Arhive etichetă: Comisia Europeana

Primii bani din PNNR: 1,8 miliarde euro, prefinanțare

*Dacă se respectă planurile cuprinse în Planul de redresare și reziliență, România ar primi de la UE 29,2 miliarde euro

Comisia Europeană a transferat către țara noastră o parte din finanțarea pentru proiectele înscrise în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Practic, sunt 1,8 miliarde euro care vin sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul granturilor alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Conform bugetului estimat în PNRR, România ar primi, dacă se respectă parcursul planului de cinci ani, un total de 29,2 miliarde euro, dintre care 14,2 miliarde euro sunt granturi și 14,9 miliarde euro sunt împrumuturi cu dobândă avantajoasă.

Cu acești bani, sunt estimate investiții în (a) asigurarea tranziției către o economie verde (sunt incluși 3,9 miliarde euro în PNRR pentru modernizarea infrastructurii feroviare – și căi ferate, material rulant electrificat sau cu emisii zero); (b) sprijinirea tranziției digitale (1,5 miliarde euro sunt pentru digitalizarea administrației publice în justiție, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediu, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achiziții publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, construirea unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud, eliberarea cărților identitate electronice pentru 8,5 milioane de români); (c) consolidarea rezilienței economice și sociale (reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, reforme a sistemului de pensii).

Ursula von der Leyen  – președinta Comisiei: „Mă bucur că România primește prima tranșă de 1,8 miliarde EUR în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Salut reformele și investițiile care facilitează dubla tranziție verde și digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate și la consolidarea administrației publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetățenii săi beneficiază pe deplin de acest plan”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Noi măsuri europene care ajută fermierii

*Comisia Europeană a aprobat, ca prin PAC, statele membre să poată plăti avansuri fermierilor prin scheme de dezvoltare rurală, spre exemplu, mai ales acolo unde agricultorii au suferit de pe urma vremii

Comisia Europeană a adoptat zilele acestea norme noi (https://ec.europa.eu/info/news/commission-adopts-measure-increase-cash-flow-farmers-2021-aug-04_en) prin care fermierii să poată primi plăți în avans mai mari, prin programele politicii agricole comune (PAC). Este o măsură care va spori fluxul de numerar al fermierilor afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de impactul condițiilor meteorologice nefavorabile din ultima vreme. Unele regiuni ale UE au fost grav afectate, spre exemplu, de inundații. Noile reglementări vor permite statelor membre să ofere fermierilor sprijin financiar, să aplice anumite scheme de dezvoltare rurală cu un nivel mai ridicat al avansurilor, de până la 70 % (creștere față de 50 %) în cazul plăților directe, respectiv 85 % (față de 75 %) în cazul plăților pentru dezvoltare rurală.

Se aplică garanțiile pentru protejarea bugetului UE, așadar plățile se pot face după finalizarea controalelor și a verificărilor începând cu 16 octombrie 2021 în cazul plăților directe.

De altfel,Comisia Europeană a oferit sprijin sectorului agroalimentar pe parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin sporirea flexibilității și prin măsuri specifice de piață.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Regimul de călătorii fără vize. Stau bine țările balcanice de vest, spune Comisia Europeană

*Altfel spus, e vorba despre Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, rep. Moldova și Ucraina

Comisia Europeană prezintă azi, 4 august 2021, al 4-lea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina. Pentru țările care beneficiază de scutirea de viză de mai puțin de 7 ani (Georgia, Moldova și Ucraina), raportul prezintă o evaluare detaliată a altor acțiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință.

Concluzia raportului este că toate țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și că ele au înregistrat progrese în aplicarea recomandărilor de anul trecut. În același timp, raportul evidențiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea fiecărei țări. În raport se mai spune și că circulația fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere.

Evident că va urma o monitorizare continuă a îndeplinirii cerințelor legate de vizele prin reuniuni la nivel de înalți funcționari, monitorizare realizată și prin intermediul reuniunilor periodice ale subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate și al dialogurilor bilaterale și regionale dintre UE și țările cu regim de călătorii fără viză. Pentru țările din Balcanii de Vest, această monitorizare va avea loc și prin rapoartele periodice privind extinderea și, după caz, în negocierile de aderare la UE. Comisia va continua să trimită rapoarte Parlamentului European și Consiliului cel puțin o dată pe an.

