Asociaţia culturală “Voces Concordiae” încântă din nou publicul; concerte la „Poarta Cetăţii”

*Întreaga vară 2017, Fanfara „Iosif Ivanovici” a bucurat publicul în chioşcul din parcul Grădina Publică şi în concerte camerale; urmează alte concerte camerale susţinute în lunile octombrie şi noiembrie 2017 de formaţia „Danubian Brass-Band” alcătuită tot din muzicieni membri ai Asociaţiei “Voce Concordiae” conduse de prof. col (r) Petrea Gogu

     Proiectul “În parc fanfara cânta. Seri muzicale camerale” (detalii despre proiect la https://brailachirei.wordpress.com/2017/06/27/in-parc-fanfara-canta-seri-muzicale-camerale-nou-proiect-al-asociatiei-voces-concordiae-la-braila/) derulat de Asociaţia Culturală “Voces Concordiae” din Brăila condusă de prof. col (r) Petrea Gogu continuă cu alte evenimente muzicale la Centrul Multicultural şi de Recreere “Poarta Cetăţii Brăila. După concertele susţinute în vară de Fanfara „Iosif Ivanovici” a Asociaţiei „Voces Concordiae” în  chişcul din Parcul Grădina Publică (foto de Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei) și a primelor două concerte camerale, formaţia asociaţiei numită „Danubian Brass-Band” susţine alte concerte camerale la sediul Centrului Multicultural şi de Recreere “Poarta Cetăţii” Brăila (str. Ana Aslan 27-29). Primul astfel de eveniment are loc miercuri, 11 octombrie 2017 de la ora 16.30 , următoarele fiind derulate săptămâna viitoare şi în luna noiembrie 2017.

Proiectul  “În parc fanfara cânta. Seri muzicale camerale” s-a derulat cu sprijinul Consiliului Judeţean Brăila care a finanţat activităţile prin “Programul pentru finanţare nerambursabilă a activităţilor nonprofit de interes judeţean – cultură, sport pentru anul 2017”. De asemenea, un partener al asociaţiei a fost şi Primăria municipiului Brăila. Prof. col (r) Petre Gogu – preşedintele Asociaţiei Culturale “Voces Concordiae”,’ a ţinut să mulţumească tuturor celor care sprijină activitatea asociaţiei, în mod deosebit echipei de la Centrul de Informare şi Documentare (CID) Europe Direct care activează la „Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare Durabila” Braila (parte din Consiliul Judeţean Brăila), care au ajutat la întovcmirea şi redactarea proiectului (şi nu e primul derulat de Asociaţia “Voces Concordiae” – vezi si Caravana Culturală Brăileană exemplu https://brailachirei.wordpress.com/2014/08/17/caravana-culturala-braileana-merge-mai-departe/, Concert lecţie pentru tineri https://brailachirei.wordpress.com/2016/05/20/asociatia-culturala-voces-concordiae-in-proiectul-concert-lectie-pentru-tineri/).

Scopul proiectului este dezvoltarea culturii muzicale la nivelul comunității brăilene, pentru muzica de fanfară și cea camerală, prin organizarea și desfășurarea, pentru publicul larg, a zece concerte de promenadă susținute de Fanfara ,,Iosif Ivanovici”, în  Parcul Grădina Publică și a cinci concerte camerale. Obiectivele proiectului constă în deversificarea ofertei culturale brăilene; promovarea muzicii de fanfară și a muzicii de cameră românești și universale din diverse epoci și menținerea acestora în circuitul valorilor artistice contemporane; sensibilizarea publicului brăilean pentru percepția muzicii de calitate.

Anunțuri

Festival internaţional de jazz „Johnny Răducanu” 2017 la Brăila, ediția a V-a

*În perioada 20 – 22 octombrie 2017; serile de concurs si recitalurile au loc la Teatrul „Maria Filotti”, iar biletele se gasesc la Centrul de Creatie Braila

      Festivalul internaţional de jazz „Johnny Răducanu” (site la http://johnnyraducanu.ro, pagina Facebook la https://www.facebook.com/FestivalJohnnyRaducanu/) 2017, ajuns la ediția a V-a, are loc in 20 – 22 octombrie 2017 in organizarea Consiliului Judeteasn Brăila prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creatie – manager Maria Puscaciu) Brăila si a Primariei municipiului Braila, Teatrului „Maria Filotti”.

