Airbnb, aliniere la cererile Comisiei Europene privind ofertele de cazare

*Una dintre modificări se referă la prețul total, acesta urmând să fie afișat la vedere

   Platforma Airbnb (https://www.airbnb.com), în urma negocierilor de la Comisia Europeană, și-a îmbunătățit și clarificat modul în care prezintă consumatorilor ofertele de cazare. Acum, ofertele sunt în conformitate cu standardele legislației UE privind protecția consumatorilor. Rezultatele se datorează apelului lansat, în iulie 2018, de Comisia Europeană și de autoritățile UE pentru protecția consumatorilor, se precizează în comunicatul transmis în 11 iulie 2019 de Comisie.

        Astfel, principalele îmbunătățiri Airbnb sunt următoarele: utilizatorii văd prețul total pe pagina care afișează rezultatele, inclusiv toate taxele și tarifele obligatorii; Airbnb precizează în mod clar dacă oferta de cazare este introdusă pe piață de o persoană fizică sau de o entitate profesională.; există la vedere un link către platforma de soluționare online a litigiilor; utilizatorii pot introduce o acțiune împotriva Airbnb în fața instanțelor din țara lor de reședință; se respectă dreptul legal fundamental al utilizatorilor de a acționa în justiție o entitate care a oferit servicii de cazare, în caz de vătămare personală sau de daune; Airbnb se angajează să nu modifice în mod unilateral clauzele și condițiile fără să îi informeze în prealabil în mod clar pe consumatori și fără să le ofere acestora posibilitatea de a rezilia contractul.

      Věra Jourová – comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „În această vară, europenii vor beneficia cu adevărat de ceea ce văd pe internet atunci când își rezervă vacanțele. Consumatorii pot să compare și să rezerve online repede și ușor camere de hotel sau alt tip de cazare. Iar acum, consumatorii pot și să aibă încredere că prețul pe care îl văd pe prima pagină va fi cel pe care îl vor plăti la sfârșit. Salut faptul că Airbnb și-a dovedit disponibilitatea de a coopera cu Comisia Europeană și cu autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor în vederea îmbunătățirii modului de funcționare a platformei sale. Sper ca și alte platforme să îi urmeze exemplul”.

Notă. Airbnb a luat avânt după ce a conectat turistul și la formule casnice de cazare, uneori mai confortabile din punct de vedere financiar… nu întotdeauna, din păcate, viabile în ceea ce privește confortul promis și siguranța personală. Rămâne însă, ca alternativă, una demnă de luat în seamă pentru turismul de tip city breack în special.

Reclame

Cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva României de Comisia Europeană

*Datele se regăsesc în „Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” publicate la începutul lunii iulie 2019

   Comisia Europeană a publicat, în 4 iulie 2019, „Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” care evaluează performanța țărilor UE/SEE pe piața unică a UE. În 2018, Comisia a deschis în total 644 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor faţă de 2018, e o scădere cu 10 %, atunci au fost deschise 716 proceduri. La 31 decembrie 2018, România avea 59 cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă și/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor și deciziilor. De asemenea, 31 cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018.  În „Tabloul de bord al pieței unice” și deficitul transpunerii legislației, România ocupă locul 5. În decembrie 2017, România ocupa locul 2 în topul țărilor cu cel mai mare deficit de transpunere. România a transpus 19 din cele 23 de directive (83 %) cu o dată de transpunere situată în cele 6 luni anterioare datei-limită care se aplică pentru acest calcul (1.6.2018-30.11.2018), altfel spus România monitorizează destul de bine transpunerea la timp a directivelor legate de piața unică.

Cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele convenite de comun acord funcționează efectiv în practică. În noiembrie 2018, Comisia a prezentat noua evaluare a obstacolelor rămase în calea pieței unice, făcând apel la statele membre să fie vigilente în aplicarea normelor UE și să evite crearea unor noi bariere, de exemplu, de la emisiile autoturismelor la comerțul electronic, de la platformele de comunicare socială la sectorul serviciilor, precum și în multe alte domenii, incluciv în politică. De asemenea, CE a sprijinit autoritățile naționale și regionale în punerea în aplicare a unor norme clare privind transportul aerian și apa curată, a luat măsuri împotriva statelor membre care nu și-au respectat angajamentele și nu au pus în aplicare normele UE privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și combaterea spălării banilor. Mai mult, Comisia și-a utilizat competențele în materie de asigurare a respectării legislației atunci când unele țări din UE nu s-au dovedit suficient de rapide în ceea ce privește îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la site-urile web și la alte aplicații mobile.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018

Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri). Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE. În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce privește valorile limită ale PM₁₀ și ale dioxidului de azot (NO₂), precum și sistemele de monitorizare din întreaga UE. În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca și Italia au avut cele mai puține. Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea greșită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut. Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mobilitatea și transporturile

Tabloul de bord al pieței unice în 2019

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2018, a nivelului de deschidere și integrare al anumitor piețe și a măsurii în care statele membre au contribuit la elaborarea unei serii de instrumente ale UE destinate unei funcționări mai bune a pieței unice. În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153 de cartonașe verzi, 137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii, care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie (galbenă) sau sub medie (roșu). În general, țările cu cele mai bune rezultate au fost Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Lituania, în timp ce Spania, Italia, Grecia și Luxemburg au primit cele mai multe cartonașe roșii și galbene.

** * Detalii la a) Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018– Raport anual privind punerea în aplicare la nivel național a dreptului UE; Fișe informative pentru fiecare țară; Fișă informativă UE-28 În ceea ce privește procedura generală a UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea un MEMO integral din 17/1/2012; 

b) tabloul de bord al pieței unice (ediția 2019, pe baza datelor din 2018):Tabloul de bord; Fișe informative pentru fiecare țară; Imagine de ansamblu asupra performanțelor, Anexă – IP/19/3030 

Consiliul UE, măsuri de reducere a deşeurilor marine din plastic

*Au fost luate în considerare zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile *Ţările membre UE au la dispoziţie doi ani să transpună în legislaţia proprie Directiva care se va publica în curând

Având în vedere creşterea alarmantă a poluării apelor mărilor şi oceanelor cu materiale plastice (care se degradează în 200.. 400 ani!), Consiliul Uniunii Europene a adoptat în 21 mai 2019 câteva măsuri – propuse de Comisia Europeană – pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, dar şi echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile.

Nota red. Adevărul este că, dacă nu ne deranjează personal, nu prea ne interesează subiectul, nu-i aşa? Dar ne-am întrebat vreodată ce se întâmplă cu paharele, pungile de plastic, resturi de plase de pescuit etc. „uitate” pe plajă? Am privit mai mult de o secundă o imagine cu o pasăre sau un peşte morţi din cauza ingerării acestor obiecte sau bucăţi din ele?!?

    Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce: o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile; măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse; scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit; un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. Foto stânga preluare de la huffpost.com. Foto drapta preluared e la nationalgeographic.com

Decizia Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor aferente în Jurnalul Oficial al UE. Directiva aferentă va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea textelor în jurnalul Oficial UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lung. Legislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial”.

Statul de drept, dezbatere lansată de Comisia Europeană

*Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem” *Pentru că nu au respectat prevederile din tratatul de aderare, mai precis cele din Cadrul privind statul de drept, Polonia şi Ungaria au primit avertismente – Polonia, de două ori

      Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. Comunicarea prezentată în 3 aprilie 2019 a trecut în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune, fiind analizate, totodată, experiențele dobândite în ultimii ani astfel încât să se poată lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Comisarii recunoesc că, din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”.

În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare.

Posibile piste pentru viitor

      Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

         Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune: 1) O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local, 2) Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept; 3) Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

       Etapele următoare: Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor. Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

** * Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate. Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (Comisia), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (Parlamentul European). De altfel, Comisia a lansat tot în 3 aprilie 2019 o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători.