Ylva Johansson – comisarul pentru afaceri interne: „Regimul de călătorii fără viză între UE și țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic este o mare realizare. Deși restricțiile legate de pandemia de COVID-19 au avut un impact major asupra mobilității, țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic care beneficiază de regimul de călătorii fără viză trebuie să își continue și să își intensifice eforturile de gestionare a migrației și a azilului, precum și de combatere a corupției și a criminalității organizate”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Spatiul european, grav afectat de vremea rea în ultimele zile

*Peste 100 morti și zeci de dispăruți după viiturile și alunecările de teren din Germania, Belgia * Probleme deosebite au întâmpinat și locuitorii din Luxemburg, Franța, Olanda

Vremea rea a produs o mulțime de probleme în utimele zile în spațiul european. Cu siguranță, schimbările climatice cauzate (și) de poluare trebuie să se afle în atenția noastră (a cetățenilor, dar mai cu seamă a guvernanților pentru că deciziile de acolo pleacă cel mai ades). Nu întâmplător Comisia Europeană a propus ca temă principală de interes pentru următorii ani lupta pentru un mediu curat și împotriva emisiilor de Carbon (https://europa.eu/european-union/topics/environment_ro).

Ploile torențiale, vijeliile din ultima vreme au condus la inundații puternice, pierderi de vieți omenești, distrugerea de locuințe și chiar localități întregi, viituri. În Germania de vest (foto) au murit peste 100 persoane și alte peste 1.000 sunt date dispărute după inundații și alunecări de teren. În Belgia, la fel, au pierit cel puțin 15 persoane și alte zeci sunt date dispărute. În Luxemburg, Franța, Olanda au fost de asemenea mari probleme. Nici România nu e ocolită. Administrația Națională de Meteorologie a fost emis în 16 iulie 2021 un nou cod portocaliu de ploi torentiale valabil în orele acestea, valabil pentru vestul țării.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

În strategia UE ”De la fermă, la consumator”, lansarea Codului de conduită

*Obiectivele promovează trecerea la modele de consum sănătoase și durabile, dar și deschizătorilor de drumuri în sectorul alimentar, respectiv cei care propun și pun în aplicare angajamente ambițioase în ceea ce privește bunăstarea animalelor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră etc. * Asociațiile și întreprinderile din sectorul alimentar al UE sunt invitate să adere la acest cod de conduită

Comisia Europeană a lansat zilele acestea codul de conduită al UE pentru practici comerciale și de marketing responsabile în sectorul alimentar, unul dintre rezultatele strategiei „De la fermă la consumator”. Codul, realizat împreună cu reprezentanți ai sectorului, cuprinde două niveluri de angajamente: 1) pentru Asociații din UE: un set de șapte obiective, fiecare cu acțiunile specifice, respectiv care promovează trecerea la modele de consum sănătoase și durabile. Scopul este acela de a îmbunătăți impactul operațiunilor de prelucrare a alimentelor, al activităților de comerț cu amănuntul și al serviciilor de alimentație asupra sustenabilității și de a îmbunătăți sustenabilitatea lanțurilor valorice alimentare, în raport cu producătorii primari și cu alți actori din sector; asociațiile trebuie să prezinte rapoarte anuale cu privire la progresele înregistrate; 2) pentru Întreprinderi: un cadru destinat ”pionierilor” din domeniu pentru angajamente ambițioase cu rezultate măsurabile, acoperind o gamă largă de domenii, de la bunăstarea animalelor la reducerea conținutului de zahăr și a emisiilor de gaze cu efect de seră în întreaga lor gamă de produse. Întreprinderile vor raporta progresele înregistrate prezentând în fiecare an un rezumat al raportului lor privind sustenabilitatea.

Încă de la lansarea Codului, s-a prezentat și lista completă a semnatarilor cu 65 semnatari (26 de producători de alimente, 14 comercianți cu amănuntul din sector, o întreprindere din sectorul serviciilor de alimentație și 24 asociații) care devin astfel primele întreprinderi și asociații deschizătoare de drumuri în acest domeniu. Asociațiile și întreprinderile din sectorul alimentar al UE sunt invitate să adere în număr mai mare la codul de conduită, care este perceput ca o soluție revoluționară. Abordarea sa bazată pe dialogul multilateral poate servi drept model pentru o transformare globală.