Serile de concurs si recitalurile au loc la dramaticul brailean. Biletele se gasesc la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creaţie) Brăila – sediu in Piaţa Traian, nr 2), începând de vineri, 6 octombrie 2017, de la ora 9.30. Preţul unui bilet este de 41,20 lei /seară (preţul include următoarele taxe: timbrul monumentelor istorice şi timbrul Crucii Roşii).

N.red. (Armanda Filipine, revista de cultura si informatie Braila Chirei – partener media in festival)   Cum se poate lesne observa pe afis, sunt nume mari care concerteaza in festival – Michael Creţu (nepot al regretatului Johnny Raducanu), Cristian Soleanu, Luiza Zan, ca sa nu mai vorbesc de formaţia care ii acompaniaza pe concurenti si nu numai – Andrei Tudor Band.

Concert simfonic în deschiderea stagiunii la Filarmonica „Lyra – Cavadia” Brăila

*În 20 septembrie 2017, de la ora 19.00; cu Orchestra de cameră a filarmonicii condusă de maestrul Petrea Gogu şi solist Sabin Lavinin Penea – violonist  

     Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Braila îşi deschide stagiunea 2017 – 2o18 cu un concert simfonic în seara de miercuri, 20 septembrie 2017, de la ora 19.00. Evenimentul va avea loc la Palatul Lyra (n.aut. Mi-ar fi plăcut mai mult la teatru, sala fiind mai frumoasă, cu acustică impecabilă… nici la Casa Tineretului nu se poate încă, nefiind finalizată lucrarea de reabilitare din punct de vedere al protecţiei la incendii; după cum a anunţat Iulian Francisk Chiriac – preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, se făceau demersuri acum câteva săptămâni pentru găsirea unui proiectant serios, modelarea unei instalaţii, în clădire deja construită, moderne nefiind se pare la îndemâna oricărei firme…).

Astfel, iubitorii muzicii clasice, la fel ca şi cei care doresc să se familiatizeze cu genul vor avea ocazia să se bucure de un atractiv program, bine gândit ca de obicei de prof. Ionuţ Săndel Balaban – managerul instituţiei, împreună cu col (r) prof. Petrea Gogu – dirijorul şi conducătorul Orchestrei de cameră „George Cavadia” a filarmonicii. De altfel, publicul a înţeles din felul cum a decurs stagiunea trecută că lucrurile merg foarte bine, că cei doi fac bună echipă, că orchestra sună mereu mai bine, capătă omogenitate (jumătate din instrumentişti sunt brăileni, cealaltă jumătate este alcătuită din muzicieni de la Galaţi, invitaţi de la Teatrul Muzical „Nae Leonard”)  şi ritmicitatea evenimentelor – câte unul, două şi chiar trei pe lună – conferă siguranţă iubitorilor de muzică, nelăsând pasionatului de gen prea mult timp fără o întâlnire memorabilă.

Orchestra de cameră „George Cavadia” condusă de Petrea Gogu – foto din stagiunea 2016 – 2017

Invitatul serii va fi violonistul Sabin-Lavinin Penea, licențiat și absolvent de masterat sub îndrumarea maestrului Gabriel Croitoru, „cu o paletă largă de competiții, recitaluri și concerte susținute atât în țară cât și peste hotare„, alături de Orchestra de Cameră a filarmonicii, dirijată de maestrul Petrea Gogu. În program vor fi Uvertura la Opera „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart, Concertul Nr. 3 pentru vioara si orchestra, in Sol Major de Mozart, Simfonia Nr. 104, in Do Major „London” de Joseph Haydn. Prezentarea va fi realizată tot de prof. Marilena Niculescu.

Partenerii filarmonicii brăilene în desfăşurarea evenimentelor concertistice sunt  Consiliul Judeţean Brăila (instituţia finanţatoare a Filarmonicii) şi Primăria municipiului Brăila.
Biletele se găsesc la agenţia filarmonicii din Calea Călăraşilor nr. 52 (în Casa Tineretului) de luni până vineri între 8.00 şi 18.00. Preţul unui bilet este de 20 lei. Elevii şi studenţii beneficiază de 50% reducere.

La Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, aparatură şi dotări de peste 1,1 milioane lei

*Ministerul Sănătăţii a confirmat în aceste zile că va oferi banii pentru toate solicitările primite la începutul anului 2017; Iulian Francisk Chiriac – preşedintele Consiliului Judeţean Brăila – a făcut anunţul în conferinţa din 10 august 2017

 

Iulian Francisk Chiriac

Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila – condus interimar de medicul Delia Mihaela Râşnoveanu – va avea până la finele anului 2017 aparatură şi instrumentar medical de cel mai înalt nivel, conform solicitărilor şi răspunsului sosit în aceste zile de la Ministerul Sănătăţii. Anunţul a fost făcut de Iulian Francisk Chiriac – preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Brăila –  în conferinţa de presă din 10 august 2017 susţinută în cabinetul său de la CJ.

Practic, ministerul (acolo unde Iulian Francisk a lucrat în calitate de secretar de stat, din martie 2013, înainte de a fi ales în funcţia de conducere de la CJ la alegerile locale din 5 iunie 2016) pune la dispoziţia CJ Brăila special pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă peste 1,1 milioane lei, fonduri pentru aparatură medicală care a fost cerută, pentru toate secţiile, de la începutul anului 2017, pe vremea fostului manager – medicul Mihail Iugulescu. Solicitările au venit de la fiecare şef de secţie din spital, aşa că până la finele anului 2017 – când banii puşi la dispoziţie de minister trebuie cheltuiţi în acest scop – secţiile vor avea aparatura dorită astfel actul medical să se efectueze la cele mai înalte standarde. Primordială, sublinia Iulian Chiriac, este dotarea secţiei noi de chirurgie, dar şi celelalte secţii vor avea instrumentarul şi aparatura solicitate.

 

Concert de promenadă cu Fanfara „Iosif Ivanovici”, în Grădina Publică brăileană

*Duminică, 6 august 2017, de la ora 18.30; eveniment în proiectul „În parc fanfara cânta. Seri muzicale camerale” desfășurat de Asociația Culturală „Voces Concordiae” Brăila și finanțat de Consiliul Județean Brăila 

      Un nou concert susţinut de Fanfara de suflători „Iosif Ivanovici” sub conducerea muzicală a col (r) prof. Petrea Gogu, formaţie a Asociaţiei culturale „Voces Concordiae” Brăila, este programat duminică, 6 august 2017, de la ora 18.30 în parcul Grădina Publică – la chioşc. Foto din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei de la alt eveniment similar.

Din programul concertului fac parte Keneth J. Alford – Colonel Bogey (marş), J. Vojvoda – Polka Skoda Lasky, Pasqual Marquina – Spanish Gipsy Dance, Harold L. Walters – Instant concert, Manuel Pennella – El gato montes, Arr. Petrea Gogu – Suita clasică nr. 1, Johann Schrammel – Viena, rămâne Viena (marş), prelucrări folclorice, Horia Ardeleanu – „Eliberatorii” (marş).  

Evenimentul face parte proiectul „În parc fanfara cânta. Seri muzicale camerale” desfășurat de Asociația Culturală „Voces Concordiae” Brăila și finanțat de Consiliul Județean Brăila din fondurile Programului pentru finanțare nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean-cultură, sport pentru anul 2017. Primul concert a avut loc în 2 iulie 2017 (https://brailachirei.wordpress.com/2017/07/15/in-parc-fanfara-canta-orchestra-iosif-ivanovici-nou-concert-in-gradina-publica/), tot în Parcul Grădina Publică. Următoarele evenimente au loc în 27 august, apoi în luna  septembrie  – pe 3, 10 și 17 septembrie 2017, tot în Grădina Publică. De asemenea, așa cum am anunțat (https://brailachirei.wordpress.com/2017/06/27/in-parc-fanfara-canta-seri-muzicale-camerale-nou-proiect-al-asociatiei-voces-concordiae-la-braila/),  vor fi și concerte camerale susținute în septembrie – a doua jumătate a lunii, în octombrie și noiembrie – prima jumătate.
Conducerea muzicală a acestor activități îi aparține col.(r) prof. Petrea Gogu – președintele Asociației Culturale „Voces Concordiae”.   Scopul proiectului „În parc fanfara cânta. Seri muzicale camerale” constă în dezvoltarea culturii muzicale la nivelul comunității brăilene, pentru muzica de fanfară și cea camerală, prin organizarea și desfășurarea, pentru publicul larg, a zece concerte de promenadă susținute de Fanfara ,,Iosif Ivanovici”, în Parcul Grădina Publică și a cinci concerte camerale. Obiectivele proiectului constau în deversificarea ofertei culturale brăilene, promovarea muzicii de fanfară și a muzicii de cameră românești și universale din diverse epoci și menținerea acestora în circuitul valorilor artistice contemporane, sensibilizarea publicului brăilean pentru percepția muzicii de calitate.