WiFi4EU – înscriere în 4 aprilie 2019

*O nouă rundă de înscrieri – eligibile la finanțare sunt municipalitățile și grupuri de municipalități – pentru WiFi4EU începe în 4 aprilie 2019 și se termină în… 5 aprilie 2019 *Rețeaua Wi-Fi va fi disponibilă în spații publice – primării, biblioteci, muzee, parcuri și piețe * Cluj-Napoca și Dej au deja Wi-Fi gratuit după primul apel al UE, cel din noiembrie 2018  

    Comisia Europeană dă startul În data de 4 aprilie 2019, ora 13.00 CET/14.00 EET, unei noi serii de înscrieri pentru WiFi4EU. Municipalitățile și grupurile de municipalități din UE interesate se vor putea înscrie până în data de 5 aprilie 2019, ora 17.00 CET/ 18,00 EET. Altfel spus, date fiind condițiile, cei interesați de banii europeni ar trebui să aibă toate datele pregătite. Documentele necesare sunt explicitate la https://ec.europa.eu/inea/en/connecting-europe-facility/cef-telecom/wifi4eu Pentru mai multe informații se poate consulta pagina dedicată, secțiunea Întrebări și răspunsuri 

Uniunea Europeană pune la dispoziție, în această etapă, 3400 de vouchere în valoare de 15000 euro fiecare, pe care municipalitățile le pot folosi pentru a instala rețele Wi-Fi în spații publice, inclusiv în primării, biblioteci, muzee, parcuri și piețe.

Mariya Gabriel – comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală: ”Mă bucur să anunț a doua etapă de înscrieri în cadrul inițiativei Wi-Fi4EU, un pas concret pentru cetățenii europeni către un acces mai bun la internet. După un prim apel încheiat cu succes, suntem nerăbdători să vedem același nivel de entuziasm, având în vedere cele 600 de vouchere în plus disponibile față de prima rundă”.

     ** *Proiectul WiFi4EU, cu un buget în valoare totală de 120 milioane EUR, se desfășoară pe parcursul a mai multor apeluri, în toate cele 28 state membre, dar și în Norvegia și Islanda. Odată ce municipalitățile s-au înregistrat pe platforma WiFi4EU, acestea vor putea aplica pentru un voucher printr-un simplu click. Comisia Europeană va selecta beneficiarii respectând principiul primul venit, primul servit, asigurând respectarea echilibrului geografic.

Primul apel WiFi4EU a avut loc in noiembrie 2018, și la el au participat peste 13000 municipalități din întreaga Europă cu un total de 2800 vouchere acordate. Între localitățile care au accesat programul în primul apel, și au primit undă verde de la UE, se află municipiile Cluj-Napoca, Dej, comunele Petreștii de Jos, Mihai Viteazu, Jucu, Săvădisla, Agireșu și Frata.

Negocierile pe finanţările UE din politica de coeziune post-2020, în calendar foarte strâns

*Comisarul Corina Creţu a discutat cu ministrul român al fondurilor europene, subliniind că este necesar ca negocierile pe proiecte să înceapă cât mai curând

     Corina Creţu – comisarul european pentru Dezvoltare Regională – a discutat, la Bruxelles, cu Rovana Plumb – ministrul fondurilor europene, pe marginea pachetului legislativ propus de Comisia Europeană pentru politica de coeziune post-2020, precum și despre viitorul cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.

În întâlnirea de miercuri, 6 februarie 2019, comisarul Corina Creţu a preciat faptul că trebuie demarate cât mai curând negocierile în cadrul trialogurilor Comisia Europeană – Consiliul UE – Parlamentul European, pentru a avea un acord până la finalul Președinției române a Consiliului UE, respectiv finalul lunii iunie 2019, fiind astfel asigurată o tranziție lină între actuala și viitoarea generație de programe de investiții realizate prin politica de coeziune.

„Această întâlnire a fost o bună oportunitate pentru a discuta recentele evoluții legate de negocierile pe pachetul de coeziune post-2020. Următoarea perioadă va fi crucială. Săptămâna viitoare, Parlamentul European va vota în plen propunerea Comisiei pentru Regulamentul privind dispozițiile comune pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime; după care vor începe trialogurile. Este important să avem un consens până la jumătatea lunii martie, pentru a putea avea în aprilie votul în Parlament pe acest pachet legislativ. Fără îndoială, calendarul este foarte strâns, dar trebuie să rămânem ambițioși. Îndemn autorităților române să depună toate eforturile pentru a continua progresul înregistrat deja în Consiliul”, a declarat Corina Creţu.

