Arhive etichetă: CULTURA

Marian Căpățână, un consilier județean de care Brăila are nevoie

*Încă un mandat ar fi la fel de benefic ca și celelalte două de până acum, câștigate ca independent * Noi știm că a ajutat Cultura, chiar și cu banii personali – cine mai poate să spună că a făcut asta?

   

Marian Căpățănă

     Marian Căpățână – consilier județean (mult timp independent) – candidează acum pe lista PNL tot la Consiliul Județean (CJ). Și bine face. Este consilierul care a insistat pentru cel puțin două proiecte culturale care ne-au făcut bine (ca societate… chiar dacă putini gustă Cultura de calitate; e problema lor!): Filarmonica „Lyra – George Cavadia” și simpozionul/ Tabăra internațională de sculptură „Nicăpetre” (s-a finalizat mereu cu destule sculpturi care împodobesc și – ca nu au toate socluri și nu au fost duse la locul lor asta e altă poveste – vor înfrumuseța orașele brăilene).

       În plus, Marian Căpățână este omul care și-a oferit banii personali pentru o revista culturală a județului. Și știti ce e interesant? Cât a plătit Marian Căpățână, revista s-a tipărit (măcar atunci am avut și noi o revistă, că toate judetele au!). Apoi… promisiuni, și revista e pe undeva, într-un calculator.
         Cei care nu îl plac ca medic veterinar nu au decât să se adreseze altor colegi de breaslă. La CJ, Marian Căpățână și-a făcut nu doar datoria, ci este cu adevărat în slujba cetățenilor, așa cum cere fișa postului. Ceea ce alții, destui, nu au făcut… ci doar și-au luat indemnizația lunară și cam atât.
        Așa că la CJ se poate vota, în 27 septembrie 2020, lista PNL cel puțin pentru candidatul Marian Căpățână.
 
Braila Chirei, revista de cultură și informatie (Armanda Filipine)
 
Nota red. Această postare e departe de a fi parte din promovarea electorală. E pur și simplu un adevăr. Și un exemplu. Așa ar trebui să fie toți cei care fac parte din CJ. Și din CLM. E adevărat și că foarte rar se permite unui consilier să introducă proiecte proprii pe ordinea de zi. De obicei le promovează președinteie CJ sau primarul. Dar Marian Căpățână a reușit. Și cu siguranță va mai avea astfel de reușite! Pentru Brăila

Comisarul european Tibor Navracsics, vizită în România

*Responsabilul pentru educație, cultură, tineret și sport se va afla în România în 6 şi 7 iunie 2018 

 

Tibor Navracsics

– comisar european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport vizitează România în 6 şi 7 iunie 2018. Miercuri, înaltul oficial european are programate întrevederi, în București, cu Valentin Popa – ministrul Educației naționale, cu  George Ivaşcu – ministrul Culturii și identității naționale, cu Ioana Bran – ministrul Tineretului și sporturilor și cu Mircea Dumitru – rectorul Universității București. De asemenea, comisarul european participă şi un dialog cu cetăţenii pe tema „Viitorul Europei” – dezbatere ce face parte din agenda forumului Eurosfat 2018, fiind programată tot în 6 iunie 2018, de la ora 16.00, la Casa Universitarilor (str. Dionisie Lupu nr. 46).

Joi, 7 iunie 2018, comisarul Navracsics merge la Tîrgu Mureș unde va participa la un forum pe tema educației, urmat de o dezbatere cu privire la patrimoniul cultural. Începând cu ora 12.30, înaltul oficial european și Kelemen Hunor – președinte Uniunea Democrată Maghiară din România vor susține declarații de presă comune, la Palatul Culturii din Tîrgu Mureș.

Nota red. Vizita este importantă şi în contextul în care 2018 este declarat Anul European pentru Patrimoniu Cultural (https://europa.eu/cultural-heritage/), ceea ce ar permite oficialilor români să solicite sprijin şi expertiză pentru realizarea unor proiecte de impact în domeniu. Nu în ultimul rând, faptul că la 1 ianuarie 2019 România va prelua preşedinţia Consiliului Europei este, totodată, un subiect de dialog cu înaltul oaspete care poate oferi răspunsuri la diverse dileme locale.