Consilierii judeţeni din PNL Brăila propun o hotărâre pentru cele 1000 hectare date Galaţiului

*Practic, se cere revenirea terenului pe care nu s-a construit în administrarea judeţului Brăila * Ar fi, cum a precizat Alexandru Dănăilă Zaharia, corectarea unei nedreptăţi şi intrarea în legalitate, având în vedere că nu s-au ridicat locuinţe pe toate cele 1000 de hectare, ci numai pe…44, restul fiind utilizate de gălăţeni pentru agricultură 

         În conferinţa de presă săptămânală de la sediul partidului, din 2 august 2017, Alexandru Dănăilă Zaharia – preşedintele PNL Brăila, a anunţat că toţi consilierii judeţeni liberali au semnat o expunere de motive şi o formulă a unei hotărâri de Consiliu Judeţean (CJ) Brăila pe care o doresc promovată în vederea preluării de la judeţul Galaţi a terenului care nu a fost folosit pentru ridicarea de locuinţe din cele 1000 de hectare cedate de judeţul Brăila, prin hotărâre de Guvern, acum câţiva ani în urmă. La conferinţă au participat şi Mario Da’Ros – consilier judeţean şi vicepreşedinte PNL Brăila, Raluca Claudia Bucur – consilier municipal, Adrian Tabarac – preşedinte Tinetetul Naţional Liberal (TNL) Brăila. Foto: de la stânga, Mario Da’Ros, Alexandru Dănăilă, Raluca Bucur, Adrian Tabarac.

Documentul propus de liberali CJ Brăila este următorul:

EXPUNERE DE MOTIVE pentru emiterea unei Hotărâri de Consiliu Județean

Cartierul șireteniei. Recuperarea unui prejudiciu istoric

Apel pentru corectarea unei nedreptăți

Vreme de 27 ani, Brăila a fost, fără urmă de îndoială, victima indiferenței, incompetenței, cinismului și abuzurilor administrației PSD de la nivel local și central. În ciuda unei aparente loialități pentru valorile social – democrate pentru care brăilenii au fost amăgiți să voteze în repetate rânduri, PSD a tratat speranțele de mai bine ale locuitorilor unuia dintre cele mai sărace județe din România cu maxim de cinism. Este inadmisibil că în toți acești ani, în ciuda faptului că PSD s-a aflat sub diverse forme atât la conducerea Brăilei cât și la Guvernare, județul nostru nu a finalizat niciun proiect major de infrastructură. Brăila-Galați, a doua mare aglomerare urbană după București, nu beneficiază de facilitățile unui aeroport, nu este racordată la o autostradă, blocarea accesului la infrastructura de transport fiind o frână în calea dezvoltării economice, un blocaj pentru dezvoltarea culturală, o barieră în calea oricărui program de atragere a turismului. Mai mult decât această indiferență izvorâtă din nesimțire, șiretenie și reavoință, Partidul Social Democrat a supus Brăila unor abuzuri revoltătoare. Am putea vorbi despre felul în care brăilenii au fost amăgiți cu povestea unui pod peste Dunăre, până ce un proiect vital pentru această zonă s-a transformat într-o glumă sinistră. Însă astăzi o să vă supunem atenției nevoia de a corecta cel mai mare abuz la care a fost supusa Brăila în ultimii 50 de ani. Abuz pentru care responsabili sunt membrii PSD în frunte cu un fost lider al partidului, condamnat definitiv în Justiție, Adrian Năstase! Un condamnat din lunga listă de infractori pe care PSD i-a dat României, listă din care nu putea lipsi și un personaj din zona, fost lider al filialei locale.

Dar nu despre oprobriul public și pedepsirea responsabililor ne dorim să vorbim, ci despre corectarea unui abuz istoric. Fiindcă nu ne putem uita pasiv cum judeţul Brăila este atacat din toate părţile şi-şi consumă toate energiile, doar cu efortul de a se apăra. Una dintre nedreptăţile trăite de judeţul nostru a fost consimţită prin Hotărârea de Guvern nr.512/23.05.2002  privind transmiterea unei suprafeţe de 1000 ha din Brăila în proprietatea  Municipiului Galaţi, motivaţia fiind aceea că vor fi construite locuinţe pe întregul amplasament.

Acest lucru nu s-a intâmplat nici până în ziua de astăzi. Conform informaţiilor publice, municipiul Galaţi a utilizat pentru construcţia de blocuri ANL  doar 44 ha din această suprafaţă, fiind ridicate 14 blocuri cu 348 apartamente, iar restul terenului a fost închiriat de-a lungul timpului către mai multe societăţi in vederea exploatării agricole.

Valorificarea terenului s-a făcut prin constituirea a 2 loturi unul de 300 ha şi altul 650 ha.

Având în vedere destinaţia terenului aşa cum este ea prevăzută la art.1, al.1 al Hotărârii de Guvern 512/2002, terenurile în cauză nu puteau fi utilizate decât pentru construcţia de locuinţe.

În această perioadă, nimeni din Brăila nu a luat nici o măsură cu privire la oprirea jafului deși Administrația Locală a fost sub umbrela PSD de la Revoluție și până în prezent, cu excepția unei acțiuni în Instanță formulată și susținută și de unii consilieri judeteni, membri ai Partidului Național Liberal, dar care, din nefericire, în final, a fost respinsă.

A venit momentul să luăm atitudine cu privire la această temă care cel puțin pentru Președintele Consiliului Județean Brăila până de curând era o temă închisă după propriile declarații. Nu putem pune batista pe țambal, domnule Președinte si să asistăm nepăsători la o batjocoră continuă a cetățenilor din județul Brăila.

După mai multe interpelări s-a produs o răzgândire în interiorul PSD Brăila generată de valul brăilenilor care nu mai suportă să fie umiliți.

Județul Brăila trebuie să  aibă în proprietate ce este de drept a lui, iar suprafața de 950 ha trebuie să treacă în proprietatea publică a Județului Brăila ca urmare a neutilizării conform destinației prevazute în Hotărârea de Guvern amintită anterior.

7 motive pentru îndreptarea unui prejudiciu istoric

  1. În toată această perioadă de 15 ani exploatarea terenului a generat venituri care în loc să fie utilizate pentru dezvoltarea județului nostru au intrat in visteria Municipiului Galați. Suma estimată se ridică la 1,5 mil de euro, venituri pe care Brăila nu a avut șansa să le folosească niciodată.
  2. Suprafața de teren de 950 ha poate constitui suportul necesar pentru construirea unei zone de interes național ce ar putea să primească finanțare consistentă pentru investițiile din viitor. Cea mai importantă investiție poate fi realizarea unui Parc Industrial care să ofere producătorilor și investitorilor străini posibilitatea de a-și deschide fabrici în județul nostru. Un efect al unui astfel de Parc va fi urbanizarea unei suprafețe de teren pentru care Guvernul a decis desființarea sistemelor de irigații și a celor de desecare tocmai pentru a facilita o utilizare diferită față de cea agricolă a zonei.

Consilierii PNL au susținut introducerea în bugetul local a unui studiu cu privire la înființarea acestui Parc, cei 2 lideri ai Administrației Publice Locale Brăila , Primarul respectiv Președintele Consiliului Județean au considerat acest subiect ca nefiind o prioritate pentru zona noastră.

Parcul Industrial este o investiție absolut realizabilă fiind exemple de succes chiar în orașe care au fost mai mici si mai sărace decât Brăila.

Într-o astfel de zonă infrastructura de business ar putea să crească nivelul valorii adaugate pe tot ceea ce s-ar produce la Brăila.

  1. Reducerea șomajului și creșterea atractibilității județului Brăila în raport cu tinerii și persoanelor active care nu reușesc să-și găsească  un loc de muncă bine plătit și sunt obligați să plece din oraș sau din țară. Trebuie să avem curajul să investim în oameni, iar o astfel de investiție este de natură să genereze un nivel crescut al salarizării și automat creșterea nivelului de trai .
  2. Brăila poate deveni un motor economic și de dezvoltare a Regiunii de S-E. Localizarea noastră pe cursul Dunării ne oferă avantaje în ceea ce privește transportul și posibilitatea creării a unui nod internodal de transport la Brăila.

Zona Portului Brăila poate reprezenta o poartă de intrare și ieșire pentru toți investitorii interesați.

Galațiul nu a avut în plan niciodată să crească zona respectivă, interesul lor fiind să dezvolte platformele deja existente.

  1. Primul pas în dezvoltarea sistemului urban Brăila-Galați prin amenajarea teritorială și dezvoltarea integrală a Zonei Metropolitane ce cuprinde și această suprafață de teren este să fim dinamici și să dam dovadă de deschidere în fața provocărilor pe care le generează o societate în schimbare și Tratatele Internaționale de liber schimb ce au efecte tot mai prezente în economia locală.
  2. Câștigarea încrederii cetățenilor din Brăila cu privire la bunele intenții a celor din Galați de a dezvolta Zona intr-un parteneriat, care să fie avantajos în primul rând pentru cetățenii acestei zone .

Proiectul unui Spital Regional poate prinde contur pe acest teritoriu și care ar putea genera pe orizontală servicii conexe ce ar fi utilizate de toți cei care ar trece pe aici.

  1. Îndreptarea unui abuz la adresa brăilenilor și trezirea la realitate a celor care ne conduc destinele și consideră de cele mai multe ori că nu trebuie să dialogheze cu nimeni pe aceste teme. Progresul este generat de inovație, iar inovația este rezultatul unor încercări. Trebuie să avem curajul să încercăm să dezbatem subiecte delicate. Președintele Consiliului Județean nu poate închide un subiect atât de important după bunul plac, astăzi brăilenii și consilierii PNL au deschis acest subiect și propun măsuri concrete pentru înapoierea suprafeței de 950 ha rămase neutilizate pentru construcția de locuințe.

       Argumentele juridice ce fac posibilă corectarea unei nedreptăți la adresa Brăilei sunt aceleași avute în vedere și la emiterea Hotărârii de Guvern din 2002 și anume prevederile Legii 213/1998 modificată și completată ulterior. Legea prevede clar modul în care o suprafață de teren poate trece din proprietatea și administrarea unei Unități Administrativ-Teritoriale în proprietatea unei alte Unități Administrativ-Teritoriale așa cum este și cazul nostru și ce pași trebuie să urmeze Guvenul României.

Punctul de plecare al acestui demers îl presupune sesizarea Guvernului României cu privire la intenția noastră  și anume să preluăm în domeniul public al Județului Brăila întreaga  suprafață de  950 ha neutilizată conform prevederilor HG 512/2002.

Propunem adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Județean cu următorul conținut: „Se aprobă solicitarea adresată Guvernului României privind trecerea din domeniul public a municipiului Galați și administrarea Consiliului Local  Municipiului Galați a suprafeței de 950 ha, pentru care nu au fost respectate prevederile Hotărârii de Guvern 512/2002, și trecerea acesteia în proprietatea și administrarea Consiliului Județean Brăila. Se împuternicește Președintele Consiliului Județean Brăila, ca prin aparatul de specialitate, să întocmească procedura pentru promovarea documentației în vederea emiterii unei  Hotărâri de Guvern prin Instituția Prefectului- Județului Brăila„.

 

 semnează consilierii județeni liberali

Dănăilă Zaharia Alexandru, Cîrligea Eugen Florin, Nechita Ovidiu, Lungu Dănuț, Cortez Vasile, Sîrbu Marian, Chiru Laurențiu Marian, Pascale Alfredo Vasile, Varga Vasile Constantin, Da`ros Mario Spiridon, Vacu Adrian Cătălin, Enuţă Ionel

Discuţii aprinse în CJ Brăila pe tema salarizării

*Personalul Consiliului Judeţean (CJ) şi cel al instituţiilor din subordine nu beneficiază de o salarizare unitară; faptul că preşedintele CJ a negociat aceste indemnizaţii cu sindicate şi şefi de instituţii sau birouri, a devenit subiectul de critică aprigă în şedinţa CJ din 19 iulie 2017, liberalii afirmând că astfel se încalcă prevederile legale  

 

Iulian Francisk Chiriac (centru foto), între vicepreședinții Dan Cătălin Murea și Ionel Epureanu

Mai multe proiecte de hotărâri din ordinea de zi a şedinţei ordinare a CJ Brăila din 19 iulie 2017 (întreaga ordine de zi iniţială la https://brailachirei.wordpress.com/2017/07/14/sedinta-ordinara-a-consiliului-judetean-braila-iulie-2017/) s-au referit la salarizarea unor categorii de personalul (ex. contabili, economişti, muncitori, secretare etc.) din instituţie şi de la instituţii din subordinea CJ. Pentru unele dintre acestea din urmă, ex. Muzeul Brăilei „Carol I”, Centrul Judeţean pentru Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţional (CJCPCT), Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, Școala Populară de Arte „Vespasian Lungu”, Filarmonica „Lyra – George Cavadia”) hotărârile privind salarizarea nu se regăseau în lista publicată înainte de şedinţă, ci au fost introduse în chiar plenul reuniunii, preşedintele Iulian Francisk Chiriac propunând aceasta – şi obţinând votul cu sprijinul majorităţii PSD – ALDE din Consiliul Judeţean (nota red. Cei 11 consilieri liberali reprezintă opoziţia din CJ la puterea social-democrată).

Alexandru Dănăilă Zaharia (stânga), Ovidiu Nechita în ședința CJ din 19 iulie 2017

La unele instituţii, salariile cu pricina au crescut, iar la altele – cum e cazul celor menţionate mai sus – salarizarea se menţine în limitele actuale până la finele anului 2017. Discuțiile pe acest subiect au fost aprinse, liberalii Alexandru Dănăilă Zaharia – președintele PNL Brăila, Ovidiu Nechita, Marian Sîrbu au avut poziţii în plenul CJ prin care au subliniat nu doar nedreptatea situaţiei, ci şi încălcarea legii. În replică, Iulian Francisk Chiriac (PSD) a afirmat că în prealabil a avut discuţii (n.red. Nu „negocieri”, a subliniat, cum greşit a formulat în alte ieşiri publice) cu unii lideri sindicali sau şefi de birou şi asfel s-a ajuns la propunerile salariale din hotărârile CJ aflate în mapa şedinţei. Cu votul majorităţii social-democrate şi ALDE, plus consilierii PND şi PMP – nota red. Liberalii s-au abţinut de la vot, subliniind încălcarea legii referitoare la salarizarea unitară a aceloraşi categorii de personal – propunerile de salarizare au fost votate. Unele avize din documentaţia aferentă calculului acestor salarii au la bază Legea nr. 53 din 2003 Codul Muncii, altele Legea cadru nr. 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Astfel, printre cei cu câştigurile cele mai mici se află casierul de la Filaermonica „Lyra – Cavadia” cu 1450 lei  salariu de bază (în acesta sunt incluse și sporurile legale), îngrijitorul de la Școala Populară 1500 lei și cel de la CJCPCT 1508 lei salariu de bază. Prin comparaţie, se observă că la Bibliotecă îngrijitorul şi muncitorul au salariul de bază 2186 lei, îngrijitorul de la Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului are salariul de 2126 lei – și în acest caz, adepţii ideii de inegalitate par să aibă dreptate. Alte salarii sunt de alt nivel: secretarul CJ are peste 10000 lei salariul de bază, unii contabili șefi și consilieri juridici sau șefi de birou (din mai multe instituții) vor câștiga peste 4000 lei, dar consilierul juridic de la muzeu are în lista CJ salariul de bază de 2609 lei, economist în muzeu – 2076 lei.