Arhive etichetă: decembrie 1989

”Sibiu ’89”, filmul lui Tudor Giurgiu prinde contur

*Zilele acestea, bucuria cinefililor, se strigă ”Acțiune! Motor!” la Brăila *Din distribuția noului film – al cărui subiect face referire la dramaticele evenimente din decembrie 1989 – fac parte și Andi Vasluianu, Marius Manole, dar și Emilian Oprea, Alin Florea, Liviu Pintileasa – pe ultimii trei regizorul i-a avut și în ”De ce eu?”

Tudor Giurgiu – regizorul care a înființat bucuria numită TIFF (Festivalul Internațional de Film Transilvania https://tiff.ro și platforma de film omonimă etc.) – lucrează în prezent la ”Sibiu ’89” . ”Filmul spune o poveste inspirată din evenimente reale întâmplate la Sibiu, în decembrie 1989, odată cu căderea regimului Ceaușescu. Despre goana după presupușii teroriști, despre confuzie, manipulare și dezinformare” (scurta prezentare este și pe pagina https://www.facebook.com/Sibiu89 din rețeaua Facebook unde apare un adevărat jurnal de filmare și de idei în așa fel încât cei interesați – dar cine nu ar fi interesat de Revoluție sau ce-o fi fost atunci?! – să știe la ce să se aștepte).

Din fotografiile postate de regizor pe rețeaua socială se văd și care sunt actorii din distribuție sau o parte dintre ei. Îi voi numi pe Andi Vasluianu și Marius Manole – nume deja sonore în branșă, dar și pe Emilian Oprea, Alin Florea (ultimii trei menționați sunt în fotografie), Liviu Pintileasa – pe ei, Tudor Giugiu i-a avut și în distribuția de la ”De ce eu?”, tot un film (și ce film! O bucurie a iubitorului cinefil… am scris cronică pentru revista ”Litera13 – nr. 2 disponibil la https://www.litera13.ro/2015/06/revista-litera13-nr-2-2015.html) inspirat din realitate și încă una la fel de dramatică, dar de alt tip (personajul principal are toate datele regretatului procuror Cristian Panait… și cine a urmărit media, știe cât de cât subiectul culminat cu sinuciderea magistratului în 2002, la numai 29 de ani, pe fondul unor situații în care presiunea politică a jucat un rol).

Vă prezint din noul film al lui Tudor Giurgiu și cu altă imagine, de azi – 10 februarie 2022 – cu moara Lykiardopoulos (după numele familei de greci care a avut-o în proprietate, obiectiv inclus în Lista Monumentelor istorice, construcție finalizată în 1912, iar în 1920 spre exemplu avea o producție de 25 vagoane de făină zilnic – ceea ce rivaliza sau chiar întrecea tot ce era similar în Europa acelei vremi) – un reper industrial al Brăilei, o Brăilă care nu mai e atât de înfloritoare economic cum era la vremea activității acestei splendide mori, construcție impozantă, lăsată din păcate în seama timpului. Bineînțeles că moara cu istoricul ei adevărat (ar merita și ea o poveste măcar! promit că mă ocup de asta!) nu are vreun rol anume în noul film al lui Tudor Giurgiu. Este un reper de context și, dat fiind titlul și – evident – subiectul filmului, clar că nu va reieși deloc că e la… Brăila. Important e că regizorul a găsit aici locuri bune de filmare și, cel puțin azi – după cum se vede în imagine – a fost inclusiv vremea bună. Iar noi îi dorim să fie cu spor. Abia așteptăm să vedem ce va ieși!

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Casting în Brăila și Galați; pentru un film de Tudor Giurgiu

*Duminică și luni, 20 decembrie, castingul are loc la Braila – in Teatrul ”Maria Filotti” și marți la Galați* Producția cinematografică va fi ”Sibiu ’89” în regia lui Tudor Giurgiu * Filmările vor avea loc la Brăila în lunile ianuarie – februarie 2022

Se reia activitatea de selecție a viitorilor figuranți pentru o producție cinematografică românească (https://brailachirei.wordpress.com/2021/12/07/casting-la-braila-se-va-filma-anul-viitor/). Filmul este ”SIBIU ’89” în regia lui Tudor Giurgiu (realizatorul filmului ”De ce eu?” (2015) unde Emilian Oprea, actor brăilean pe atunci, deține rolul principal, deopotrivă inițiatorul TIFF). Producția va fi o ficțiune inspirată de evenimentele (reale) din decembrie 1989.

Se caută persoane cu vârste peste 18 ani. Castingul are loc la BRĂILA în Teatrul ”Maria Filotti” – înscrierile se fac duminică, 19 decembrie, între orele 10.00 – 14.30 și luni, 20 decembrie, între orele 10.00 -17.00
și la GALAȚI în Teatrul ”Fani Tardini” înscrieri marți, 21 decembrie, în intervalul orar 13.00 – 16.30.

Mai multe detalii la tel: 0770784525 (Maria), 0744269279 (Mădălin) sau pe casting@connectcasting.ro, cu subiectul ‘’Casting Brăila/Galați’’ – Agenția ConnectCasting.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Ziua Memoriei Victimelor Comunismului – 21 decembrie

*Jertfa celor uciși în decembrie 1989 să ne fie călăuză…

   Despre data de 21 decembrie, devenită prin lege Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România (ca urmare a evenimentelor petrecute în 1989… români morți, gloanțele care i-au ucis fiind trase de români – din armată și securitate) istoria recentă nu dă mărturie (încă) în manuale și cărți dedicate studenților. Au apărut, e drept, mărturii în câteva volume (dar nu avem siguranța că sunt sută la sută autentice), articole în publicații media, s-au făcut emisiuni radio și tv, există informații și pe canalul You Tube. Dar adevărul nu s-a aflat despre ceea ce numim acum Revoluția din decembrie 1989 și nici nu au răspuns cum trebuie cei care au fost atunci personaje principale la întrebări esențiale: a fost lovitură de stat (la început), a fost manipulare (prin intermediul radioului și televiziunii publice), cine a ucis, cine trăgea de pe blocuri, de unde până unde diversiunea cu apa infestată etc.

Foto (arhiva Agerpres) cu scutieri și manifestanți în 21 decembrie 1989, în Piața Victoriei, București – acolo s-a și tras, au murit oameni în acea noapte – aproape 50 de morți atunci (când s-a tras în Piața Victoriei și la Intercontinantal)

Data de 22 decembrie este acum Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății. Despre ambele aceste zile importante în istoria recentă scrie în mesajul său premierul liberal Ludovic Orban și din cuvântul său extragem câteva idei care merită să fie motto-ul zilei: jerta celor morți din decembrie 1989 să ne fie călăuză; să ne comportăm demn, să fim utili societății nu doar nouă înșine…

Luna decembrie a devenit pentru România simbolul eliberării de sub dictatura comunistă. S-au împlinit zilele trecute trei decenii de când scânteia anticomunistă s-a aprins la Timișoara; astăzi, 21 decembrie, cinstim Memoria Victimelor Comunismului în România, iar mâine, 22 decembrie, marcăm 30 ani de la Victoria Revoluției Române și a Libertății. Sfârșitul anului 1989, în care românii s-au ridicat cu mult curaj pentru libertate, adevăr și dreptate și au pus capăt regimului tiranic și corupt, a schimbat cursul istoric al României. Românii au ales atunci un drum pe care și l-au dorit ireversibil și care a constituit punctul de plecare și un fundament solid pentru respectarea drepturilor omului, libertate de expresie, democrație parlamentară, pluralism în toate aspectele vieții publice, economie de piață, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.
România de astăzi, atașată valorilor democrației, este un bun câștigat cu suferința și jertfa eroilor și martirilor, a tuturor celor care au știut, au putut și au avut curajul să spună nu regimului dictatorial și să dovedească faptul că dorința de libertate, solidaritatea, speranța nu pot fi ucise de gloanțe. Avem datoria să omagiem memoria tuturor celor care au pus libertatea mai presus de propria viață pentru ca România să renască, eliberată din carapacea regimului comunist. Avem responsabilitatea, față de memoria martirilor Revoluției Române, să se facă dreptate, iar societatea românească să cunoască adevărul. Sunt încă printre noi persoane care, în acele zile tulburi, au fost rănite ori și-au pierdut copiii, părinții sau pe cineva drag și care așteaptă ca instituțiile statului de drept să facă dreptate. Sunt răspunsuri prea mult timp așteptate de români și în lipsa cărora coeziunea și încrederea societății au fost șubrezite. Avem atât datoria, cât și responsabilitatea față de sacrificiul eroilor Revoluției Române de la 1989 să apărăm drepturile, libertățile și valorile pentru care ei au luptat și să nu permitem niciunei puteri politice să mai acționeze împotriva cetățenilor. Iar pilda cea mai puternică a istoriei recente este că democrația, libertățile și dreptul fiecărui român la o viață prosperă trebuie apărate zi de zi, cu fermitate, pentru a ne asigura că represiunea și crimele împotriva propriului popor nu vor mai avea loc niciodată”.
Ludovic Orban, prim-ministru al României