Viitorul digital în UE

*Comisia Europeană a lansat Strategia europeană prinvind datele și opțiunile de politică prin care să se dezvolte a inteligență artificială (IA) centrată pe factorul uman

    Comisia Europeană a dezvăluit, în 19 februarie 2020, ideile și acțiunile pentru o transformare digitală care să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea. 

Comisarii consideră că soluții digitale țin cont de interesele cetățenilor săi, într-o societate ce oferă noi oportunități întreprinderilor și încurajează dezvoltarea unor tehnologii fiabile pentru a promova o societate deschisă și democratică și o economie dinamică și viabilă. Sectorul digital poate juca un rol de prim-plan în combaterea schimbărilor climatice și asigurarea tranziției către o economie verde. Strategia europeană privind datele și opțiunile de politică menite să asigure dezvoltarea unei inteligențe artificiale (IA) centrate pe factorul uman, ambele prezentate astăzi, constituie primii pași către realizarea acestor obiective.

        Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Astăzi prezentăm tuturor viziunea noastră ambițioasă cu privire la viitorul digital al Europei. Este o viziune care abordează toate aspectele, de la securitatea cibernetică la infrastructurile critice, de la educație digitală la competențe, de la democrație la mass-media. Îmi doresc ca Europa digitală să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni – deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea”.

       Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală: „Dorim ca fiecare cetățean în parte, fiecare lucrător, fiecare întreprindere să aibă în mod echitabil acces la beneficiile digitalizării. Poate fi vorba despre a conduce în condiții mai sigure sau a polua mai puțin datorită mașinilor conectate sau chiar de a salva vieți cu ajutorul imagisticii medicale bazate pe IA, care le permite medicilor să depisteze boli într-un timp mult mai scurt decât a fost vreodată posibil până acum”.

       Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton: „Societatea noastră generează un volum uriaș de date industriale și publice, care vor transforma modul în care producem, consumăm și trăim. Doresc ca întreprinderile europene și numeroasele noastre IMM-uri să aibă acces la aceste date și să creeze valoare pentru europeni, inclusiv prin dezvoltarea unor aplicații de inteligență artificială. Europa are toate atuurile pentru a se impune ca un lider natural în cursa tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (big data) și pentru a-și păstra suveranitatea tehnologică, poziția de frunte în sectorul industrial și competitivitatea economică, în beneficiul consumatorilor europeni”. 

        În Cartea albă prezentată astăzi, Comisia are în vedere un cadru pentru o inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere. În parteneriat cu sectorul privat și cel public, Comisia urmărește să mobilizeze resurse de-a lungul întregului lanț valoric și să creeze stimulentele potrivite pentru a accelera introducerea și utilizarea IA, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii. În cazul sistemelor cu risc ridicat, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al activității polițienești sau al transporturilor, sistemele de IA concepute ar trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze supravegherea umană. Autoritățile ar trebui să fie în măsură să testeze și să certifice datele utilizate de algoritmi la fel cum verifică produsele cosmetice, autoturismele sau jucăriile.

Obiectivul Strategiei europene privind datele este ca UE să devină un model demn de urmat și un lider pentru o societate în care datele sunt un motor esențial al progresului. În acest scop, obiectivul său este de a crea un adevărat spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, de a debloca potențialul datelor neutilizate, permițând fluxul liber al acestor date în Uniunea Europeană și între diferitele sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor și al administrațiilor publice. Scopul este să să fie oferite cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor toate mijloacele pentru a putea lua decizii mai bune pe baza informațiilor obținute pornind de la datele fără caracter personal. Aceste date ar trebui să fie disponibile tuturor, atât organismelor publice, cât și celor private, startup-urilor sau corporațiilor.

Pentru a realiza acest lucru, Comisia va propune mai întâi stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestor date între întreprinderi, în relația întreprinderi–administrații centrale și între diferitele administrații. În acest sens, vor fi create stimulente pentru a încuraja schimbul de date prin instituirea unor norme practice, echitabile și clare referitoare la accesarea și utilizarea datelor, conforme cu valorile și drepturile europene, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, protecția consumatorilor și normele în domeniul concurenței. De asemenea, se va asigura un acces mai larg la datele din sectorul public prin oferirea accesului liber la seturile de date cu valoare ridicată în întreaga UE și prin permiterea reutilizării lor în vederea inovării.