În bugetul UE pe 2021-2027, mai mulţi bani pentru sectoarele culturale și creative

*Banii vor putea merge către zona media, cultură şi IMM-uri, organizaţii care activează în medii creative, digital etc. şi fac legătura între primele domenii 

Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru 2021-2027 propus de Comisia Europeană (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/29/bugetul-ue-politica-flexibila-de-coeziune-dupa-2020-pentru-coerenta-dezvoltare-regionala/) include majorarea la 1,85 miliarde euro a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, dar și operele audiovizuale. Propunerea este cu atât mai atarctivă cu cât şi 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural https://europa.eu/cultural-heritage/. În următoarea perioadă, cei interesaţi vor fi atenţi la anunţurile privind deschiderea liniilor de finanţate pe domeniile menţionate. Foto de la prezentarea bugetului, comisarii europeni Tibor Navracsics şi Mariya Gabriel.

Andrus Ansip – vicepreședinte pentru piața unică digitală: „Mediul digital a transformat peisajul nostru cultural, aducând cu sine noi provocări și oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene. Vrem ca autorii, creatorii și producătorii din UE să profite la maximum de aceste noi oportunități legate de tehnologiile digitale”.

Tibor Navracsics, Mariya Gabriel

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Cultura a ocupat întotdeauna un loc central în cadrul proiectului european. Ea este elementul care unește oamenii. Sectoarele culturale și creative joacă, de asemenea, un rol crucial de stimulare a evoluției economice și sociale, permițându-ne să construim relații internaționale puternice. Ne propunem obiective ambițioase în domeniul culturii și un robust program Europa creativăn.e va permite să le transformăm în realitate. Fac apel la toate statele membre și la Parlamentul European să susțină această abordare”.

Mariya Gabriel – comisarul pentru economie digitală și societate digitală: „Sprijinul pe care îl acordăm sectoarelor culturale este esențial pentru a ajuta industria europeană să fie mai competitivă. Un sector audiovizual puternic, pe care îl putem realiza prin programul MEDIA al Europei creative, va consolida cultura, identitatea și diversitatea europeană și va contribui la consolidarea valorilor noastre comune în materie de libertate și de pluralism ale mijloacelor de comunicare în masă”.

Propunerea de buget a Comisiei Europene de consolidare a sectoarele culturale și creative ale UE se axează pe trei domenii: Media – programul din Europa creativă care sprijină industria de film și alte industrii audiovizuale din UE, cultura și acțiunea intersectorială: 1) Media – 1.081 miliarde euro vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi mai multe fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE pentru a spori accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene; 2) Cultură – 609 milioane euro din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe, 3) Intersectorial în domeniile cultural şi media – 160 milioane euro vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.

** * Iniţiatorii sunt conştienţi că domeniul cultural joacă un rol pozitiv în consolidarea societății europene, a economiei în particular. În procesele de digitalizare și concurență globală, tot mai accentuate, este necesar un sprijin susținut în sectoarele culturale și creative europene: se pot face mai multe pentru a stimula producțiile transfrontaliere, pentru circulaţia operele europene astfel încât ele să fie distribuite la scară mai largă, să se poată profita la maximum de tehnologiile digitale, menținând în același timp diversitatea culturală și lingvistică a Europei; prin consolidarea culturii și creativității în UE, se poate sprijini mai bine libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, cruciale pentru menținerea unor societăți deschise, favorabile incluziunii și creative – motive pentru care Comisia propune majorarea finanțării pentru programul Europa creativă  https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/

** * Programul Europa creativă este disponibil în perioada 2014-2020. Propunerea de nou program Europa creativă face parte din capitolul „Investiția în oameni” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Principalul obiectiv este de a promova cultura europeană care contribuie la formarea unei identități europene. Noul program urmărește, de asemenea, să le ofere cetățenilor mijloace de acțiune prin promovarea și protejarea drepturilor și a valorilor fundamentale și să creeze posibilități de implicare și de participare democratică a acestora la procesul politic și la societatea civilă. Sprijinul european pentru sectorul cultural și al audiovizualului a fost acordat timp de mulți ani prin intermediul a diferite programe de finanțare. Programul Europa creativă 2014-2020 reprezintă o platformă unică de coordonare și de sprijin constructiv pentru sectoarele culturale și creative pe întregul continent. Noua propunere de program se bazează pe experiența acumulată și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează, dar şi pe Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 care are în obiective sensibilizarea cu privire la patrimoniul comun – și totuși divers – al Europei și consolidarea identității europene.

Timișoara va fi Capitală culturală europeană în 2021

*Vor fi trei capitale europene ale culturii în 2021: un oraș din România – Timișoara, un altul din Grecia și un al treilea dintr-o țară candidată sau potențial candidată la aderarea la UE

timisoara_vedere_aeriana        Comitetul de selecție responsabil cu evaluarea orașelor românești candidate la titlul de „Capitală culturală europeană” (site la https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/capitals-culture_en) în 2021, format din experți independenți, a recomandat ca titlul să fie acordat municipiului Timișoara – proiectul fiind sub genericul „Light up your city’ (site al asociatiei la http://www.timisoara2021.ro/); desemnarea oficială a municipiului Timișoara va avea loc în lunile următoare. Patru orașe au fost incluse pe lista scurtă în urma preselecției din decembrie 2015: Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timisoara. Anunțul a fost făcut in după-amiaza de 16 septembrie 2016, in conferință de presă la Biblioteca Națională din București, in prezența ministrului Culturii – Corina Suteu (care a postat aproape instantaneu și pe reteaua Facebook numele Timișoarei). N.aut. De fiecare dată cand s-a relalat subiectul, a fost punctat faptul că o mare importanță in punctarea proiectelor a avut politica dedicată culturii a administrațiilor din orasele candidate.  Foto din Timișoara preluate de pe net.

Tibor Navracsics – comisar european pentru educație, cultură, tineret și sport, a declarat: „În 2021, România va fi gazda celei de a doua Capitale culturale europene, după Sibiu, în 2007. Interesul a fost considerabil, fiind depuse inițial 14 candidaturi, din care au fost preselectați patru finaliști. Cifrele demonstrează, încă o dată, cât de populară este această inițiativă UE în rândul orașelor și al cetățenilor săi. Doresc să felicit Timișoara pentru dosarul de candidatură câștigător. Sunt încrezător că Timișoara le va oferi vizitatorilor din Europa și din întreaga lume ocazia de a descoperi orașul și patrimoniul său cultural și de a aprecia diversitatea culturală din Uniunea Europeană, precum și valorile noastre comune. Sunt convins că acest titlu îi va aduce Timișoarei beneficii importante pe termen lung, atât culturale, cât și economice și sociale, așa cum s-a întâmplat cu multe alte orașe desemnate capitale culturale europene în trecut„. 2016-02-03-timisoara-1

Lansat în 1985, la inițiativa ministrului grec al culturii de atunci, Melina Mercouri, proiectul „Capitalelor culturale europene” a devenit, între timp, unul dintre cele mai ambițioase proiecte culturale ale Uniunii Europene. Motivația inițială a proiectului este, în prezent, mai pertinentă decât oricând: de a le oferi europenilor ocazia de a afla mai multe despre cultura celorlalți, de a intra într-un dialog intercultural și de a se bucura de istoria și de valorile comune pe care le dețin, cu alte cuvinte, de a trăi sentimentul de apartenență la comunitatea europeană. De-a lungul anilor, proiectul „Capitale culturale europene” a crescut în anvergură și importanță, contribuind la dezvoltarea culturală, socială și economică a multor orașe și regiuni învecinate din Europa.

2016-02-03-timisoara      În conformitate cu Decizia Parlamentului European și a Consiliului privind acțiunea UE „Capitale culturale europene”, vor fi trei capitale europene ale culturii în 2021: un oraș din România, un altul din Grecia și un al treilea dintr-o țară candidată sau potențial candidată la aderarea la UE. Comitetul de selecție din Grecia se va reuni în luna noiembrie 2016, iar selecția pentru țările candidate/potențial candidate va avea loc la Bruxelles în octombrie. Actualul sistem de acordare a titlului de „Capitală culturală europeană” prevede ca selecția să aibă loc în două runde: o preselecție, în urma căreia este întocmită o listă scurtă cu orașele candidate, și o selecție finală, la aproximativ nouă luni după preselecție (un singur oraș este recomandat pentru acordarea titlului). Orașele selectate sunt ulterior desemnate oficial capitale culturale europene de către statele membre respective.

           România a lansat o invitație de depunere a candidaturilor în decembrie 2014. 14 orașe și-au exprimat interesul: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu-Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureș și Timisoara. Preselecția a avut loc în decembrie 2015 și patru orașe (Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara) au fost incluse pe lista scurtă și li s-a acordat timp până în august 2016 să-și definitiveze candidaturile. Conform criteriilor de selecție, orașele trebuie să pregătească un program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care să încurajeze participarea părților interesate din oraș și din vecinătățile acestuia și să atragă vizitatori din întreaga țară și din Europa. Programul trebuie să producă un impact de durată și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului respectiv. Localitățile trebuie să dovedească, de asemenea, că se bucură de sprijinul autorităților publice locale competente și că au capacitatea necesară pentru a implementa proiectul. Toate candidaturile din România au fost evaluate de o comisie alcătuită din 12 experți independenți – doi experți desemnați de Ministerul Culturii din România și alți zece numiți de instituțiile și organismele Uniunii Europene.

              Cei zece membri ai comisiei desemnați de instituțiile și organismele Uniunii Europene sunt: (numiți de Comisia Europeană) Steve Green (Regatul Unit) cu o vastă experiență în domeniul relațiilor culturale internaționale și în promovarea rolului culturii și al competențelor lingvistice în societate alături de rețeaua EUNIC (rețeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană) și British Council; Jordi Pardo (Spania) – director general al Fundației Pau Casals și expert în planificare strategică și reînnoire urbană prin cultură și turism; Suzana Žilič Fišer (Slovenia) – profesor și șef al Departamentului de Comunicare Media din cadrul Universității din Maribor și director general al Maribor – Capitală culturală europeană 2012; (numiți de Consiliu) Ulrich Fuchs (Germania), director artistic adjunct și director de programe al Linz (Capitală culturală europeană 2009) și Marseille-Provence (Capitală culturală europeană 2013); Aiva Rozenberga (Letonia) – director al Institutului Leton și director de programe al Riga – Capitală culturală europeană 2014; Pauli Sivonen (Finlanda) – director al Muzeului Serlachius; (numiți de Parlamentul European) Sylvia Amann (Austria) – specialist în dezvoltare urbană, regională și rurală, cultură și economie creativă; Cristina Farinha (Portugalia) – expert în dezvoltarea sectoarelor creative și strategii culturale naționale; Agnieszka Wlazeł (Polonia) – expert în dezvoltarea publicului, fost director general și director artistic la diferite festivaluri de artă; (numiți de Comitetul Regiunilor) Alain Hutchinson (Belgia) – comisar al Guvernului de la Bruxelles, responsabil cu relațiile cu organizațiile europene și internaționale și viceprimar al Saint Gilles responsabil cu educația.

             După Wrocław (Polonia) și Donostia-San Sebastián (Spania) în 2016, Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru) vor fi capitale culturale europene în 2017, Leeuwarden (Țările de Jos) și Valletta (Malta) în 2018, Matera (Italia) și Plovdiv (Bulgaria) în 2019. Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) au fost recomandate să fie capitale culturale europene în 2020.

La Galati, festival „Antiquitas Rediviva” – editia III

*In 16 si 17 septembrie 2016, organizat de Directia Judeteana pentru Cultura, Primaria Galati si Asociatia „Tinerii si Viitorul’ *Participa asociatii de reconstruire istorica din Constanta, Cluj, Salaj 
afis-festival-galati        A treia editie a Festivalului „Antiquitas Rediviva” are loc la Galati in 16 si 17 septembrie 2016, organizat de Directia Judeteana pentru Cultura, Primaria Galati si Asociatia „Tinerii si Viitorul’ . O atractiva parada a costumelor antice va putea fi urmarita pe faleza, cu membri ai asociatiilor de reconstruire istorica din judetele Constanta, Cluj, Salaj. Amanunte… pe afis!

Galatenii si nu numai ei sunt asteptati la acest eveniment cu incarcatura istorica.

Ca noutate, transportul cu mijlocul de transport in comun va fi gratuit, traseul fiind de la capatul traseului 102 din Micro 20 pana la Tirighina si retur.

Viata strazii. Grija pentru sanatate (hm!?)

dscn8695    Aici, pe colt (in Braila, B-dul Independentei, fost Carol, cu str. Mihai Eminescu fosta Regala), era o librarie; cu vitrina plina de carti – titluri unul si unul, autori consacrati sau mai putin cunoscuti, carti din paginile carora inveti cate ceva din minunatiile lumii, o cunoastere care ne face mai buni, mai intelepti, mai pregatiti sa luam in piept provocarile vietii.

Acum, descopar ca libraria – ca multe altele, de fapt, in orasul (fara salcami, mai nou) lui Mihail Sebastian si al lui Panait Istrati – a pierit; in locul ei este o farmacie, de parca de asta era nevoie cata vreme exact alaturi mai e una si la vreo cincizeci de metri pe fosta Regala e alta… Oara cine da asemenea aprobari? Cui ii pasa de sanatate atat de mult incat nu ajuta intai medicii si educatia, cultura?!? Si daca tot stau pe-acolo destui copii, si scoala incepe in cateva zile (luni, 12 septembrie 2016), oare s-a intrebat cineva de unde isi ia un elev un creion, un caiet peste cateva zile? Merge pana in centru sau la magazinele mari ori tocmai in zona Pietei mari? Pe vremuri, in secolul XIX chiar, existau cateva reglementari in acest sens si prefecturile nu permiteau deschiderea mai multor afaceri dacat putea suporta zona, populatia (numar, putere de cumparare)… poate ca era mai bine, poate nu…

Ma intreb si eu, retoric… pentru ca nu e Champs-Élysées, si nu e vorba de mai multe spatii comerciale ale unor firme celebre de imbracamaninte si incaltaminte. Da, ar fi fost frumos sa fie unul langa altul magazine cu produse Bvlgari, Davidoff, Giorgio Armani, Gucci, Hermes, Hugo Boss, Issey Miyake, Jean Paul Gaultier…

Dar cea mentionata la inceputul acestui text nu e singura anomalie a zilelor noastre si a acestui oras complet dezaxat, uratit de locuitorii ei care parca nu au cei 7 ani de-acasa si nu ar fi facut scoala aia obligatorie (si doar cunosc multi profesori care isi fac cu cinste datoria!)… Dar e o situatie care nu imi place. pentru ca acum la farmacie te duci ca orice pravalie: vrei ceva, ti se da, fara reteta, ba inca se mai dau si sfaturi, iar multe asa-zis „medicamente” sunt trecute prin comisiile de avizare fara cercetarile, studile, probele si testarile necesare – de aceea li se spune „supliment alimentar”… Traim in societatea de consum, dar nici chiar asa; asta nu e economie de piata, ci debandada! Circ! … Nu imi place si va spun si voua, stimati cititori, Ca sa intelegem ca nu asta e normalitatea. NU! Si trebuie sau ar trebui sa facem ceva, pentru ca societate civilizata inseamna ordine si reguli care sa ajute omul, nu sa-l zapaceasca si sa-l distruga.