Arhive etichetă: dezastre

La Bucureşti, lansarea campaniei „UE salvează vieți”

*O expoziţie interactivă poate fi vizitată la centrul comercial Plaza România până pe 6 mai 2018, în intervalul 10.00 şi 22.00 * Caravana de informare va merge apoi la Roma, Berlin, Marsilia, Madrid

 

la lansare; foto Reprezentanţa Comsiiei Europene în România

Campania „UE salvează vieți” – evenimentul central fiind deschiderea unei expoziţii interactive, de realitate virtuală – a avut lansarea oficială vineri, 27 aprilie 2018, la București. Scopul campaniei este informarea publicului larg cu privire la contribuția Uniunii Europene la coordonarea răspunsului de urgență în cazul unor dezastre naturale și a altor crize. București devine astfel încă un oraș european în care, prin intermediul unor imagini filmate la 360 de grade, participanţii vor experimenta într-un mod unic operaţiunile de protecţie civilă şi asistenţă umanitară în Europa și în alte părți ale lumii. Expoziţia interactivă poate fi vizitată zilnic între 27 aprilie şi 6 mai 2018, în timpul programului de funcţionare a centrului comercial Plaza România din București, de luni până duminică, în intervalul 10.00 şi 22.00.

       La deschiderea oficială au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Ministerului Afacerilor Interne, Primăriei București, membri ai Societății Naționale de Cruce Roșie din România.

      „Această campanie își propune să aducă Europa mai aproape de cetățeni arătându-le, prin intermediul unor experiențe impresionante de realitate virtuală modul în care UE acționează pe teren pentru a proteja bărbații, femeile și copiii în situații care le pun viața în pericol”, a declarat Ștefan Turcu – purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România, instituţia fiind principal organizator local al evenimentului.

„România reuşit să devină membru activ al Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene (UE), a răspuns la apelurile de urgenţă ale altor ţări şi a devenit membru voluntar în cadrul acestui mecanism. Fiecare ţară vine cu module în acest sens. România are deja module înscrise pentru inundaţii și suntem în curs de a finaliza procedurile pentru posturile medicale avansate și pentru partea aeriană”, a afirmat medciul Raed Arafat – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, şeful Deparmentului Situaţii de Urgenţă, cel care a propus şi organizat înfiinţarea SMURD în România.

        După București, caravana de informare va avea opriri la Roma, Berlin, Marsilia și Madrid.

 ** * Uniunea Europeană contribuie la coordonarea răspunsului la dezastre în Europa și în lume prin intermediul mecanismului de protecție civilă în componenta Ajutor umanitar și protecție civilă (mai multe la https://europa.eu/european-union/topics/humanitarian-aid-civil-protection_ro), care se bazează, în forma sa actuală, pe un sistem voluntar, prin care UE coordonează contribuțiile voluntare ale statelor participante în sprijinul unei țări care a solicitat asistență. De la lansarea din 2001, mecanismul de protecție civilă al UE a monitorizat peste 400 de dezastre și a primit 250 de cereri de asistență. Pentru o modernizare a mecanismului actual de protecție civilă, Comisia Europeană a propus în noiembrie 2017 crearea unei rezerve de capacități operaționale la nivelul Uniunii – rescUE. Aceasta poate include, odată aprobată, avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale de apă, echipe de căutare și salvare în zonele urbane, spitale de campanie și echipe medicale de intervenție în situații de urgență.

Platforma națională pentru reducerea riscurilor la dezastre, reglementată de Guvernul Cioloş

*Aprobata in sedinta din 19 octombrie 2016 *Se asigura, astfel, cadrul legislativ pentru aplicarea obiectivelor Strategiei internaționale de reducere a riscurilor de dezastre asa cum se intampla la nivelul ONU, UE, NATO etc.

Guvernul condus de Dacian Cioloş a reglementat, printr-o Hotărâre aprobată în şedinţa din 19 octombrie 2016, organizarea şi funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre. Actul normativ, propus de Ministerul Afacerilor Interne, completează cadrul legislativ în domeniul reducerii riscului de dezastre. Prin prezenta hotărâre se stabileşte modul de organizare şi funcţionare a Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, ca organism în care societatea civilă are un rol proactiv în creşterea rezilienţei la dezastre, prin implicarea specialiştilor în gestionarea eficientă a dezastrelor şi în găsirea de soluţii. Instituţiile responsabile cu implementarea măsurilor cuprinse în hotărâre sunt ministerele şi instituțiile publice centrale cu responsabilități în managementul tipurilor de risc. Se asigură, astfel, îndeplinirea obligaţiilor asumate de România, la Conferinţa Mondială pentru Reducerea Dezastrelor din Japonia, ca Parte semnatară a Declaraţiei de la Hyogo şi alinierea la bunele practici ale celor 83 de state care au constituite platforme naţionale. Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale Platformei naţionale sunt corelate cu cele ale Cadrului de Acţiune de la Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre 2015- 2030, care vizează, printre altele, continuarea şi îmbunătăţirea Cadrului de Acţiune Hyogo. Platforma naţională asigură îndeplinirea în România a obiectivelor Strategiei internaționale de reducere a riscurilor de dezastre stabilită la nivelul Organizației Naţiunilor Unite, precum şi a politicilor şi programelor pe această linie elaborate la nivelul Uniunii Europene, NATO şi al celorlalte organisme şi organizaţii internaționale sau regionale la care România este parte.

de-la-cutremur-1977
Dupa cutremur, 4 martie 1977

Foto; dupa cutremurul din 4 martie 1977 – preluare de la stefanbadita.wordpress.com

Activitatea Platformei naționale vizează următoarele direcții de acțiune: cunoașterea şi conștientizarea tipurilor de risc și a efectelor acestora; creșterea capacității de gestionare a riscurilor de către autorităţile administraţiei publice prin susţinerea colaborării interinstituționale şi a implicării tuturor factorilor interesaţi; încurajarea investiţiilor în măsuri structurale şi nestructurale de reducere a riscului de dezastre şi de creştere a rezilienţei; consolidarea pregătirii forţelor de intervenţie, în vederea asigurării unui răspuns eficient la toate nivelurile.

Platforma naţională se compune din Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, la care se adaugă grupuri de suport tehnico-ştiinţific împreună cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, instituţiilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociațiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-media. În cadrul Platformei naționale, membrii grupurilor de suport tehnico-ştiinţific şi membrii nominalizați din cadrul celorlalte entităţi care formează Platforma se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de riscuri, coordonate de către reprezentanții ministerelor sau autorităților administrației publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri. De asemenea, Platforma naţională elaborează informări, rapoarte sau puncte de vedere asupra unor documente pe linia reducerii riscurilor de dezastre și le transmite Secretariatului Organizaţiei Naţiunilor Unite – Strategia internaţională de reducere a dezastrelor – UN/ISDR sau Comisiei Europene„, se precizează in comunicatul transmis de Biroul de presă al Guvernului.

În vederea unei abordări integrate, la nivel naţional, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre, se constituie Grupul de Lucru pentru Evaluarea Riscurilor la nivel Naţional (GLERN) ca secțiune distinctă a Platformei naționale. Funcţia de secretariat al Platformei naţionale se asigură de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Fondurile necesare pentru activitățile de secretariat în cadrul Platformei naționale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne şi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Finanțarea cheltuielilor curente şi a cheltuielilor de capital ale Platformei se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor, pentru tipurile de risc repartizate spre gestionare, precum şi din alte surse constituite potrivit legii.

Hotărârea mai prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, secretariatul Platformei va solicita desemnarea reprezentanților structurilor asociative/organizațiilor neguvernamentale. De asemenea, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se aprobă regulamentele de organizare şi funcționare a grupurilor de lucru.