Comisia dorește să sprijine dezvoltarea sistemelor tehnologice și a următoarei generații de infrastructuri ce vor permite UE și tuturor părților interesate să profite de oportunitățile oferite de economia datelor. Comisia va contribui la investițiile în proiecte europene cu un impact ridicat legate de spațiile europene ale datelor și de infrastructurile de cloud fiabile și eficiente din punct de vedere energetic. Nu în ultimul rând, Comisia va lansa acțiuni sectoriale specifice pentru a construi spații europene ale datelor, de exemplu în industria prelucrătoare, în contextul acțiunilor ce țin de Pactul ecologic, în domeniul mobilității sau al sănătății. Comisia va depune eforturi pentru a reduce și mai mult lacunele în materie de competențe digitale ale europenilor și va analiza opțiunile prin care ar putea să le permită cetățenilor să controleze mai bine cine le poate accesa datele generate automat.

Infrigement pe subiectul poluare atmosferică. România, Gracia și Malta, vizate de Comisie

*Cele trei țări au la dispoziție două luni de zile pentru a adopta și a comunica măsurile de aplicare a Directivei 2016/ 2284

   Comisia Europeană a transmis către România, Grecia și Malta îndemnuri de a-și adopta primele programe naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici. În temeiul acestei directive, statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programele lor respective, pentru a-și limita emisiile anuale. Pentru că deocamdată Directiva nu se aplică în integralitate, Comisia a decis să emită o scrisoare de punere în întârziere, acordând acestor țări două luni pentru a răspunde și pentru a-și adopta și comunica planurile până la acest termen limită. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române, elene și malteze un aviz motivat.

Informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, la MEMO/12/12. Detalii referitoare la toate deciziile luate, în registrul deciziilor constatarea neîndeplinirii obligațiilor

Practic, Directiva urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Statele membre ar fi trebuit să transmită Comisiei primele lor programe naționale de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019. Până în prezent, Grecia, Malta și România nu și-au îndeplinit obligațiile, în pofida atenționărilor anterioare.

** * Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Deciziile, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Avertisment pentru România de la UE: să fie stopată tăierea ilegală de păduri

*Procedura înseamnă infrigement * România are la dispoziție o lună de zile pentru a lua măsuri în vederea remedierii deficiențelor idendificate de Comisia Europeană

Ne-am obișnuit să știm, să credem, că pădurile sunt veșnice… Complet fals. Știm și asta, dar nu prea ne pasă. Avem nevoie de lemn pentru foc, pentru mobilă, pentru alte activități economice și nu ne mai gândim la pădurea are nevoie de timp și ajutor să se regenereze. Firmele, la rândul lor, în goana după profit, nu se mai uită la calitatea mediului (cu toate că un antreprenor ar trebui să cunoască bine asemenea chestiuni) și uită sistematic cât de grav este afectată viața umană atunci când nu există un aer de calitate. România, cu un patrimoniu vegetal – constând mai ales în păduri, multe seculare – impreesinant, riscă să rămână fără el pentru că nu are grijă de intregritatea lui. Garda de mediu, poliția, jandarmeria și alte instituții de control nu ăși fac datoria și asta se vede cu ochiul liber deseori. Mai nou, filmările cu drone au scos la iveală că întradevăr se defrișeajă exagerat, chair și în zone protejate – parcuri naturale etc.

Din aceste considerente, Comisia Europeană a transmis către România o scrisoare de punere în întârziere în aplicarea Regulamentului UE privind lemnul (EUTR), acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate. Practic, Comisia revine asupra atenționărilor (transmise încă din 2016) privind punerea în aplicare în mod corespunzător a Regulamentul EUTR care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. Avertismentul înseamnă infrigement – un pas mic până la trimiterea în judecată și amendă substanțială. 

    În cazul României, autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din siturile protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările.

   După primirea scrisorii, România are termen o lună de zile pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat.

** * Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, text integral la MEMO/12/12. Detalii referitoare la toate deciziile luate – în registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor

România acordă sprijin public, 53 milioane euro pentru stații reîncărcare vehicule cu emisii scăzute

*Comisia Europeană a emis acordul în acest sens, comisarii fiind convinși că existența acestor stații va conduce la scăderea emisiilor de carbon și, deci, la scăderea poluării *Conform schemei românești de ajutor public, destinată operatorilor economici, vor fi înființate de întreg teritoriul țării

    Comisia Europeană a admis planul de măsuri prin care România și-a luat angajamentul să susțină crearea unei rețele de stații de reîncărcare a vehiculelor electrice. Schema va avea un buget de 53 milioane EUR și va acoperi perioada 2020-2025, va stimula investițiile în stații de reîncărcare a vehiculelor hibride și a vehiculelor electrice cu baterie din România; va acoperi zonele urbane, suburbane și rurale și își propune să dezvolte o rețea de stații de reîncărcare pe întreg teritoriul țării. Comisarii au admis schema, măsurile respectând normele UE privind ajutoarele de stat, în contextul în care măsura va contribui la reducerea emisiilor de CO₂ și a altor emisii poluante, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică.

Margrethe Vestager – responsabilă cu politica în domeniul concurenței, vicepreședinte executiv la Comisia Europeană: „România va contribui la combaterea schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivele stabilite de Pactul ecologic european. Această schemă va reduce emisiile nocive generate de autovehicule și va îmbunătăți sănătatea cetățenilor, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența”.

Schema este deschisă tuturor operatorilor economici care îndeplinesc anumite criterii, de exemplu în ceea ce privește echiparea cu prize. Beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură deschisă și transparentă de ofertare, iar sprijinul va fi acordat sub formă de granturi. Comisia a evaluat măsura de ajutor în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, în special articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice de interes comun, în anumite condiții.

Comisia Europeană a făcut observația că măsura va favoriza creșterea considerabilă a ponderii vehiculelor cu emisii scăzute, aducând o contribuție majoră la reducerea emisiilor de CO₂ și de poluanți, în conformitate cu obiectivele UE în materie de climă și mediu, precum și cu țintele stabilite de Pactul ecologic european. De asemenea, Comisia a constatat că ajutorul va fi acordat prin intermediul unei proceduri concurențiale de ofertare și că se vor institui garanțiile necesare pentru ca ajutorul să fie limitat la minimul necesar. Comisia a concluzionat că schema aduce o contribuție la obiectivele în materie de mediu și climă ale UE care depășește orice posibilă denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale cauzată de ajutor. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

** * Pactul ecologic european prezentat în decembrie 2019 stabilește măsuri care urmăresc ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Pentru atingerea neutralității climatice, este necesară o reducere cu 90 % a emisiilor generate de transporturi până în 2050. Versiunea neconfidențială a deciziei adoptate astăzi va fi publicată cu numărul SA.49276 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței, de îndată ce vor fi soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul electronic săptămânal privind ajutoarele de stat include lista celor mai recente decizii privind ajutoarele de stat publicate pe internet și în Jurnalul Oficial.

La Comisia Europeană, evaluare a guvernanței economice în UE și lansarea unei dezbateri despre viitor

*Comisia invită părțile interesate, alte instituții europene, autoritățile naționale, partenerii sociali și mediul academic să se implice în dezbatere pentru a-și exprima opiniile * E important ca viitorul să fie mai bun, pentru că în acest moment multe state membre au preferat să crească excesiv cheltuielile curente, în dauna investițiilor 

Comisia Europeană prezintă în 5 februarie 2020 o evaluare a eficacității cadrului de supraveghere economică și lansează o dezbatere publică privind viitorul său.

Cadrul UE pentru supravegherea economică a îndrumat statele membre în eforturile lor de a-și îndeplini obiectivele de politică economică și bugetară. El a contribuit la coordonarea politicilor economice, la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, la reducerea deficitelor publice și a nivelurilor datoriei publice și a creat condițiile pentru o creștere durabilă și pentru realizarea strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Totuși, rămân unele vulnerabilități și pentru că acest cadrul bugetar a devenit mai complex, el nu încurajează adeziunea la normele pe care le prevede. În plus, UE se confruntă cu un context economic care s-a schimbat semnificativ de la momentul instituirii normelor.

Începutul unui nou ciclu politic în UE este momentul oportun pentru evaluarea eficacității cadrului actual de supraveghere economică și bugetară, în special a pachetului privind guvernanța economică și a pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare, Comisia având obligația de a prezenta un raport cu privire la aplicarea acestora.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor: „Normele bugetare comune sunt esențiale pentru stabilitatea economiilor noastre și a zonei euro. Asigurarea stabilității financiare este o condiție prealabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Statele membre au o nevoie vitală de reguli comune pentru a construi încrederea reciprocă necesară aprofundării uniunii economice și monetare. De la instaurarea normelor inițiale, cadrul a evoluat considerabil și a dat rezultate pozitive. Astăzi, însă, aceste norme sunt percepute ca fiind prea complexe și dificil de comunicat. Așteptăm așadar cu interes o discuție deschisă despre ce a funcționat și ce nu a funcționat și despre modalitățile de a ajunge la un consens cu privire la simplificarea și eficientizarea acestor norme”.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie: „Politicile economice din Europa trebuie să abordeze provocările cu care ne confruntăm în prezent și care, în mod evident, nu sunt cele de acum zece ani. Stabilitatea rămâne un obiectiv-cheie, însă nevoia de a sprijini creșterea și, în special, de a mobiliza imensele investiții necesare pentru combaterea schimbărilor climatice este la fel de presantă. Totodată, este necesar să sprijinim aplicarea într-o mai mare măsură a politicilor bugetare contraciclice, având în vedere constrângerile tot mai mari cu care se confruntă BCE. În fine, complexitatea normelor face ca discursul „Bruxelles-ului” să fie mai dificil de explicat cetățenilor, iar acest lucru nu ar trebui acceptat de niciunul dintre noi. Aștept cu interes o dezbatere veritabilă cu privire la aceste chestiuni în lunile următoare”.

** * Cadrul de guvernanță economică a evoluat în timp, fiind introduse modificări pentru a răspunde noilor provocări economice apărute. Pachetul privind guvernanța economică și pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare au fost elaborate pentru a aborda vulnerabilitățile evidențiate de criza economică și financiară. De atunci, contextul economic a evoluat. Economia europeană a cunoscut șapte ani consecutivi de creștere. Niciun stat membru nu mai face obiectul componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere, așa-numita procedură de deficit excesiv, în condițiile în care, în 2011, 24 state membre se aflau în această situație. Cu toate acestea, potențialul de creștere al multor state membre nu a revenit la nivelurile anterioare crizei, iar ratele datoriei publice rămân ridicate în unele dintre ele. Dinamica reformelor s-a estompat, iar progresele au devenit inegale de la o țară la alta și de la un domeniu de politică la altul. Între timp, Europa urmărește să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume și să valorifice noile oportunități oferite de era digitală, astfel cum se prevede în Strategia anuală privind creșterea durabilă.

Din păcate, datoria publică rămâne ridicată în unele state UE, iar orientarea bugetară la nivelul statelor membre este adesea prociclică. În plus, structura finanțelor publice nu a devenit mai favorabilă creșterii, statele membre optând în mod consecvent pentru creșterea cheltuielilor curente, mai degrabă decât pentru protecția investițiilor (nota red. Cazul României sub guvernarea PSD… spre exemplu). Potrivit concluziilor evaluării, cadrul bugetar a devenit excesiv de complex ca urmare a necesității de adaptare la o mare varietate de circumstanțe aflate în continuă evoluție, urmărindu-se concomitent obiective multiple. Această complexitate înseamnă un cadru care a devenit mai puțin transparent și previzibil, iar acest lucru împiedică comunicarea și asumarea responsabilității politice.

       Un grad ridicat de consens și de încredere în rândul principalelor părți interesate este esențial pentru eficacitatea supravegherii economice în UE. Prin urmare, Comisia invită părțile interesate, inclusiv celelalte instituții europene, autoritățile naționale, partenerii sociali și mediul academic, să se implice în dezbatere pentru a-și exprima opiniile cu privire la modul în care a funcționat până în prezent cadrul de guvernanță economică și la soluțiile posibile de ameliorare a eficacității sale. Participarea se va face prin diverse mijloace, inclusiv prin reuniuni dedicate, ateliere și o platformă de consultare online. Comisia va lua în considerare punctele de vedere ale părților interesate și rezultatele acestor consultări atunci când își va finaliza procesul de reflecție cu privire la posibilele măsuri viitoare. Acest proces ar urma să se încheie până la sfârșitul anului 2020.

Tehnologia 5G/ Măsuri luate de Comisia Europeană pentru atenuarea riscurilor de securitate

*A fost formulat un set de măsuri care ar urma să fie puse, împreună cu altele, în aplicare de la 30 aprilie 2020

    Comisia Europeană a aprobat, in 29 ianuarie 2020, setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre UE pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generație de rețele mobile. Setul a fost formulat la solicitărea Consiliului privind aspectele de securitate a rețelelor 5G și a adoptării de către Comisie, în martie 2019, a unei Recomandări.

De altfel, statele membre au identificat riscurile și vulnerabilitățile la nivel național și au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Prin intermediul setului de instrumente, statele membre se angajează să avanseze împreună pe baza unei evaluări obiective a riscurilor identificate și a unor măsuri proporționale de atenuare. Odată cu Comunicarea adoptată, Comisia lansează și alte acțiuni relevante în sfera sa de competență și face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020.

       Margrethe Vestager – vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală: „Putem realiza lucruri extraordinare cu ajutorul tehnologiei 5G. Tehnologia face posibile medicina personalizată, agricultura de precizie și rețelele energetice care pot integra toate tipurile de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor aduce o schimbare pozitivă doar dacă putem garanta securitatea rețelelor noastre. Numai în aceste condiții schimbările digitale vor aduce beneficii tuturor cetățenilor.”

      Margaritis Schinas – vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european: „O veritabilă uniune a securității este aceea care protejează cetățenii, întreprinderile și infrastructurile critice ale Europei. Tehnologia 5G va fi o tehnologie profund inovatoare, dar nu se poate realiza cu prețul securității pieței noastre interne. Setul de instrumente este un pas important în cadrul a ceea ce trebuie să fie un efort continuu colectiv al UE de a asigura o mai bună protecție a infrastructurilor noastre critice”.

Thierry Breton – comisarul pentru piața internă: „Europa dispune de tot ceea ce are nevoie pentru a se situa în fruntea cursei tehnologice. Fie că este vorba de dezvoltarea sau de implementarea tehnologiei 5G – industria noastră este departe de a fi la început de drum. Astăzi, punem la dispoziția statelor membre ale UE, operatorilor de telecomunicații și utilizatorilor instrumentele necesare pentru a construi și a proteja o infrastructură europeană cu cele mai înalte standarde de securitate, astfel încât să beneficiem pe deplin de potențialul pe care ni-l poate oferi tehnologia 5G”.

Garantarea introducerii în siguranță a tehnologiei 5G este în responsabilitatea actorilor de pe piață, dar și securitatea națională este responsabilitatea statelor membre, iar, în ansamblu, securitatea rețelelor 5G este o chestiune de importanță strategică pentru întreaga piață unică și pentru suveranitatea tehnologică a UE. De aceea, punerea în aplicare a setului de instrumente trebuie să se facă în strânsă coordonare astfel încât întreprinderile și cetățenii UE să poată beneficia pe deplin de noua tehnologie în condiții de siguranță.

Tehnologia 5G va juca un rol esențial în dezvoltarea viitoare a economiei și a societății digitale în Europa și va fi atât un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale în domeniile principale ale vieții cetățenilor, cât și o bază importantă pentru transformarea digitală și tranziția către o economie verde. Având în vedere că se estimează că tehnologia 5G urmează să genereze la nivel mondial venituri de 225 miliarde EUR în 2025 și că reprezintă un atu esențial pentru competitivitatea Europei pe piața mondială, securitatea cibernetică a acestei tehnologii este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii. Practic, sunt miliarde de obiecte și de sisteme conectate, inclusiv în sectoare critice – cum ar fi energia, transporturile, serviciile bancare și sănătatea, precum și de sistemele de control industrial care transmit informații sensibile și sprijină sistemele de siguranță.

Ziua internațională Anticorupție (9 decembrie)

*În România, 97% dintre oamenii de afaceri consideră că problema corupției este reală și răspândită la nivel național, față de 63% dintre afaceriștii spațiului UE care s-au referit la același subiect * În mesajele transmise cu acest prilej, președintele Iohannis și premierul Orban au subliniat necesitatea și urgența unor măsuri viabile care să contracareze și să reducă acest flagel 

   De Ziua internațională Anticorupție (9 decembrie), Comisia Europeană a publicat un sondaj privind atitudinea mediului de afaceri european față de corupția din Uniunea Europeană. Rezultatele arată o tendință descendentă, însă un număr semnificativ (63 %) de întreprinderi consideră corupția ca fiind larg răspândită, e drept că ceva mai puțin față de 2013 când 75 % dintre intervievați susțineau asta.

       În România, problema e considerată reală și foarte gravă, 97% din reprezentanții mediului de afaceri susțin că problema corupției este răspândită la nivel național. În plus, 88% dintre aceștia văd corupția ca pe un impediment în desfășurarea normală a activității firmelor, comparativ cu o medie europeană de 37%. Mai multe detalii despre raportul integral și fișa informativă pentru România, aici. 

       Mesajul președintelui Klaus Iohannis de Ziua Anticorupție: ”Corupția slăbește statul, erodează instituțiile și generează un regres al societății, în ansamblul său. Acest flagel subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcări ale drepturilor omului, susține rețele de criminalitate organizată, distorsionează piețe și, în final, scade calitatea vieții cetățenilor. Corupția afectează cele mai vulnerabile categorii sociale, ține comunitățile sărace captive într-un cerc vicios, frânează dezvoltarea și reduce capacitatea statului de a oferi cele mai bune servicii celor pe care îi slujește. Pentru a stopa practicile corupte în societățile contemporane sunt necesare mecanisme instituționale și sociale complexe de prevenție și sancționare, astfel încât eficiența instituțiilor în realizarea interesului public și buna funcționare a statului de drept să fie garantate. La 30 de ani de la căderea comunismului, România a făcut imense progrese în combaterea corupției la nivel înalt și în societate, în general. Acest proces este însă unul continuu, care implică un efort de a schimba mentalități, consecvență și un set de principii de neclintit. Cinstea, corectitudinea, adevărul, empatia sunt valori care se regăsesc tot mai mult în societatea românească, iar reacția societății civile atunci când aceste valori au fost călcate în picioare a fost pe măsură. Am fost și rămân un susținător ferm al luptei împotriva corupției. Primul meu mandat de Președinte a fost unul plin de provocări, însă am reușit, cu sprijinul românilor și al forțelor politice democratice, să păstrăm parcursul european al țării noastre. România a rămas un pilon de stabilitate și un pol de spirit european în regiune, indiferent cât de mult au dorit unii politicieni să subordoneze statul unor interese personale sau de grup. În societate, pe termen lung, lupta anticorupție este direct legată de dezvoltarea unei puternice culturi democratice, europene. Schimbarea comportamentelor individuale, luarea de poziții ferme împotriva corupției și nedreptății, solicitarea unei mai mari transparențe a instituțiilor, toate acestea sunt modalități prin care fiecare cetățean se poate implica și determina o schimbare în bine la nivelul întregii comunități. Informarea tinerilor despre ce înseamnă corupția, despre efectele sale și combaterea acestui fenomen reprezintă, de asemenea, o asigurare pentru generațiile viitoare că țara în care trăiesc va fi una cu un grad ridicat de intoleranță față de corupție. Rezultatele instituțiilor din domeniu, ale profesioniștilor care și-au făcut datoria cu bună-credință și atașamentul românilor față de valorile democratice fac ca România să fie privită astăzi ca un exemplu de acțiune și hotărâre în lupta anticorupție, prin care se asigură un stat funcțional, instituții performante și bunăstare pentru români. Într-o Românie normală, respectarea legii și corectitudinea sunt regula. Îmi doresc ca aceste deziderate să rămână vii, pentru că pe temelia lor clădim împreună o țară mai bună. Printr-un efort comun, prin toleranță zero față de orice act de corupție și prin păstrarea angajamentului civic admirabil vom putea construi România pe care ne-o dorim cu toții”

Mesajul premierului Ludovic Orban de Ziua Anticorupție: ”Lupta împotriva corupției este dezideratul care a unit români de toate vârstele, din medii și cu preocupări diferite, și față de care și-au exprimat susținerea fără echivoc. Fie prin mijlocul democratic al votului, prin campanii publice și chiar prin proteste de stradă, cetățenii au luat atitudine de fiecare dată când combaterea corupției a fost slăbită sau pusă în pericol. Atitudinea civică fermă și mesajul răspicat exprimate de români dovedesc gradul înalt de conștientizare a efectelor acestui flagel: menținerea sărăciei, servicii sociale de slabă calitate, dezbinarea societății. Pentru mine, ca prim-ministru, atitudinea curajoasă și implicată a societății reprezintă un sprijin important al acțiunii guvernamentale de combatere a corupției și de consolidare a independenței justiției, componentă esențială a acestui efort. Astăzi, de Ziua internațională împotriva corupției, vreau să reiterez angajamentul și determinarea Guvernului pe care îl conduc de a susține neobosit această luptă. Este dezideratul nostru să construim o Românie puternică, în care economia să se dezvolte fără bariera corupției, prin politici publice menite să stimuleze încredere investitorilor și competiția corectă. Ne-am făcut un obiectiv din creșterea credibilității României în plan extern, fundamentată pe valori democratice și pe cele ale statului de drept. Este un țel al guvernului nostru să creștem performanța în educație și sănătate și să prosperăm prin muncă, creativitate, onestitate și bun simț. Toate aceste lucruri le putem realiza împreună, fiind uniți în această luptă împotriva corupției!”