Castelul de apă din Brăila, reabilitare pe bani europeni

*Intenţia administraţiei publice, la rugăminţile elevilor olimpici care iubesc astronomia – şi care în prezent se duc la Galaţi să facă observaţii asupra cerului, construcţia de tip indusctrial datând de la începutul secolului trecut va permite existenţa unui Observator astronomic, a unor săli de conema ultramoderne, spaţii expoziţionale etc. * Contractul de finanţare, pe proiect în program european, s-a semnat în 10 octombrie 2018 * Lucrările de refacere şi modernizare ar urma să dureze 48 de luni

     Castelul de apă din Brăila (foto din 2014, arhiva revistei Braila Chirei, dar la fel şi în prezent… evident… n-a căzut nimic din el… încă), construcţie industrială cu scop de reglare a presiunii şi debitului apei în vederea transportului ei mai facil prin canale, conducte sau apeduct (în prezent, evoluţia tehnicii face inutilă utilizarea acestui gen de construcţii prezente peste tot în lume – din America până în Rusia, ţări arabe etc; cele mai vechi ridicate în a doua jumătate a secolului XIX, unele extraordinar de frumoase din punct de vedere arhitectural), datează din 1914 – perioadă când a fost construită în oraş (evident, zona centrului vechi) şi reţeaua de apă şi canal. Castelul de apă este înscris în Lista de monumente istorice din Brăila, la numărul 86 (publicată în Monitorul oficial în 2016), cod LMI Br-II-m-B-02104 cu adresa strada Grădinii Publice nr. 20 colţ cu str. Vadul Schelei. se ajunge la el intrând efectiv în parcul Grădina Publica sau Grădina Mare (care a fost amenajată încă dinainte de mijlocul secolului XIX când se numea grădina Belvedere). După ce zeci şi zeci ani şi-a îndeplinit funcţia de bază, de castel de apă. a venit o vreme când rolul lui a fost mai degrabă decorativ. În perioada comunistă, în ultimii ani, el a căpătat o funcţie utilitară, fiind amenajate în incintă un restaurant popular gen berărie, o cofetărie, un bar la ultimul nivel (cupola) ce permite, prin ferestrele încastate în structură, o incitantă viziune de sus a oraşului. Tot atunci a fost realizată şi o atracţie nouă pentru castel, podeaua barului de la ultimul nivel rotindu-se o dată cu mesele şi clienţii. După 1990 a intervenit problema proprietăţii castelului, cei care administrau afacerile de acolo au pierdut dreptul de folosinţă şi castelul ar fi trebuit să intre în conservare. Din nefericire, el a fost uitat şi lăsat la voia timpului.

Abia acum s-a reuşit înscrierea proiectului de reabilitare a Castelul de apă prin Programul Operaţional Sectorial 2014-2020 Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Proiectul, finanţat cu 21.301.797,40 lei (aproximativ 4,6 milioane euro) respectiv 98 la sută din bani vin de la Uniunea Europeană, a fost semnat în data de 10 octombrie 2018 de primarul brăilean Marian Viorel Dragomir – reprezentant al Primăriei Brăila în calitate de beneficiar şi Luminiţa Mihailov – director general Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est prin intermediul căreia se derulează proiectul şi se asigură finanţarea europeană. Evenimentul a avut loc la Primăria Brăila, fiind prezenţi şi Marilena Mateescu – managerul de proiect, Iuliana Neagu – director Direcţia Programe, Proiecte din Primăria Brăila şi cei doi viceprimari, Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea Crican.

Proiectul implică nu doar reabilitarea atractivei construcţii, ci şi refolosirea ei în scopuri care să aducă beneficii unor categorii mari de cetăţeni, dar nu în calitate de cosumatori horeca (acronim din industria ospitalității: Hoteluri, Restaurante, Café), ci în calitate de public – administraţia speră că obiectivul va fi şi unul de atracţie turistică – şi pentru oameni dornici de cunoaştere.

Astfel, pe lângă lucrările – întinse pe subsol, parter şi 6 nivele – de reabilitare a construcţiei în sine (evident, ea nu va mai fi niciodată ce a fost iniţial, plus descărcare arheologică, înlocuire lifturi, dezafectarea instalaţiilor vechi etc) vor fi realizate mai multe săli de cinema pentru proiecţii 7 D, o sală a oglinzilor care deformează realitatea, spaţii expoziţionale clasice şi unul cu dispozitive holografice, sală de proiecţie în legătură cu zona de observator astronomic (notă. Galaţiul are cel mai apropiat Observator astronomic şi toţi doritorii se duc acolo…) care va funcţiona în cupolă – la dorinţa expresă a elevilor olimpici la astronomie (chiar dacă nu se studiază la şcoală, brăilenii sunt pregătiţi de prof. Nicoleta Becheanu de la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci” şi participă la olimpiada de profil). inel circular, terase circulare, refacerea platformei rotative, punct de observare a cerului dotat cu două telescoape etc. Clădirea va fi încălzită cu gaze naturale.

Castelul de apă din cartier Iosefin, din Timişoara   

De asemenea, va fi „expoziţie pictată pe scara Castelului de apă, o introducere pentru expoziţiile de la etajele superioare. Până la etajul 1 vor fi desenate planetele sistemului solar şi alte corpuri cereşti. Între etajele 1 şi 2 vor fi imagini artistice cu Calea Lactee, dar şi diverse nebuloase şi roiuri stelare. Între etajele 2 şi 3 se vor picta imagini cu galaxii, iar prezentarea lor va fi tot artistică. Între etajele 3 şi 4 vot fi pictate cele mai importante constelaţii vizibile din România. Între etajul 4 şi ultimul nivel vor fi pictate diferite instrumente optice folosite în astronomie, dar si sateliţi şi misiuni de cercetare„, se mai arată în proiectul care are 48 de luni pentru a fi gata, de la data semnării.

Notă, Un castel de apă similar, la fel de frumos din punct de vedere estetic şi datând cam din aceeaşi perioadă (1912-1914), se află în Timişoara, Şi pentru el administraţia a semnat, încă din 2016, un proiect european în vederea reabilitării – aici urmând să funcţioneze Cafeneau culturală a urbei timişene.

Să sperăm că lucrările în Brăila vor începe rapid… pentru că, spre exemplu, la Biserica Greacă proiectul european de reabilitare a început să fie pus efectiv în lucru abia în luna august 2018, proiectul fiind semnat din noiembrie 2017… E clar că noi, în România, ne mişcăm cam lent… Nici cel din Timişoara nu e gata… de parcă ar fi Casa Poporului (Palatul Parlamentului din Bucureşti – cea mai mare construcţie din spaţiul european, a doua mare construcţie administrativă, ca suprafaţă, din lume).