** * O situaţie publicată în august 2018 arăta că România nu stă prea bine la atragerea fondurilor europene, fiind absorbite 13,29% din fondurile europene de investiții (FESI) fără avansurile acordate de Comisia Europeană din oficiu, în perioada de programare 2014 -2020. Cele mai puţin fonduri veneau prin Programul Operațional Capital Uman, gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Fondurilor Europene, iar cel mai bine e derula Programul Operațional Inițiativa pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – cu ajutorul băncilor comerciale.

România primise fonduri europene de aproximativ 11 miliarde euro pentru perioada 2014 – 2020 şi contribuise la bugetul UE cu 6,88 miliarde euro, în perioada 2014 – iunie 2018. Aceşti 4 miliarde euro folosiţi, reprezintă

• Fonduri europene structurale de investiții (FESI): 4.104.630.837 euro – suma totală a banilor FESI absorbiți de România ca rambursări de cheltuieli efectuate în proiecte europene, primite de la Comisie, reprezentând 13,9% din alocare. Cu tot cu avansurile acordate din oficiu de Comisia Europeană la începutul perioadei de programare (fără ca România să fi demarat proiecte noi și cheltuieli), suma se ridică la la 5.875.436.552 de euro, altfel spus, 19,03% din alocare;
• Până la cele 11 miliarde euro – plățile directe la hectar acodate fermierlor de UE, fără proiecte (cam 5 miliarde euro) și fonduri acordate de UE pentru alimente persoanelor cu posibilități materiale reduse, circa 117 milioane euro.

Performanța guvernării din pucntul de vedere al atracţiei banilor europeni se vede în absorbția de fonduri europene structurale de investiții (FESI) – banii obținuți în urma unor proiecte, cu obiective de investiții gen drumuri, gropi de gunoi, conducte de apă și canal, construcția de școli și spitale, amenajări agricole, investiții în mici afaceri care creează locuri de muncă, programe de formare profesională etc. Pentru acestea s-au folosit doar 5,87 miliarde euro, cu tot cu avansuri acordate, din oficiu, de Comisie, altfel spus, 19,03% din alocare.

Comisia Europeană, propuneri pentru ca Erasmus+ să funcţioneze şi după Brexit în Marea Britanie

*Condiţia continuării acestor contracte finanţate prin programul Erasmus+ este ca ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE  

 

         Comisia Europeană a adoptat, în contextul ieşirii Regatului Unit din UE la 30 martie 2019 fără acord (scenariul no deal), un set final de propuneri de contingență în domeniile programului Erasmus+, coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE. Propunerile au fost prezentate în urma invitațiilor formulate de Consiliul European (articolul 50), în noiembrie și decembrie 2018, invitaţii care vizau intensificarea activității de pregătire la toate nivelurile, a adoptării, la 19 decembrie 2018, a Planului de acțiune de contingență al Comisiei care include mai multe măsuri legislative, și a propunerilor de contingență prezentate săptămâna trecută, care vizau activitățile de pescuit din UE.

 

         Măsurile propuse au scopul de a facilita continuarea în bune condiţii a proiectelor finanaţate prin Erasmus+: tinerii din UE și din Regatul Unit care participă la programul Erasmus+ la 30 martie 2019 să îşi poată finaliza stagiul, fără întrerupere; autoritățile statelor membre UE să ia în considerare perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de rezidență în Regatul Unit înainte de retragere, la calcularea prestațiilor de asigurări sociale, cum ar fi pensiile; beneficiarii din Regatul Unit ai finanțării acordate de UE să primească în continuare plăți din contractele lor actuale, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE. Această chestiune este distinctă de acordul financiar dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.

          ** * Erasmus+ este unul dintre programele emblematice ale UE. La 30 martie, în cadrul programului Erasmus+, 14000 de tineri din UE27 (inclusiv studenți, stagiari în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic, cursanți tineri și personal didactic) se vor afla în Regatul Unit și 7 000 de astfel de participanți din Regatul Unit se vor afla în UE27. În cazul unui scenariu no deal, acești participanți nu ar putea să își încheie stagiul Erasmus+ și este posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia de granturi. Propunerea prezentată astăzi vizează remedierea acestei situații, prin asigurarea faptului că, în cazul unui astfel de scenariu, studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile relevante.