință. Deci, consumatorii trebuie să fie informați cu privire la durabilitatea garantată a produselor. Exemplu: dacă producătorul unui bun de consum oferă o garanție comercială de durabilitate mai mare de doi ani, comerciantul trebuie să furnizeze această informație consumatorului. În cazul dispozitivelor inteligente și al conținutului și serviciilor digitale, consumatorul trebuie, de asemenea, informat cu privire la actualizările de software furnizate de producător. Comerciantul trebuie, de asemenea, să furnizeze informații relevante privind reparațiile: a) posibilitatea de reparare (atunci când este cazul); b) disponibilitatea pieselor de schimb; c) disponibilitatea unui manual de reparații.

Věra Jourová – vicepreședinta pentru valori și transparență: „Sprijinim consumatorii care doresc din ce în ce mai mult să aleagă produse care durează mai mult timp și care pot fi reparate. Trebuie să ne asigurăm că angajamentul lor nu este afectat de informații înșelătoare. Prin această propunere, le punem la dispoziție noi instrumente solide pentru a face alegeri în cunoștință de cauză și, totodată, sporim durabilitatea produselor și a economiei noastre”.

Didier Reynders – comisarul pentru justiție: „Dacă nu începem să consumăm mai durabil, nu vom atinge obiectivele Pactului nostru verde european, pur și simplu. În timp ce majoritatea consumatorilor sunt dispuși să contribuie, am constatat și o sporire a practicilor de „dezinformare ecologică” și de obsolescență prematură. Pentru a deveni adevărații actori ai tranziției verzi, consumatorii trebuie să aibă dreptul la informare care să le permită alegeri durabile. De asemenea, ei trebuie să fie protejați împotriva practicilor comerciale neloiale care abuzează de interesul lor de a cumpăra produse ecologice”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sprijin pentru fermierii și consumatorii din UE

*Comisia Europeană a prezentat câteva măsuri de consolidare a securității alimentare mondiale în contextul situației generate de războiul de pe teritoriul Ucrainei * Deocamdată, nu există pericol în ceea ce privește disponibilitatea alimentară pentru europeni, dar vulnerabilitatea vine de la dependența de furaje proteice, îngrășăminte care sunt importate

Comisia Europeană a prezentat ieri, 23 martie 2022, o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu menite să consolideze securitatea alimentară mondială și să sprijine fermierii și consumatorii din UE, având în vedere creșterea prețurilor la alimente și a costurilor factorilor de producție, cum ar fi energia și îngrășămintele. Creșterea rapidă a prețurilor produselor de bază la nivel mondial, accelerată și mai mult de invadarea Ucrainei de către Rusia, evidențiază din nou necesitatea ca agricultura și lanțurile de aprovizionare cu alimente ale UE să devină mai reziliente și mai sustenabile, în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”.

Membrii Comisiei s-au angajat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că UE, ca exportator net de alimente și producător agroalimentar de top, să contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, dar și în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu care se bazează în mare măsură pe importurile de cereale, și în Asia și în Africa subsahariană. Aceasta și pentru că UE este un furnizor principal de asistență umanitară și pentru dezvoltare în ceea ce privește alimentele și sistemele alimentare. Disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece continentul european este în mare măsură autonom în ceea ce privește multe produse agricole. Cu toate acestea, sectorul agricol este un importator net de anumite produse, de exemplu de furaje proteice. Această vulnerabilitate, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producție, precum îngrășămintele și energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce privește producția și riscă să ducă la creșterea prețurilor la alimente.

