Muzeul Brăilei a găzduit miercuri, 12 mai, lansarea cărţii “CORĂBII DE ÎNTOARCERE” de Viorel Coman (pseudonimul literar ales de prof. Viorel Mortu – fost inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila). Volumul – publicat la Editura Istros, a muzeului brăilean – cuprinde texte apărute întrun cotidian local, dar ele nu sunt simple articole de ziar, ci eseuri elaborate pe care autorul le-a gândit cu grijă sub semnul interogaţiei “Există o literatură brăileană?” la care s-a străduit să dea seamă şi, mai mult decât atât, pentru care a încercat să creioneze notificări semnificative şi atunci când autorii aleşi ca stindard nu au legături de „sânge” cu Brăila. Şi astfel, în paginile volumului – paginat cu simplitate, aerat şi citibil – se regăsesc idei şi comentarii (în această ordine) despre Panait Istrati, Mihail Sebastian (şi o posibilă “legătură”/ filiaţie cu Mircea Eliade, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Perpessicius, Ilarie Voronca, Marcel Gafton, Nicăpetre (prezent aici nu neapărat în calitatea sa firească de artist plastic), Fănuş Neagu, Mihai Eminescu.
Foto, autorul volumului lansat:
Arheologul Ionel Cândea – directorul muzeului gazdă, amfitrion şi moderator al evenimentului – a ţinut în deschidere să ne reamintească faptul că suntem, nu doar la “botezul” unei cărţi, ci şi la un moment deosebit din punct de vedere al creştinismului, fiind şi vecernia la Înălţarea Domnului. A fost aceasta o pregătire a sufletului celor prezenţi – destui dintre colegii de breaslă ai autorului, între care l-am remarcat şi pe inspectorul şcolar general actual, profesorul (de matematică…) Viorel Botea – pentru primenirea întru literatură “de Brăila” (n.aut. Dacă îmi permiteţi apropierea de tipul comentariului de brand-uire comercială… hm…).
Primul vorbitor, care a lansat şi idei ceva mai pesimiste referitoare la fenomentul literar contemporan în integralitatea lui, a fost Dumitru Tiutiuca – cadru universitar de la Galaţi, un brăilean dar mai cu seamă prieten cu autorul, aşa cum de altfel a şi ţinut să mărturisească public. Aşa că expozeul a fost mai mult o seamă de comentarii cu iz de conversaţie între buni amici, din care nu au lipsit expresii de genul “nu mai suntem capabili de bucuria autentică a sărbătorii, ne omoară festivismul…” sau “de obicei la lansări se vorbeşte la superlativ…”. Totuşi, Dumitru Tiutiuca a făcut şi sublinierile esenţiale referitoare la volumul în cauză, anume că tema – identificarea eternului brăilean – l-a cucerit, şi chiar nefiind una nouă, a permis autorului să se desfăşoare întrun areal generos. “Întotdeauna intelectualii brăileni au fost preocupaţi de această temă. Problema este complexă, vine din spiritul brăilean, întrebarea este mereu actuală (…) Dar, identitatea locală trebuie să aibă deschidere către lume, către Europa. Cartea lui Viorel Mortu pregăteşte tocmai această idee, că spaţiul brăilean are deschidere către Occident”, a mai afirmat Dumitru Tiutiuca.
Publicul a avut ocazia să audieze şi fragmente biografice narate direct de însuşi autorul lansat, inclusiv unul în care aflăm cum Fănuş Neagu (pe care autorul nostru l-a ales şi ca temă de doctorat), primindu-l pe Viorel Mortu şi un text al său, nu l-a încurajat aşa cum a visat şi cum aştepta de fapt. “Neputând să mă dezvolt în plan creator aşa cum aş fi dorit, am mers spre zona criticii”, a mărturisit Viorel Mortu, spunând – amuza(n)t – şi că “românul se naşte poet şi moare critic”.
Alte valenţe ale scrierilor din volum descoperite de Dumitru Tiutiuca: un jurnal de lectură în care, în prim plan, se aşează interesul autorului pentru carte din dublă perspectivă – de cadru didactic, şi pentru literatură; autorul este un portretist exemplar, personajele fiind creionate cu siguranţa unui pictor, în paginile cărţii universitarul regăsind calităţi de eseist adevărat. Şi încă: “Şi cum eseistul este de obicei şi moralist, aşa este şi Viorel Mortu, ba chiar unul pozitivist. Veţi înţelege omul citind această carte”.
Invitat, de asemenea, să prezinte volumul şi autorul, Zamfir Bălan – director adjunct la Muzeului Brăilei – a ţinut din capul locului să precizeze că “nu este o carte de critică aşa cum ne-am fi aşteptat, cu aparat critic şi tot complexul de elemente conexe, dar este o carte îmbogăţită cu elemente din literatura însăşi vorbind despre literatură. În cartea lui Viorel Mortu se regăseşte o imagine primordială a Brăilei şi fiecare personaj, cu drumurile sale spirituale, nu face decât să redea această imagine, magică… Cartea nu este doar o antologie de texte critice, miza autorului fiind aceea de a contura o hartă spirituală a locului, o autentică Imago mundi aici, la Brăila”.
Un alt vorbitor la lansare, invitat din sală – nu de la prezidiul adunării – a fost Vasile Datcu, prozatorul brăilean ţinând să-l felicite pe autor în calitate… de inginer navalist, după cum a precizat, cu umor (de genul “noi suntem a dracului, nu plecăm de-aici decât în coşciuge!…”), felicitări mai cu seamă pentru titlu, unul care dă seamă de un trecut (uitat…hm…) al urbei, mare port la Dunăre, unde şi soseau foarte multe nave. Totodată, Vasile Datcu descoperă volumul ca pe o adevărată busolă culturală, autorii prezentaţi de Viorel Mortu putând fi asimilaţi unor vâslaşi care îl ajută pe autor să ajungă la margine…, la mal.
Ionel Cândea şi-a exprimat bucuria pentru întâlnirea în aceleaşi coperţi a atâtor personalităţi, şi asta pentru că sunt mari brăileni care făgăduiesc un nume Brăilei şi în viitor, cum e Vasile Băncilă – regăsit şi recuperat, (n.aut. În mare parte prin efortul Mutzeului Brăileli şi al Editurii Istros”, ori Perpessicius – descoperitorul, întru eternitate, de Eminescu.
Nu în ultimul rând, Viorel Mortu a adus precizări suplimentare despre volum, care este parte integrantă întrun proiect personal mai amplu, publicistic, început cu ani în urmă, volum ce va fi urmat de un altul, similar. Cu trimiteri din zona propriilor interese literare, cu explicitări şi referinţe la Fănuş Neagu ori Sebastian, citate din Arghezi etc., autorul s-a dezvăluit publicul ca unul care este interesat de domeniul cultural şi, deopotrivă, de cel social, implicarea fiind un sens constructiv în care se vede conlucrând, alăturându-se înaintaşilor şi dând seama de… apartenţa sa la Brăila în acest mod. Îi dorim să reuşească în demersul său!
Laureații ediției 2021 Festivalului național ”George Bacovia” de la Bacău (în foto toți patru), evident că pentru cititori se transformă în invitații/ sugestii de… lectură din cărțile domniilor lor: 
BRAILA CHIREI 