Diaspora la ea acasă… evenimente Repatriot pentru zona Braila-Galați

*În perioada 16 – 18 august 2019, în Brăila 

       Comunitatea RePatriot (https://repatriot.ro/ susţinută de Fundația Romanian Business Leaders – RBL) şi Asociaţia Dumitru Ionescu (Nota red. Pentru cei care nu ştiu, numele aparţine unui fost primar al Brăilei, fost proprietar al clădirii unde afla astăzi Teatrul „Maria Filotti” şi care a lăsat întregul edificiu Primăriei Brăila, prin testament, spre folosinţa întregii comunităţii… cinste lui! Eu spun această poveste despre caritate şi mecenat la toate Şcolile de Vară pe care le derulez, şi nu numai) organizează în zilele de 16, 17 şi 18 august 2019 evenimente la Brăila, sub genericul Zilele Diasporei, dedicate românilor din diaspora aflați în vacanță, celor care s-au repatriat deja, dar și antreprenorilor locali, cu scopul de a „de a dezvolta o legătură între comunitățile antreprenoriale și organizatiile civice ale zonei metropolitane cu diaspora, cu scopul dezvoltării prin schimburi de experiențe, know-how şi oportunități„. Astfel de evenimente au avut loc în 2016 – 2018 în alte 50 de localităţi (mai multe date pe site) din ţară.

Prima seară Repatriot Brăila-Galați are loc la restaurantul „Bella Italia” – partener al organizatprilor, unde gazdă va fi patronul Iulian Zamfir; sub genericul „Seara Diasporei”, de la ora 18.00 va fi este un eveniment de networking în… timpul unei degustări de vinuri locale. Participanţii trebuiau să se înregistreze pe mail la office@repatriot.ro

În 17 august, are loc de la ora 10.00 la Teatrul „Maria Filotti” lansarea RePatriot cu participarea lui Marius Bostan – antreprenor, inițiator și lider RePatriot și Valentin Făgărășian – ambasador RePatriot, antreprenor în România și Italia, ambii urmând să prezinte oportunitățile de afaceri din România și detalii despre RePatriot.

În 18 august, în a 3-a zi a Repatriot Brăila se propune ca reprezentanții Diaspora, ai organizaților civice, antreprenorii locali si cei repatriați să dezvolte împreună conceptul Repatriot în zona metropolitană Brăila-Galați prin propunerea de noi teme, proiecte și evenimente pentru ediția 2020 a Repatriot. Evenimentul are loc cu începere de la ora 14.00 la Hotel Saint Germain (str. Grădinii Publice nr. 1).

Reclame

Un nou ONG în judeţul Brăila, la Viziru

*Asociaţia ”Grupul de inițiativă Viziru” s-a lansat în 30 iunie 2019 cu un eveniment cultural intitulat ”Seară de muzică românească” * Gabriel Lălă şi asociaţia sa, Clubul de Turism „Proilavia” susţine noul organism neguvernamental

Un nou ONG (organizaţie neguvernamentală) s-a înfiinţat în judeţul Brăila, la Viziru. Lansarea oficială a Asociației neguvernamentale ”Grupul de inițiativă Viziru” a avut loc duminică, 30 iunie 2019, cu o activitate care a adus aminte oamenilor din localitate de vremuri apuse, de când bunicii se reuneau în centrul satului, duminica, la o binevenită horă şi la voie bună după o săptămână de muncă. Astfel, la căminul cultural din comuna Viziu a fost organizată o ”Seară de muzică românească”, invitații fiind formația de muzică românească veche „Kalofonis” din Galați, corul „Nectar” al parohiei ”Viziru de Jos”, ansamblul de dansuri populare ”Garofița” din Lanurile, interpreta de muzică populară Alina Popescu – fiică a satului – acompaniată la orgă de Adrian Mocanu. la finalul programului artistic, cei prezenţi s-au prins în horă.

Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2406388729453702

La eveniment au participat vreo 300 de persoane, nelipsind primarul comunei, preoți şi profesori, elevi şi adulţi, dar şi reprezentanţi ai Asociației Clubul de Turism ”Proilavia” condusă de Gabriel Lâlă. De altfel, noul organism neguvernamental a primit mult sprijin de la Gabriel Lâlă – nota aut. Cel care ne organizează de fiecare dată cele mai plăcute şi interesante drumeţii, singurul ghid autorizat de turism din Brăila – şi va colabora cu Asociaţia „Proilavia” atunci când ideile vor fi la unison.

** * Preşedintele noii asociaţii este Cristina Burcuş. Scopul Asociației ”Grupul de inițiativă Viziru” este iniţierea, promovarea, sprijinirea, realizarea şi coordonarea de proiecte, programe şi activităţi care să contribuie la dezvoltarea comunei Viziru, județul Brăila, în principal, dar si a altor regiuni, din punct de vedere comunitar, social, educațional, cultural, economic, turistic, ecologic şi spiritual; conservarea, promovarea și valorificarea tradițiilor și obiceiurilor populare, combaterea marginalizării sociale și promovarea etosului românesc.

Ludovic Orban, întâlniri brăilene

*Preşedintele PNL vine la Brăila joi, 19 iulie 2018 * În comuna Viziru şi în municipiul Brăila

Ludovic Orban – președintele  Partidului Naţional Liberal (PNL) vine joi, 19 iulie 2018, în județul Brăila unde se va întâlni cu activul de partid din Organizația Comunală PNL Viziru, de la ora 9.00, cu primarul și consilierii locali din comună și unde va discuta despre investițiile aflate în derulare și proiectele finanțate prin PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală, dezvoltat prin Ministerul Dezvolării şi Administraţiei Publice) 2.

Ludovic Orban

Cu reprezentanţii presei locale, liderul liberalilor dialoghează în conferință la unul dintre sediile Filialei PNL Brăila din municipiu; vor fi abordate subiecte de interes local și național.

Nu în ultimul rând, în jurul prânzului, președintele Ludovic Orban se va întâlni cu membrii Colegiul Județean Brăila, în frunte cu Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedintele PNL Brăila, cu organizațiile de cartier din municipiul Brăila și, ulterior, va participa la ședința comună a Biroului Politic Local Municipal și Biroului Politic Județean Brăila ale PNL local.

Bugetul UE: politică flexibilă de coeziune după 2020 pentru coerentă dezvoltare regională

*Se pune accent pe sprijinirea regiunilor „care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE” * Corina Creţu a anunţat simplicarea normelor 

Comisia Europeană propune (29 mai 2018), pentru Bugetul 2021-2027, modernizarea politicii de coeziune – principala politică de investiții a UE, una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității în opinia comisarilor europeni. Şi în anexa Buget EU pt 2021.2027  (click pe documentul în format DOCX pentru detalii) avem şi alocările, pe ţări. Mai multe despre Buget UE pe viitor la https://ec.europa.eu/commission/future-europe/eu-budget-future_ro

    Jyrki Katainen – vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate: „În următorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor să-și modernizeze industria, să investească în inovare și va facilita tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, propunerea noastră va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil întreprinderilor în Europa, creând condiții adecvate pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investiții”.

Oficialii Comisiei consideră că economia UE este în curs de redresare, dar pentru a elimina decalajele care persistă între statele membre și între regiunile din interiorul acestora sunt necesare investiții suplimentare. Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde euro (prețuri curente – luând în considerare inflația) în angajamente pentru perioada 2021-2027, viitoarea politică de coeziune are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea acestor decalaje. Resursele vor fi direcționate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE; în același timp, aceasta va continua să fie o legătură puternică, directă între UE și regiunile și orașele sale.

Corina Crețu – Comisarul pentru politica regională: „Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor”.

Principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune

1) Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune. Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

2) O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale cu a) Investiții în toate regiunile. Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia în continuare de un sprijin substanțial din partea UE. Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată; b) O abordare adaptată. Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților; c) Inițiative la nivel local. Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local. Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.

3) Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil cu a) Simplificarea accesului la fonduri. Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE; b) Un cadru unic de reglementare. Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde șapte fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finanțate prin fonduri UE. Acesta va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU; c) Adaptarea la necesități. De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.

4) O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa. Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

Necesitatea înfiinţării Zonei metropolitane Brăila-Galaţi, susţinută de PNL Brăila

*De această dată, ideea Zonei metropolitane revine sub forma unui proiect propus de asociaţii neguvernamentale, iar PNL Brăila este susţinător   

Partidul Național Liberal (PNL) se alătură inițiativei civice a opt organizații din Brăila și Galați și a consilierului independent Lucian Caprariu din CLM Brăila, care au semnat Protocolul ”Dunărea de Jos”, pentru înființarea și dezvoltarea Zonei Metropolitane Brăila-Galați.

Alexandru Dănăilă-Zaharia

Alexandru Dănăilă-Zaharia – președinte PNL Brăila – afirmă despre acest subiect: „Pentru PNL, dezvoltarea zonei a reprezentat mereu o prioritate și am adus în discuție, în mai multe rânduri, necesitatea unui proiect de dezvoltare comun, dincolo de orice rivalități. Lipsa investițiilor publice, infrastructura precară, migrația forței de muncă din lipsa de oportunități, dar și lipsa de implicare a administrațiilor locale au dus la un dezinteres real al investitorilor pentru județul Brăila. Administrația locală, susținută de toți factorii politici și de societatea civilă, trebuie să inițieze proiecte de investiții, să atragă fonduri guvernamentale și europene și să ofere facilități fiscale celor care doresc să investească și să creeze locuri de muncă, să le pună la dispoziție terenuri viabilizate, cu utilități, să construiască parcuri industriale, concept ce reprezintă, de fapt, esența dezvoltării, mai ales în zonele în care industria locală a dispărut„.

Mai  mult, liderul liberal – consilier judeţean şi fost viceprimar la Primăria brăila – reaminteşte beneficiile acestui proiect: „Considerăm că înființarea zonei metropolitane Brăila-Galaţi,  cea mai mare aglomeraţie urbană din România după București, reprezintă un pas important pentru relansarea și dezvoltarea zonei. Este nevoie de o strategie de dezvoltare, care să țină seama de principala noastră resursă, care este Dunărea, strategie care să transforme zona metropolitană Brăila-Galați într-un nod al transportului maritim, aerian, feroviar și rutier. Este nevoie de o strategie care să armonizeze nevoile de pe piața muncii cu oferta educațională din liceele și universitățile din zonă, dar care să previzioneze și dezvoltarea învățământului dual și a școlilor profesionale. Liberalii brăileni consideră că înființarea și dezvoltarea Zonei Metropolitane Brăila – Galați este o prioritate, care nu trebuie să aibă culoare politică și care trebuie susținută de toate forțele politice responsabile. De aceea, orice interese personale sau de grup trebuie abandonate, în favoarea unei construcții pentru viitor. Iar unul dintre proiectele centrale ale acestui proiect poate fi realizarea unui parc industrial, un proiect, de altfel, despre care liberalii au mai vorbit și pe care îl susțin”.

Nota red. Liberalii brăileni au propus în mai multe rânduri acest proiect, inclusiv sub forma dezvoltării Parcului Industrial în zonă, scopul principal fiind creşterea atractivităţii în faţa investitorilor străini şi nu numai, alte obiective fiind dezvoltarea urbană şi dezvoltarea economică, creşterea bunăstării locuitorilor şi obţinerea de fonduri care să crească venitul la bugetul local – în acest moment unul care depinde foarte mult de Bucureşti. Din nefericire, până acum propunerile – ca multe altele venite de la liberali – s-au lovit de opoziţia celor din arcul puterii, majoritari în Consiliul Local Municipal (CLM) şi în Consiliul Judeţean. Un alt beneficiu ar fi atragerea de fonduri europene – subiect, de asemenea, dezvoltat în mai multe rânduri şi nevalidat de majoritatea politică (nimeni nu înţelege de ce?)

URBIS, serviciu european de consiliere pentru dezvoltare urbană

*Va fi format din experţi BEI şi JASPERS; va ajuta orașele să-și planifice investițiile pentru mai bune strategii de dezvoltare urbană și să obțină un acces mai ușor la finanțare

     Comisia Europeană a lansat URBIS („Urban Investment Support” – http://urbis.europarl.europa.eu/urbis/) la Forumul Orașelor 2017, desfăşurat la Rotterdam. Acest nou serviciu de consiliere va ajuta orașele să-și planifice investițiile astfel încât acestea să-și poată sprijini strategiile de dezvoltare urbană și să obțină un acces mai ușor la finanțare. De asemenea, va sprijini oraşele în conceperea, planificarea și implementarea strategiilor și proiectelor lor de investiții, oferindu-le consultanță financiară și tehnică personalizată, inclusiv referitor la opțiuni de finanțare inovatoare.

              „Avem obiective ambițioase pentru dezvoltarea urbană durabilă în cadrul Agendei urbane a UE, iar URBIS ne va ajuta să le atingem. Mulțumită acestei inițiative, orașele vor beneficia de sprijinul necesar pentru a crea noi oportunități pentru locuitorii lor”, a declarat Corina Crețu comisarul european pentru politică regională cu ocazia lansării URBIS. Notă. Mai multe despre Agenda urbană a UE la https://ec.europa.eu/info/eu-regional-and-urban-development/topics/cities_en  

             URBIS va fi format din experți ai Băncii Europene de Investiții (BEI) provenind de la diferitele servicii de consiliere și de proiect ale instituției, inclusiv din personal BEI aflat în statele membre UE, dar și din experți ai JASPERS – echipa independentă specializată în elaborarea proiectelor de calitate finanțate de UE. De sprijinul URBIS pot beneficia orașe de toate dimensiunile din toate statele membre, prin intermediul unei pagini de internet găzduite de Platforma europeană de consiliere în materie de investiții 

URBIS va oferi sprijin pentru mai multe obiective: îmbunătățirea strategiei de investiții a unui oraș; aducerea proiectelor și a programelor de investiții într-un stadiu de rentabilitate; explorarea oportunităților de finanțare prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), prin fondurile politicii de coeziune sau prin ambele posibilități combinate; oferirea de sprijin pentru lucrările pregătitoare pentru platformele de investiții și mecanismele care combină fondurile, asigurarea legăturii cu intermediarii financiari și crearea de modalități de implementare a acestor mecanisme; dezvoltarea unor modalități de finanțare care să vizeze reducerea sarcinii asupra datoriei publice locale și facilitarea accesului la finanțare al întreprinderilor municipale și al furnizorilor de servicii urbani privați.

URBIS va începe prin utilizarea actualelor servicii de consultanță și de proiect ale BEI și se va concentra pe un anumit număr de sarcini selecționate. Această activitate inițială, precum și cererile de sprijin URBIS primite din partea orașelor vor fi evaluate de BEI și de Comisia Europeană în a doua jumătate a anului 2018. Dacă URBIS se dovedește a fi un succes, ar putea fi avute în vedere resurse suplimentare pentru continuarea, îmbunătățirea și lărgirea inițiativei.

** * Lucrările și analizele URBIS vor contribui la procesul de reflecție în curs asupra următorului cadru bugetar pentru perioada post-2020, în special în ceea ce privește obținerea de fonduri din politica de coeziune și gestionarea lor de către orașe.

Forumul pentru Mobilitate Durabilă și Dezvoltare Metropolitană, la Brăila și Galați

*In 23 – 25 noiembrie 2016 * Organizatori: Asociația pentru Mobilitate Metropolitană (AMM) și ETL Mobility Cluster cu sprijin de la autoritatile locale

 

braila-vedere-de-la-fereastra-hotel-traian

Braila, vedere

galati-vedere

Galati, vedere

Brăila (foto de la o fereastra a Hotelului Traian, preluare de la https://www.tripadvisor.co.uk/) și Galați (vedere, preluare You Tube) intra în cercul orașelor europene ce și-au asumat promovarea si aplicarea conceptului de Metropolă Durabilă 21 si găzduiesc Forumul pentru Mobilitate Durabilă și Dezvoltare Metropolitană, eveniment organizat de Asociația pentru Mobilitate Metropolitană (AMM) și ETL Mobility Cluster sub auspiciile Uniunii Internaționale de Transport Public (UITP) și Federației Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România, parteneri Consiliul Județean Brăila, Primăria municipiului Brăila, Consiliul Județean Galați și Primăria municipiului Galați, cu sprijinul Braicar SA, Transurb SA și CNAPDM Galați. A șaptea ediție a forumului are loc concomitent în cele doua orașe, în zilele de 23, 24, 25 noiembrie 2016.

Forumul pentru Mobilitate Durabilă și Dezvoltare Metropolitană susține schimbarea organizării actuale a deplasărilor și transporturilor în aglomerările urbane din România, prin promovarea mobilității durabile și a dezvoltării unui spațiu metropolitan integrat. Vor fi dezbătute atât problemele întâlnite în prezent, cât și proiectele și oportunitățile în materie de mobilitate metropolitană din România, discuțiile concentrându-se pe organizarea transportului public alături de modurile de deplasare alternative și de sistemele de transport inteligente. Forumul va accentua în mod deosebit necesitatea unei planificări urbanistice și a unei dezvoltării teritoriale dedicate facilitării unei mobilități inteligente și durabile. Soluțiile tehnice vor fi prezentate in cadrul unei expoziții de tehnologii ce va fi deschisă atât specialiștilor, cât și publicului larg, permițând astfel o interacțiune adecvată cu reprezentanții autorităților publice și cu cetățenii, în contextul procedurilor de achiziții a contractelor de servicii publice de transport și a investițiilor în infrastructurile și vehiculele aferente. Cele două elemente importante care marchează piața românească a mobilității la finalul anului 2016 sunt deschiderea apelurilor de proiecte destinate mobilității urbane pentru accesarea de fonduri europene și apariția și asumarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă într-o mare parte din orașele mari ale României. Numitorul comun este promovarea mobilității durabile. Pe acest fond, este de așteptat o creștere a achizițiilor de vehicule ecologice și a lucrărilor de infrastructură dedicate transportului în comun. În același timp, se așteaptă o eficientizare a organizării transportului public prin sporirea rolului autorităților de transport și prin instituirea unor relații cu operatorii de transport, bazate pe contractele de serviciu public. Dezbaterile din cadrul forumului vor incluse într-un document cadru de implementare a soluțiilor de mobilitate durabilă pretabile aglomerării urbane Brăila-Galați. AMM și ETL Mobility Cluster au ca obiectiv cooptarea a cat mai multor orașe in dialogul pentru promovarea mobilității durabile și a dezvoltării unui spațiu metropolitan integrat„, precizeaza organizatorii.

Participă la eveniment reprezentanți ai Consiliilor Județene, ai Agențiilor de Dezvoltare Regională, primăriilor și operatorilor de transport, alături de reprezentanți ai MDRAP și ai Comisiei Europene, dar și al instituțiilor de învățământ superior. Printre vorbitori se afla Andreea Străchinescu – Head of Unit C.2 DG Energy în Comisia Europeana, Venera Vlad – Senior Banker la BERD pentru Infrastructură Municipală și de Mediu, Leszek Ruta – director al Companiei de Autobuze MZA Varșovia și președinte al Asociației de Transport Public din Polonia.

Evenimentul cuprinde și vizite de lucru la obiective de transport public din Galați și Brăila. Mai multe informații despre program și vorbitori se pot afla la  http://forum.etlbiz.com.

* * *

            Asociația pentru Mobilitate Metropolitană (AMM) susține dezvoltarea mobilității durabile în marile aglomerări urbane, diseminarea și promovarea în România a conceptelor și a bunelor practici în domeniul dezvoltării și mobilității durabile. Asociația colaborează cu organele centrale și locale ale administrației de stat, cu asociații profesionale în domeniul dezvoltării urbane și a transportului public naționale și internaționale și cu alte instituții sau organizații non-guvernamentale.

N.red. Sunt tot mai multe voci ce recunosc faptul ca Brăila si Galati formeaza un pol urban special, ca unite ar fi o adevarata metropola – cum sustinea, inca din anii 1990, regretatul critic literar Laurentiu Ulici, fost si senator. Mai mult, acesta formula urbana ar permite o mai frumoasa dezvoltare, atragand si mai multe fonduri, investitii etc.