Codul marchează începutul unui proces dinamic. Guvernanța codului instituie instrumente de colaborare între toți actorii implicați pentru a genera angajamente și parteneriate noi și mai ambițioase și pentru a stimula interacțiunea și schimburile. Comisia Europerană va prezinta codul la Summitul Organizației Națiunilor Unite privind sistemele alimentare, care va avea loc în acest an.

Frana Timmermans – vicepreședinte executiv: „Trebuie să depunem eforturi pentru a transforma sistemul nostru alimentar într-un sistem durabil și pentru a atinge acest obiectiv cât mai rapid. Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, să stopăm pierderea biodiversității legată de producția de alimente și să creăm un sistem alimentar care să faciliteze alegerea unei alimentații sănătoase și durabile. Abordarea acestor provocări de mediu, de sănătate și sociale în cadrul sistemului nostru alimentar necesită o cooperare de-a lungul întregului lanț alimentar și mă simt încurajat de ambiția demonstrată de părțile interesate care au aderat deja la codul de conduită al UE”.

Stella Kyriakides – comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Marcăm unul dintre primele rezultate tangibile ale activității noastre din strategia „De la fermă la consumator”, care vizează stabilirea unui sistem alimentar sănătos și ecologic. O cooperare strânsă între toți actorii din domeniu este esențială pentru realizarea unei tranziții reușite către sisteme alimentare durabile. Codul de conduită al UE va facilita această cooperare, bazându-se pe angajamentele deja asumate de industria alimentară și încurajând acțiuni mai ambițioase. Industria alimentară europeană este deja cunoscută pentru calitatea și siguranța produselor sale. În prezent, ea trebuie să devină și referința prin excelență în materie de sustenabilitate”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

UE și campania de vaccinare. Încă nu am atins ținta propusă de Comisie

*România stă prost și la capitolul vaccinare, deci și la capitolul imunizare

Belgia este ţara cu cel mai ridicat procent de vaccinare, 78% dintre persoanele adulte primind cu cel puţin o doză de avccin antiCOVID. La polul opus la clasamentului vaccinării se află Bulgaria, unde s-au vaccinat 17% dintre cetățeni. Stau bine în clasament Olanda – 73,3%, Finlanda – 73%, Malta – 72%, Danemarca – 70,5%.
România e, și la acest capitol, aiurea, mai precis spre coada clasării, procentul de vaccinare fiind 30%. Letonia are 39%, Croaţia – 43,7%, Slovacia – 44,3%, Slovenia – 46,7%.
Stau binișor cu vaccinarea țări unde s-a suferit mult în pandemie: Italia – 67,4% (adulţi s-au vaccinat cu o singură doză), Spania – 65%, Germania – 64,2%, Franţa – 63,6%.
Țările membre UE au primit în jur de 430 milioane doze de vaccin (din cele achiziționate cu fonuri UE), fiind folosite peste 364 milioane doze din vaccinurile BioNTech-Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson and Johnson (aprobate în UE).
Aceste date au fost prezentate de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, fiind subliniat că din populaţia de 450 milioane persoane, cam 225 milioane au primit cel puţin o doză de vaccin antiCOVID. Deci, 61,5% din populaţia adultă a UE este vaccinată cu o singură, 40,2% dintre europeni sunt vaccinați complat. Practic, la acest moment dorința (anunțată la începutul campaniei de vaccinare) Comisiei Europene de imunizare a 70% din populaţia adultă cu cel puţin o doză de vaccin nu s-a îndeplinit.

Nota red. Repetăm, cu toate că ar fi trebuit până acum să se înțeleagă, de ce e util vaccinul în pandemia de COVID-19. Pentru a reveni mai repede la normalitatea cu care eram obișnuiți, pentru a trăi fără frica bolii care a ucis atâtea persoane dragi. Practic, dacă ne-am vaccina în procent de peste 70 – 80 la sută dn populație am reuși să căpătăm imunitate de grup și asta ar conduce la îmbolnăvirile foarte grave, mai ales la evitarea situațiilor de la începutul pandemiei când mureau sute de pacienți zilnic. Virusul SARS-CoV-2 este mult mai rău decât cel al gripei (cercetările o demonstrează!), se instalează repede în sistemul respirator, dar și în creier, unde produce în timp foarte scurt daune ireversibile pentru organism, pentru sănătate. Practic, încet-încet echipele medicale vor trebui să se concentreze și pe stabilirea de măsuri recuperatorii pentru cei care au trecut prin boala COVID-19.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei