2020 Erasmus+: peste 3 miliarde euro pentru tinerii europeni ca să studieze în UE

*Bugetul este în creştere cu 12 la sută faţă de 2019 * Se vor creea şi 35000 oportunităţi pentru studenţii şi personalul african * Se acordă atenţie universităţilor, dar şi educaţiei pentru adulţi

   Mai multe oportunități se oferă tinerilor europeni pentru a studia, a se pregăti sau câștiga experiență profesională în străinătate prin intermediul pentru programul Erasmus+ deoarece Comisia Europeană anunţă (în 5 noiembrie 2019, când s-a publicat «Ghidul programului Erasmus+» *în toate limbile oficiale ale UE) că solicitarea de propuneri pe anul 2020 este mai mare. Astfel, pentru 2020 – ultimul an al actualului program al Uniunii Europene pentru mobilitate și cooperare în educație, formare, tineret și sport – bugetul estimat de peste 3 miliarde euro, în creștere cu 12% față de cel din 2019. Ca parte a solicitărilor de propuneri pentru anul 2020, Comisia va lansa un al doilea pilot pentru ,,Inițiativa privind Universitățile Europene”.  Orice instituție publică sau privată – ce activează în domeniile educației, tineretului, formării și sportului – poate solicita finanțare în această rundă de propuneri. În plus, pot aplica grupuri de tineri active în domenii pentru tineret, dar care nu sunt constituite oficial drept organizații de tineret. De asemenea, la nivelul UE se vor creea 35.000 de oportunități astfel încât studenții și personalul african să poată participa în program prin intermediul Alianței Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă durabile.

Tibor Navracsics – comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport: ,,Sunt foarte mulțumit că în 2020 Uniunea Europeană va investi peste 3 miliarde de euro în programul Erasmus+. Ne va permite să creăm mai multe oportunități pentru tinerii europeni să studieze sau să se pregătească în străinătate, permițându-le să învețe și să-și dezvolte o identitate europeană. În plus, ne va ajuta să promovăm Inițiativa privind Universitățile Europene, prin continuarea investiției noastre în spațiul educațional european. Sunt mândru să văd că instituțiile de învățământ superior formează noi alianțe puternice, deschizând calea pentru universitățile viitorului, care funcționează în beneficiul studenților, a personalului și a societății europene„.

Marianne Thyssen comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă: „Noile oportunități de finanțare Erasmus pentru sectorul educațional și al formării profesionale vor consolida Comunitatea Educației și Formării Profesionale; creând o punte de legătură între sectoare, regiuni și țări. Consolidarea ErasmusPro va stabiliza aceste legături, oferind în același timp mai multe oportunități pentru educație și formare profesională”.

*Ghidul furnizează solicitanților detalii despre toate oportunitățile puse la dispoziție în învățământul superior, în educația vocațională și formare profesională, în educația școlară și educația adulților, dar și în domeniile tineretului și sportului din cadrul programului Erasmus + în 2020.

Universități europene

            Primele 17 universități europene au fost selectate în iunie 2019 și sunt în curs de a-și începe activitățile. A doua solicitare de propuneri lansată acum pleacă de la această primă fază de testare. Inițiativa va fi tema principală a unui eveniment al Comisiei Europene din 7 noiembrie 2019, unde toate universitățile europene selectate până acum se vor reuni pentru prima dată pentru a face schimb de informații și pentru a discuta cu studenții, rectorii și ministerele responsabile pentru învățământul superior despre următorii pași. Și alte universități vor fi reprezentate la dezbaterile despre viitorul învățământului superior în Europa.

Educație, formare profesională și învățare pentru adulți

           Acesta va fi al treilea an al Parteneriatelor de schimb interșcolar – o acțiune Erasmus + care oferă oportunități școlilor din Europa de a face schimburi de experiență (elevi și profesori). În ultimii doi ani, au participat peste 15.000 școli, iar în 2020, alte 9.000 școli vor beneficia de această oportunitate. În educația și formarea profesională, investițiile se concentrează pe ErasmusPro – oportunități pentru studenți și ucenici de a petrece între trei luni și un an în străinătate, dezvoltându-și competențele profesionale și lingvistice. De la lansarea sa în 2018, ErasmusPro a reușit să crească interesul pentru plasamentele pe termen lung în educația vocațională și formare și a sprijinit anual peste 12.000 de cursanți.  Sprijinul va contribui, de asemenea, la înființarea Centrelor de Excelență transnaționale pentru educație vocațională și formare profesională, integrate în strategiile de dezvoltare locale și regionale. Centrele vor colabora cu alte sectoare de educație și formare, cu mediul de afaceri și comunitatea științifică pentru a dezvolta o programă de înaltă calitate axată pe abilități sectoriale. În sectorul instruirii adulților, sprijinul financiar va contribui la înființarea sau consolidarea rețelelor regionale sau naționale ale furnizorilor de programe de educație pentru adulți, astfel încât aceștia să poată oferi un număr crescut de proiecte de calitate pentru următorul program Erasmus.

Nouă rundă DiscoverEU – pentru tineri, care pot călători gratuit prin Europa

*Înscrierile în a IV-a rundă au loc până în 28 noiembrie 2019, ora 12:00 (CET) * Tinerii selectaţi pot călători cel mult 30 de zile, între 1 aprilie 2020 și 31 octombrie 2020 * De la lansarea DiscoverEU, în iunie 2018, aproape 50.000 (din România – 2.000) de tineri au primit permise de călătorie

    Tinerii din ţările membre UE se pot înscrie în a patra rundă a programului DiscoverEU care a început joi, 7 noiembrie 2019, ora 12:00 (CET) și încheie joi, 28 noiembrie 2019, ora 12:00 (CET). Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „De peste un an și jumătate, DiscoverUE oferă noi posibilități tinerilor din Europa de a-și descoperi continentul. Sunt foarte mulțumit să constat entuziasmul cu care au răspuns tinerii, care formează o adevărată comunitate împreună cu tovarășii lor de călătorie și cu alții. Invit tinerii din fiecare regiune a Europei să profite de această șansă de a experimenta libertatea de mișcare în Uniune, de a-și dezvolta aptitudini importante, de a descoperi bogatul nostru patrimoniu cultural și de a-și face noi prieteniˮ. Înscrierea se face la https://europa.eu/youth/discovereu/apply_ro

Pentru a fi eligibil, beneficiarii trebuie

  • să fie născuţi între 1 ianuarie 2001 (inclusiv) și 31 decembrie 2001 (inclusiv);
  • să aibă cetățenia uneia din țările membre în Uniunea Europeană la data luării deciziei de atribuire;
  • să completeze corect formularul de înscriere online, indicând numărul cărții de identitate sau al pașaportului.

Cei care suferă de un handicap sau de probleme de sănătate care le îngreunează călătoria, voe primi asistență și sprijin. După aceea, trebuie să răspundă la un quiz (cu excepția cazului în care s-a înscris ca membru al unui grup). Dacă e selectat, tânărul poate călători gartuit prin UE pe o perioadă de cel puțin 1 zi și cel mult 30 de zile, între 1 aprilie 2020 și 31 octombrie 2020.

        Persoanele interesate de inițiativa DiscoverUE pot participa, de asemenea, la o serie de întâlniri și evenimente în timpul călătoriei și pot primi un jurnal de călătorie pentru a-și nota experiențele. În fiecare an, activitățile DiscoverEU sunt organizate în jurul unei teme specifice legate de prioritățile Uniunii Europene. Tema pentru 2019 este „Să învățăm despre Europa”, iar tema pentru 2020 va fi „O Europă verde și durabilă”.

** * Comisia Europeană a lansat inițiativa DiscoverEU (ce oferă şansa descoperirii Europei prin intermediul unor experiențe inedite, călătoria fiind în special cu trenul – există și excepții pentru a permite participarea tinerilor care locuiesc pe insule sau în zone îndepărtate) în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului European pentru o acțiune pregătitoare cu un buget inițial de 12 milioane EUR; bugetul pentru 2019 este de 16 milioane euro, iar bugetul estimat pentru 2020 este de 25 de milioane euro. DiscoverEU reunește mii de tineri, care formează o adevărată comunitate în întreaga Europă. Participanți care nu se cunoșteau până atunci au intrat în contact pe platformele de comunicare socială, au făcut schimb de informații sau au oferit sfaturi privind atracțiile locale, au format grupuri pentru a călători dintr-un oraș în altul sau au locuit acasă la alți participanți. De la lansarea DiscoverEU, în iunie 2018, aproape 50.000 de tineri au primit permise de călătorie. Din România, aproape 2.000 de tineri au primit permise de călătorie.

Cârnații de Pleșcoi, produs cu indicație geografică protejată în UE

*Aceşti cârnaţi – din amestec de carne de oaie, de vită, uneori și de capră, afumați și condimentați cu ardei iute, usturoi și cimbru – stau alături de Scrumbia afumată de Dunăre, Novacul afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Magiunul de prune de Topoloveni în lista cu cele peste 1450 produse protejate în UE

România are, începând cu 4 octombrie 2019, un nou nume pe lista produselor recunoscute oficial la nivel european. Astfel, cârnații de Pleșcoi au primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată (IGP).

Cârnații de Pleșcoi au la bază un amestec de carne de oaie, de vită, și uneori și de capră, și sunt afumați și condimentați cu ardei iute, usturoi și cimbru. Această combinație de ingrediente și procesul specific de preparare le oferă un gust unic și un nou statut alături de alte peste 1450 produse deja prezente în Registrul produselor protejate la nivelul UE (DOOR). 

        Cârnații se alătură celorlalte 5 produse alimentare românești protejate în UE: Scrumbia de Dunăre afumată, Novacul afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Magiunul de prune de Topoloveni. Pentru mai multe informații, puteți consulta pagina privind eticheta de calitate.

       Pentru a celebra această specialitate, se organizează începând cu 2008 festivalul ,,Cârnaţilor de Pleşcoi”. Ediția a XII-a a acestui eveniment se va desfășura anul acesta în 5 şi 6 octombrie, în localitatea Berca, Buzău.  

 ** * Indicațiile geografice permit consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând, de asemenea, producătorii în comercializarea lor. Indicația geografică protejată (IGP) arată legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Produsele cu IGP pot fi alimente, produse agricole sau vinuri. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune. În cazul vinului, aceasta înseamnă că cel puțin 85% din strugurii utilizați trebuie să provină exclusiv din aria geografică în care se produce efectiv vinul.

Alţi bani europeni pentru municipalităţi şi WiFi4EU, runda trei

*În 19 septembrie 2019, înscriere online * Se câştigă fonduri pentru reţea Wi-Fi gratuită în spaţiile publice pe principiul „primul venit, primul servit” 

   A treia rundă de înscrieri WiFi4EU se deschide pe 19 septembrie, 2019, la 14.00 ora României. Cu un buget al apelului de 26.7 milioane de euro, Comisia Europeană va distribui 1.780 de vouchere în toate localitățile europene pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Cererea de propuneri va fi deschisă până la data de 20 septembrie 2019, 18:00 ora României.

        Pentru a fi eligibil pentru un voucher în valoare de 15.000 de euro, municipalitățile trebuie să se înregistreze în prealabil pe portalul WiFi4EU. Voucherul va permite municipalității câștigătoare să creeze rețele Wi-Fi gratuite în spații publice.

        Mariya Gabriel – comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală: ,,Îmi face o mare plăcere să anunț deschiderea celei de-a treia runde de înscrieri în cadrul inițiativei WiFi4EU. Cu aproape 6.000 de acorduri de granturi deja semnate, e îmbucurător să vezi beneficiile imediate pe care le are inițiativa asupra cetățenilor noștri”. 

** * Notă. Primul apel WiFi4EU a avut loc in noiembrie 2018, și la el au participat peste 13000 municipalități din întreaga Europă cu un total de 2800 vouchere acordate. Între localitățile din România care au accesat programul în primul apel și au primit undă verde de la UE, se află municipiile Cluj-Napoca, Dej, comunele Petreștii de Jos, Mihai Viteazu, Jucu, Săvădisla, Agireșu și Frata.

România, avertismente de la Comisia Europeană referitoare la calitatea aerului

*Legislația noastră încă nu transpune obiectivele privind calitatea datelor pentru măsurarea particulelor fine de materie,, particule care au efecte negative asupra sănătății * De asemenea, Comisia transmite României că trebuie să reglementeze mai strict instalațiile industriale 

    România și-a revizuit rețeaua de monitorizare a calității aerului, dar nu destul. Comisia Europeană a transmis în 25 iulie 2019 scrisori de punere în întârziere României și Croației, solicitând autorităților să asigure conformitatea legislației naționale cu normele UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE CELEX_32008L0050_RO_TXT), fiind constatate numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice.

Deficiențele constatate în legislația națională includ transpunerea incorectă a definiției „aerului înconjurător” și a „contribuțiilor din surse naturale”, ceea ce influențează domeniul de aplicare a directivei. În plus, legislația națională nu transpune obiectivele privind calitatea datelor pentru măsurarea particulelor fine de materie (PM2,5) în zonele rurale și prevede cerințe mai puțin stricte în ceea ce privește numărul de puncte de prelevare pentru măsurarea ozonului. PM2,5 pot rămâne în atmosferă între câteva zile și o săptămână, având astfel efecte negative semnificative asupra sănătății umane. Obligația de a coopera cu țările învecinate din afara UE în caz de poluare atmosferică transfrontalieră nu a fost transpusă pe deplin și lipsesc unele cerințe cu privire la asigurarea informării eficace a publicului Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la aceste scrisori. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Totodată, Comisia a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităților să își îmbunătățească transpunerea normelor UE privind autorizațiile acordate instalațiilor care funcționează în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE CELEX_32010L0075_RO_TXT). Directiva reglementează emisiile, inclusiv dioxidul de sulf, oxizii de azot și praful din aer, în scopul reducerii emisiilor respective și a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu pe care acestea le pot cauza. Ca urmare a unor plângeri din partea cetățenilor și ONG-urilor, Comisia a constatat că mai multe instalații, inclusiv patru instalații mari de ardere și o fermă mare de porcine, nu dispun de autorizații care să stabilească condiții de funcționare în conformitate cu legislația UE. În absența unei autorizații, conformitatea cu valorile-limită de emisii nu poate fi verificată, iar riscurile pentru mediu nu pot fi evitate în mod eficace. Comisia a aflat, de asemenea, că două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

** * Prin pachetul lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Airbnb, aliniere la cererile Comisiei Europene privind ofertele de cazare

*Una dintre modificări se referă la prețul total, acesta urmând să fie afișat la vedere

   Platforma Airbnb (https://www.airbnb.com), în urma negocierilor de la Comisia Europeană, și-a îmbunătățit și clarificat modul în care prezintă consumatorilor ofertele de cazare. Acum, ofertele sunt în conformitate cu standardele legislației UE privind protecția consumatorilor. Rezultatele se datorează apelului lansat, în iulie 2018, de Comisia Europeană și de autoritățile UE pentru protecția consumatorilor, se precizează în comunicatul transmis în 11 iulie 2019 de Comisie.

        Astfel, principalele îmbunătățiri Airbnb sunt următoarele: utilizatorii văd prețul total pe pagina care afișează rezultatele, inclusiv toate taxele și tarifele obligatorii; Airbnb precizează în mod clar dacă oferta de cazare este introdusă pe piață de o persoană fizică sau de o entitate profesională.; există la vedere un link către platforma de soluționare online a litigiilor; utilizatorii pot introduce o acțiune împotriva Airbnb în fața instanțelor din țara lor de reședință; se respectă dreptul legal fundamental al utilizatorilor de a acționa în justiție o entitate care a oferit servicii de cazare, în caz de vătămare personală sau de daune; Airbnb se angajează să nu modifice în mod unilateral clauzele și condițiile fără să îi informeze în prealabil în mod clar pe consumatori și fără să le ofere acestora posibilitatea de a rezilia contractul.

      Věra Jourová – comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen: „În această vară, europenii vor beneficia cu adevărat de ceea ce văd pe internet atunci când își rezervă vacanțele. Consumatorii pot să compare și să rezerve online repede și ușor camere de hotel sau alt tip de cazare. Iar acum, consumatorii pot și să aibă încredere că prețul pe care îl văd pe prima pagină va fi cel pe care îl vor plăti la sfârșit. Salut faptul că Airbnb și-a dovedit disponibilitatea de a coopera cu Comisia Europeană și cu autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor în vederea îmbunătățirii modului de funcționare a platformei sale. Sper ca și alte platforme să îi urmeze exemplul”.

Notă. Airbnb a luat avânt după ce a conectat turistul și la formule casnice de cazare, uneori mai confortabile din punct de vedere financiar… nu întotdeauna, din păcate, viabile în ceea ce privește confortul promis și siguranța personală. Rămâne însă, ca alternativă, una demnă de luat în seamă pentru turismul de tip city breack în special.

Cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva României de Comisia Europeană

*Datele se regăsesc în Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” publicate la începutul lunii iulie 2019

   Comisia Europeană a publicat, în 4 iulie 2019, „Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE” și „Tabloul de bord al pieței unice” care evaluează performanța țărilor UE/SEE pe piața unică a UE. În 2018, Comisia a deschis în total 644 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor faţă de 2018, e o scădere cu 10 %, atunci au fost deschise 716 proceduri. La 31 decembrie 2018, România avea 59 cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă și/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor și deciziilor. De asemenea, 31 cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018.  În „Tabloul de bord al pieței unice” și deficitul transpunerii legislației, România ocupă locul 5. În decembrie 2017, România ocupa locul 2 în topul țărilor cu cel mai mare deficit de transpunere. România a transpus 19 din cele 23 de directive (83 %) cu o dată de transpunere situată în cele 6 luni anterioare datei-limită care se aplică pentru acest calcul (1.6.2018-30.11.2018), altfel spus România monitorizează destul de bine transpunerea la timp a directivelor legate de piața unică.

Cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele convenite de comun acord funcționează efectiv în practică. În noiembrie 2018, Comisia a prezentat noua evaluare a obstacolelor rămase în calea pieței unice, făcând apel la statele membre să fie vigilente în aplicarea normelor UE și să evite crearea unor noi bariere, de exemplu, de la emisiile autoturismelor la comerțul electronic, de la platformele de comunicare socială la sectorul serviciilor, precum și în multe alte domenii, incluciv în politică. De asemenea, CE a sprijinit autoritățile naționale și regionale în punerea în aplicare a unor norme clare privind transportul aerian și apa curată, a luat măsuri împotriva statelor membre care nu și-au respectat angajamentele și nu au pus în aplicare normele UE privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și combaterea spălării banilor. Mai mult, Comisia și-a utilizat competențele în materie de asigurare a respectării legislației atunci când unele țări din UE nu s-au dovedit suficient de rapide în ceea ce privește îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la site-urile web și la alte aplicații mobile.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018

Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri). Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE. În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce privește valorile limită ale PM10 și ale dioxidului de azot (NO2), precum și sistemele de monitorizare din întreaga UE. În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca și Italia au avut cele mai puține. Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea greșită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut. Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mobilitatea și transporturile

Tabloul de bord al pieței unice în 2019

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2018, a nivelului de deschidere și integrare al anumitor piețe și a măsurii în care statele membre au contribuit la elaborarea unei serii de instrumente ale UE destinate unei funcționări mai bune a pieței unice. În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153 de cartonașe verzi137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii, care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie (galbenă) sau sub medie (roșu). În general, țările cu cele mai bune rezultate au fost Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Lituania, în timp ce Spania, Italia, Grecia și Luxemburg au primit cele mai multe cartonașe roșii și galbene.

** * Detalii la a) Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018– Raport anual privind punerea în aplicare la nivel național a dreptului UEFișe informative pentru fiecare țarăFișă informativă UE-28 În ceea ce privește procedura generală a UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea un MEMO integral din 17/1/2012; 

b) tabloul de bord al pieței unice (ediția 2019, pe baza datelor din 2018):Tabloul de bord; Fișe informative pentru fiecare țară; Imagine de ansamblu asupra performanțelor, Anexă – IP/19/3030