Donald Tusk, lecţie de diplomaţie şi cultură: un discurs în limba română la Ateneu

*În plus faţă de colegul de la Parlamentul European, preşedintele Consiliului UE a avut mai multe repere din istoria României şi, în plus, faptul de a fi vorbit în limba gazdelor l-a făcut şi mai atractiv

 

Donald Tusk

Cel mai interesant discurs de la lansarea preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, la evenimentul de la Ateneul Român din seara de 10 ianuarie 2019 (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/09/la-bucuresti-lansarea-oficiala-a-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene/)  a fost rostit de Donald Tusk – preşedintele Consiliului Uniunii Europene. Acesta s-a adresat audinţei în limba română (vorbită foarte corect) şi a avut o mulţime de repere cultural-artistice, istorice, sportive şi nu numai pe care le-a folosit pentru a-şi sublinia ideile. De fapt, a fost o adevărată lecţie de diplomaţie şi de cultură pe care politicienii români ar trebui să o înţeleagă în deplinul ei sens (şi să o înveţe!). Astfel, au fost menţionaţi compozitorul George Enescu, filosoful Emil Cioran, poetul Tristan Tzara, dramaturgul Eugen Ionescu, sportivele Nadia Comăneci şi Simona Halep, din poetul Nicihita Stănescu, eseistul Andrei Pleşu şi istoricul religilor Mircea Eliade politicianul polonez oaspete a dat citate, iar pe fotbalistul Helmuth Duckadam l-a amintit ca un câştigător de campionat european, aşa cum a şi fost în 1986.

Donald Tusk a făcut acelaşi gest şi la lansarea preşedinţiei Bulgariei la Consiliul UE când s-a adresat gazdelor în limba bulgară.

Discursul lui Donald Tusk – preşedinte Consiliul UE la Ateneu

       Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.  O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: „Se apropie viitorul, se aude, se vede/ Gândurile pe care le trimit spre el/ se-ntorc mai repede ca altădată./ Și-mi trec scântei șuierând în viteză/ prin suflet, vestindu-l întruna”.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care își imaginează că în Uniunea Europeană e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: „Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric”. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: „Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre”.

Reclame

Antonio Tajani, discurs cu repere culturale româneşti la Ateneu

*Președintele Parlamentului European l-a citat pe Grigore Gafencu, l-a menţionat pe Emil Cioran în cuvântul să de la deschiderea oficială a președinției române la Consiliul Uniunii Europene

 

Antonio Tajani

Lansarea oficială (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/09/la-bucuresti-lansarea-oficiala-a-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene/) a preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, cu evenimentul de la Ateneul Român din seara de 10 ianuarie 2019, a avut mai multe personaje principale, unul intereresant fiind Antonio Tajani – preşedintele Parlamentului European alegând în discursul său oficial (integral, mai jos) să folosească şi repere culturale locale de importanţă internaţională. Astfel, oficialul european a ţinut să menţioneze un citat referitor la un politician de seamă al spaţiului românesc (pe care, din păcate, contemporanii nu îi mai consideră modele – se vede după cum se comportă…), şi anume Grigore Gafencu, l-a menţionat pe filozoful Emil Cioran. Mai mult, italianul Tajani a subliniat rădăcinile comune – latinitatea – şi încrederea sa în reuşita preşedinţiei rotative care va dura până în 30 iunie 2019.

Discursul preşedintelui Parlamentului European – Antonio Tajani

       Bună seara, România! La mulți ani! Cele mai bune urări pentru noul an! Permiteți-mi, în primul rând, să vă adresez cele mai bune urări pentru noul an. 2019 va fi un an crucial pentru România și pentru Europa. Președinția română va ghida Consiliul Uniunii în lunile dinaintea alegerilor europene, într-un moment în care cetățenii noștri cer o Europă mai eficientă. România a avut întotdeauna o vocație europeană. Cu două mii de ani în urmă, strămoșii noștri romani au traversat Dunărea și au ajuns pe teritoriul vostru construind un pod – unic în lume, la acea vreme. Această epopee a schimbat cursul istoriei. Numele frumoasei voastre țări vine de la romani, și de la puternica lor prezență. Rădăcinile noastre comune creează afinități și ne leagă într-o firească prietenie. Cunosc și apreciez poporul român de mai multe decenii. Sunteți curajoși, hotărâți și generoși. De-a lungul istoriei voastre, aceste calități au fost de nenumărate ori puse la încercare, și tot de atâtea ori s-au dovedit mai puternice. Aceste calități vor contribui la reușita Președinției române.