Janusz Wojciechowski – comisarul pentru agricultură: „Nu vom lăsa Ucraina singură în fața agresiunii Rusiei. Prima noastră prioritate este de a ne asigura că ucrainenii dispun de alimente, de combustibil și de apă în cantități suficiente. De asemenea, îi vom ajuta să planteze și să cultive în continuare cereale și plante oleaginoase, foarte necesare atât pentru ei înșiși, cât și pentru lumea întreagă, și le vom facilita exporturile. UE este o mare putere agricolă și ne vom asigura că fermierii noștri beneficiază de sprijinul deplin al Comisiei pentru a răspunde nevoilor globale de alimente. În paralel, vom depune eforturi pentru ca lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente să devină mai sustenabile și reziliente la viitoare crize”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

UE, ajutor umanitar pentru refugiații din Ucraina

*Totodată, Comisia a prezentat și formele de ajutor pentru statele care găzduiesc refugiați * Practic, se oferă ajutor umanitar direct, asistență de urgență în materie de protecție civilă, sprijin la frontieră, statut juridic clar

Comisia Europeană a prezentat sprijinul substanțial pe care UE îl pune la dispoziție pentru a ajuta persoanele care fug din calea războiului (invazia rusă – prima zi, 24 februarie) din Ucraina, precum și țările UE care primesc aceste persoane. Astfel, ca răspuns la invazia militară neprovocată și nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei, solidaritatea europeană acordă ajutor umanitar direct, asistență de urgență în materie de protecție civilă, sprijin la frontieră și un statut juridic clar, care le permite celor care fug de război să beneficieze de protecție imediată în Uniunea Eurpeană, pe teritoriul oricărui stat membru.

Diferitele componente ale asistenței disponibile:

* Sprijinul umanitar: După cum a anunțat președinta von der Leyen, suma de 500 milioane euro din bugetul UE este direcționată pentru a face față consecințelor umanitare tragice ale războiului, atât în interiorul Ucrainei, cât și în alte țări;

* Sprijin pentru gestionarea frontierelor – Comisia a emis orientări operaționale pentru a-i ajuta pe polițiștii de frontieră din statele membre să gestioneze în mod eficient sosirile la frontierele cu Ucraina și pentru a reduce timpul de așteptare, menținând în același timp un nivel ridicat de securitate;

* Protecția persoanelor care fug din calea războiului și sprijinirea capacității de primire – UE a convenit (vot în unanimitate) să activeze Directiva privind protecția temporară pentru a le aduce claritate și securitate persoanelor aflate în dificultate, oferindu-le dreptul la asistență socială, acces la piața muncii și la educație;

* Acțiuni din politica de coeziune pentru refugiații din Europa – Comisia adoptă, de asemenea, propunerea legislativă privind „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” (Cohesion’s Action for Refugees in Europe – CARE).

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič: ”Principalele victime ale acestei agresiuni militare brutale sunt persoanele nevinovate care trăiesc în Ucraina. UE, împreună cu statele sale membre, lucrează permanent pentru a oferi asistență de urgență în Ucraina și în țările direct afectate de afluxul de migranți. În același timp, îi sprijinim pe partenerii noștri activi în domeniul umanitar, aflați pe teren, pentru a ajunge la persoanele în dificultate și a le oferi ajutor vital. Este imperativ ca această agresiune să înceteze acum, situația umanitară devenind tot mai critică pe zi ce trece”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Centru european de protecție civilă, în România

*Scopul este ajutorarea populației din Ucraina – refugiați sau nu

Suntem pe punctul de a înființa în România, împreună, un centru de protecție civilă pentru Ucraina. Vom aloca cel puțin 500 milioane EUR din bugetul UE pentru asistența umanitară„, spune Ursula von der Leyen (foto) – președinta Comisiei Europene care a vizitat zilele acestea tara noastră.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Primii bani din PNNR: 1,8 miliarde euro, prefinanțare

*Dacă se respectă planurile cuprinse în Planul de redresare și reziliență, România ar primi de la UE 29,2 miliarde euro

Comisia Europeană a transferat către țara noastră o parte din finanțarea pentru proiectele înscrise în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Practic, sunt 1,8 miliarde euro care vin sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul granturilor alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Conform bugetului estimat în PNRR, România ar primi, dacă se respectă parcursul planului de cinci ani, un total de 29,2 miliarde euro, dintre care 14,2 miliarde euro sunt granturi și 14,9 miliarde euro sunt împrumuturi cu dobândă avantajoasă.

