*In 6 ianuarie serbeaza armenii cele doua importante date ale crestinismului
In 6 ianuarie 2016, Botezul Domnului este serbat si de armeni; tot acum acestia serbeaza si Craciunul. In ajun, tinerii mergeau cu colinda la fel ca si credinciosii ortodocsi, iar cateva traditii culinare le preiau din revista Araratonline (http://www.araratonline.com/), un autor care citeaza din articolele lui H. Dj. Siruni intitulate “Datini si obiceiuri de Craciun la armeni” publicate in „Ani – Anuar de Cultura Armeana” din 1937: „In multe locuri se obisnuieste ca sa se gaseasca pe masa sapte feluri de gustari. In general farmecul mesei il constituie fructele uscate ca alune, caise, nuci, migdale, stafide etc. Sint nelipsite de asemeni sugiukul si pistilul, dulciuri facute din zeama de struguri. Insa este necesar ca masa de Anul Nou sa fie impodobita cu prajitura zilei care se numeste Gata sau Kata. Daca nu e zi de post coca prajiturii este framintata cu lapte, daca e zi de post, cu miere. Pe Gata se deseneaza diferite figuri de animale si pasari, adesea desene de biserici. Forma gatei este rotunda, insa citeodata este in forma de cruce, ovala, triunghiulara sau patrata. Are gropite in care copiii pun graunte si se joaca apoi le pun pe acoperisul casei si asteapta ca sa vie pasarile sa le ciuguleasca. Pe masa de Craciun si de Anul Nou se aprind luminari cumparate si aduse de la biserica dupa numarul membrilor familiei. Ramasitele acestor luminari se pun pe izvoare pentru ca apele lor sa fie tot anul curgatoare si dulci. Luminarea bunicii este intotdeauna colorata, si pentru ca sa o stinga copiii arunca cu boabe de griu pina cind bunica se indura sa le dea darurile. La masa o moneda se pune in piinea de Anul Nou care este impartita de stapinul casei in bucati egale tuturor. Norocos este acela in a carui bucata se gaseste moneda… Bradul de Craciun nu este un obicei vechi la poporul armean, acesta a fost introdus din Europa in ultimul secol in traditia armeneasca si in rindul cerlorlalte datini. Totusi ramura verde ocupa un loc de cinste pe masa de Anul Nou. In multe locuri se pune pe masa o piine mare in care este infipta o ramura de maslin. Ai casei rup cite o bucata din ea si-si impodobesc fiecare ramura cu alune si nuci pentru ca in cursul anului sa fie norocosi. In alte locuri acest pom este adus la biserica si sfintit dupa care se aduce acasa. Stapinul case il fixeaza pe o sfoara si membrii familiei il impletesc cu cite o suvita din parul lor. In dimineata zilei de Anul Nou stapinul casei loveste cu ramuri peretii casei, peretii staulului, animalele domestice apoi atirna doi covrigi de coarnele boului pe care pune doua luminari aprinse si se indreapta boul spre poarta. Daca trece pragul cu piciorul drept este semn bun, iar daca nu, este semn rau. Se fac prin urmare sfortari ca boul sa treaca pragul cu piciorul drept. De altfel fiecare observa ca atunci cind intra si iese din casa sa intrebuinteze mai intii piciorul drept. Este semn rau cind cineva greseste si intrebuinteaza piciorul sting… Asemeni altor popoare si la armeni este raspindit obiceiul de a stringe danii. Colinda nu numai copiii ci si cei in virsta. Daca la orase ei bat in usa dinspre strada cerind daruri de la stapinii casei, in sate copiii merg pe acoperisurile caselor. Trebuie sa se aiba in vedere ca in satele armenesti acoperisurile caselor sint drepte si legate una de alta, astfel ca e usor sa se treaca pe un acoperis de la o casa la alta. In multe provincii exista obiceiul de a se atirna de cosul casei traiste, briuri sau ciorapi colorati. Copiii striga de pe acoperis «Bunica, pune ceva in traista mea si in ciorapul meu» daca i se raspunde de jos «Draga, n-am nimic copiii» striga de sus «Sa-ti cada un soarece in oala». Tinerii logoditi isi atirna briurile lor scumpe si primesc in ele fel de fel de fructe, fara sa-si vada insa logodnica“.
Foto stanga sus – miniatura armeneasca
Scriitorul, economistul si omul politic Varujan Vosganian ne (re)aminteste pe site-ul sau (http://vosganian.ro/) secvente din istoria acestor sarbatori: „Astăzi, 6 ianuarie, armenii din întreaga lume sărbătoresc Crăciunul și Boboteaza. In ziua de 6 ianuarie, armenii ortodocsi de pretutindeni sarbatoresc ziua Nasterii Domnului. Cu acest prilej doresc sa urez membrilor comunitatii armene din Romania, armenilor de pretutindeni si celor care ii pretuiesc sarbatori fericite, un an nou mai frumos, cu belsug in casa si cu liniste in suflet. Adesea, datorita faptului ca poporul armean sarbatoreste Craciunul dupa Anul Nou, se considera ca aceasta se datoreaza utilizarii de catre armeni a calendarului iulian, <pe stil vechi>. Acest lucru nu corespunde adevarului, dat fiind ca armenii utilizeaza calendarul Gregorian, dar sarbatoresc Craciunul pe 6 ianuarie, in aceeasi zi cu Boboteaza, in timp ce crestinii ortodocsi de rit vechi sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie si Boboteaza pe 19 ianuarie. In fapt, sarbatorind Craciunul si Boboteaza in aceeasi zi, pe 6 ianuarie, armenii pastreaza traditiile initiale ale crestinismului. Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine). Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului. In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451). Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului. Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, potrivit careia Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie. De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat. Impreuna cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeana, exista o seama de alte Biserici Ortodoxe Orientale, asa-numite ne-Chalcedoniene, care pastreaza aceeasi traditie a sarbatoririi Craciunului pe 6 ianuarie, odata cu Boboteaza: Biserica Egipteana Copta, Biserica Ortodoxa Etiopiana si cea Eritreeana, Biserica Ortodoxa Siriaca precum si Biserica Ortodoxa Malankara din India„.
Sarbatori fericite!