      Traversăm o perioadă de schimbări profunde și rapide. Revoluția tehnologică, valurile de migranți, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulți europeni. În fața unei Uniuni adesea incapabile să reacționeze rapid, sirenele populiste câștigă teren. Și totuși, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-și protejeze cetățenii. Este esențial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Președinției române răspunde acestui imperativ: „Coeziunea, o valoare europeană comună”, pentru că reflectă exact voința de a nu lăsa pe nimeni deoparte. Împărtășesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: „Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat și împărțit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaște în Vest, daca ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găsește un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăți întregi de continent o promisiune de pace și, prin urmare, o promisiune de eliberare”.

      Forța Europei unite nu e o vorbă în vânt. Pentru noi, cetățenii, această forță înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber și pașnic. Această forță este opusul violenței și al schematismului naționalist. Această forță se întemeiază pe valori, pe democrație, pe statul de drept, pe respectarea demnității și a libertății fiecăruia. Europa trebuie să fie capabilă să acționeze. Este absolut esențial ca următorul buget multianual al Uniunii să fie un buget politic, care să reflecte prioritățile unei Europe eficiente. Reducerea fondurilor de coeziune sau a cheltuielilor pentru agricultură ar fi o gravă eroare. Avem nevoie de un buget care să stimuleze investițiile în economia reală. Trebuie să creăm infrastructuri europene moderne, să investim mai mult în cercetare și inovare și să susținem întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, avem nevoie de resurse suplimentare pentru a stimula tranziția energetică. Parlamentul European a votat un proiect de buget care reflectă aceste priorități.

      Contăm pe Președinția română pentru a duce mai departe această ambiție și pentru a susține ideea de coeziune și solidaritate. Toate statele membre trebuie să creeze oportunități pentru tinerii lor. Misiunea noastră este de a îndepărta barierele dintre statele membre vechi și cele noi. Dacă vrem mai multă solidaritate în următorul buget, aceasta nu trebuie să fie cu sens unic. Doresc să mulțumesc României pentru că s-a oferit să primească solicitanți de azil din țările de primă intrare în Uniune. Este un exemplu de urmat. Principiul solidarității a stat, de asemenea, la baza susținerii aderării României la spațiul Schengen. Parlamentul European a susținut întotdeauna această aderare. Fac apel la statele membre care o blochează să-și modifice poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene și sper că aceasta se va realiza în cursul Președinției române. Votul pentru Brexit, războaiele comerciale, protestele cetățenilor și apariția unor mișcări suveraniste ne obligă să reflectăm la calea de urmat. De la începutul mandatului meu, 14 șefi europeni de stat și de guvern au venit la Parlamentul European pentru a dezbate în plen modul în care am putea schimba Uniunea. Vă mulțumesc, domnule Iohannis, pentru valoroasa dumneavoastră contribuție.

        România trebuie să aibă un rol central în construcția noii Europe. Aceasta este ideea de bază a summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obținem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgentă; pentru o piață internă mai echitabilă, în care toată lumea – inclusiv giganții Internetului – își plătește impozitele și respectă regulile; pentru ambiția de a reuși în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanță economică eficientă și democratică; pentru un comerț deschis, cu condiții de concurență echitabile. Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetățenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca știrile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice.

       Să nu ne temem, însă, de „enormitatea posibilului”, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care vă stă în față e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Președinția Consiliului Uniunii Europene. Și va fi o reușită! Puteți conta pe susținerea Parlamentului European și pe susținerea mea. La câteva săptămâni de la sărbătorirea a 100 de ani de la unirea României, aș vrea să vă reamintesc această vorbă din înțelepciunea populară română Unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea crește”! Să o facem atunci! Mulțumesc!

Carta Albă “Prioritățile României și Președinția Consiliului Uniunii Europene”, lansare

*Luni, 26 noiembrie 2018 * Dcoumentul este realizat de cadre didactice de la ASE

Carta Albă “Prioritățile României și Președinția Consiliului Uniunii Europene” se lansează în eveniment organizat de Institutul Aspen România cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în România, luni – 26 noiembrie 2018 – în intervalul orar 11.30 – 14.00, la Spațiul Public European (Bucureşti, str. Vasile Lascăr nr. 31, sector 2). Agenda evenimentului este disponibilă la https://ec.europa.eu/romania/sites/romania/files/docs/agenda_ro_0.pdf

Carta Albă (lucrare în limba engleză) a fost realizată de conf. univ. dr. Clara Volintiru și asist. univ. dr. Maria Popescu de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, Academia de Studii Economice (ASE) din București.  

Documentul oferă o bază de discuții și o perspectivă mai largă înaintea viitoarei președinții a României la Consiliul UE, analizând provocările și oportunitățile pe care președinția și Uniunea în general vor trebui să le adreseze. Carta Albă prezintă o imagine de ansamblu asupra principalelor teme de politici publice de interes pentru România în ceea ce priveşte procesele de decizie europene, încercând să fie utilă atât decidenților, cât și publicului.