Cu acești bani, sunt estimate investiții în (a) asigurarea tranziției către o economie verde (sunt incluși 3,9 miliarde euro în PNRR pentru modernizarea infrastructurii feroviare – și căi ferate, material rulant electrificat sau cu emisii zero); (b) sprijinirea tranziției digitale (1,5 miliarde euro sunt pentru digitalizarea administrației publice în justiție, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediu, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achiziții publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, construirea unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud, eliberarea cărților identitate electronice pentru 8,5 milioane de români); (c) consolidarea rezilienței economice și sociale (reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, reforme a sistemului de pensii).

Ursula von der Leyen  – președinta Comisiei: „Mă bucur că România primește prima tranșă de 1,8 miliarde EUR în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Salut reformele și investițiile care facilitează dubla tranziție verde și digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate și la consolidarea administrației publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetățenii săi beneficiază pe deplin de acest plan”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Noi măsuri europene care ajută fermierii

*Comisia Europeană a aprobat, ca prin PAC, statele membre să poată plăti avansuri fermierilor prin scheme de dezvoltare rurală, spre exemplu, mai ales acolo unde agricultorii au suferit de pe urma vremii

Comisia Europeană a adoptat zilele acestea norme noi (https://ec.europa.eu/info/news/commission-adopts-measure-increase-cash-flow-farmers-2021-aug-04_en) prin care fermierii să poată primi plăți în avans mai mari, prin programele politicii agricole comune (PAC). Este o măsură care va spori fluxul de numerar al fermierilor afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de impactul condițiilor meteorologice nefavorabile din ultima vreme. Unele regiuni ale UE au fost grav afectate, spre exemplu, de inundații. Noile reglementări vor permite statelor membre să ofere fermierilor sprijin financiar, să aplice anumite scheme de dezvoltare rurală cu un nivel mai ridicat al avansurilor, de până la 70 % (creștere față de 50 %) în cazul plăților directe, respectiv 85 % (față de 75 %) în cazul plăților pentru dezvoltare rurală.

Se aplică garanțiile pentru protejarea bugetului UE, așadar plățile se pot face după finalizarea controalelor și a verificărilor începând cu 16 octombrie 2021 în cazul plăților directe.

De altfel,Comisia Europeană a oferit sprijin sectorului agroalimentar pe parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin sporirea flexibilității și prin măsuri specifice de piață.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Regimul de călătorii fără vize. Stau bine țările balcanice de vest, spune Comisia Europeană

*Altfel spus, e vorba despre Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, rep. Moldova și Ucraina

Comisia Europeană prezintă azi, 4 august 2021, al 4-lea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina. Pentru țările care beneficiază de scutirea de viză de mai puțin de 7 ani (Georgia, Moldova și Ucraina), raportul prezintă o evaluare detaliată a altor acțiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință.

Concluzia raportului este că toate țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și că ele au înregistrat progrese în aplicarea recomandărilor de anul trecut. În același timp, raportul evidențiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea fiecărei țări. În raport se mai spune și că circulația fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere.

Evident că va urma o monitorizare continuă a îndeplinirii cerințelor legate de vizele prin reuniuni la nivel de înalți funcționari, monitorizare realizată și prin intermediul reuniunilor periodice ale subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate și al dialogurilor bilaterale și regionale dintre UE și țările cu regim de călătorii fără viză. Pentru țările din Balcanii de Vest, această monitorizare va avea loc și prin rapoartele periodice privind extinderea și, după caz, în negocierile de aderare la UE. Comisia va continua să trimită rapoarte Parlamentului European și Consiliului cel puțin o dată pe an.

Ylva Johansson – comisarul pentru afaceri interne: „Regimul de călătorii fără viză între UE și țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic este o mare realizare. Deși restricțiile legate de pandemia de COVID-19 au avut un impact major asupra mobilității, țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic care beneficiază de regimul de călătorii fără viză trebuie să își continue și să își intensifice eforturile de gestionare a migrației și a azilului, precum și de combatere a corupției și a criminalității organizate”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei