Klaus Iohannis, în dialog cu românii din Diaspora

*Preşedintele Iohannis a subliniat, în întâlnirea cu reprezentanţii şi simpatizanţii PNL din Diaspora, că atacul PSD asupra românilor este pe cale a fi oprit după votul pozitiv la moţiunea de cenzură

       Președintele României, Klaus Iohannis (https://iohannis.ro), a avut o întâlnire cu reprezentanții și simpatizanții PNL din Diaspora, la sediul Partidului Popular European din Bruxelles. Fiind campanie electorală, Klaus Iohannis a criticat Partidul Social Democrat despre care a spus că a atacat justiţia, economia, marile sisteme publice. ”Suntem într-un război cu PSD”, a spus șeful statului, explicând cum s-a ajuns în aceeași situație. ”În 2016 am avut alegeri parlamentare, pe care noi le-am pierdut rușinos, iar PSD le-a câștigat cu un scor extraordinar”, a reamintit Klaus Iohannis. ”Le-au promis românilor că va curge lapte și miere”, a punctat șeful statului. El a recunoscut că, în 2016, liberalii nu au făcut nicio contraofertă. Odată ce social-democrații au preluat guvernarea au uitat de programul pentru care oamenii i-au votat și au început asaltul asupra justiției. ”Pesediștii au ajuns la putere și nu că s-au străduit să curgă lapte și miere, au început să pună în practică programul lor real. Un program de demontare a statului de drept în România, de demontarea a sistemelor publice mari, prin înșurubarea pilelor, cunoștințelor și a tuturor neamurilor în poziții de frunte”, a afirmat șeful statului. În cele din urmă, guvernarea PSD a declanșat ”un atac asupra românilor”. ”A culminat cu un atac fizic asupra românilor din acel 10 august de tristă amintire”, a punctat președintele României. ” A fost un război urban al PSD împotriva românilor, mai ales împotriva românilor din Diaspora, fiindcă foarte mulți atunci au venit din Diaspora să protesteze împotriva PSD. Au fost primiți cu bâte, gaze lacrimogene și acei jandarmi echipați de război urban”, a fost modul în care șeful statului a caracterizat evenimentele din 10 august.  ”Cineva trebuia să țină partea românilor”, a spus Iohannis, adăugând că el personal  a luat partea românilor, alături de PNL și de ”încă câțiva din Opoziție”. ”Noi am luat partea românilor și ne-am declarat clar, pe față, anti-PSD. De acolo vine războiul nostru împotriva PSD. Nu este un război doctrinar, atenție, faceți vă rog diferența. Este un război între o forță politică care a luat puterea prin alegeri și a deturnat-o și noi, ceilalți, Președintele și Opoziția, care luăm partea românilor”, a punctat șeful statului.

”Noi ne-am angajat, eu împreună cu liberalii care mă susțin în această campanie, să mergem mai departe. Am început și am câștigat până acum trei bătălii: europarlamentarele, referendumul și recent, cu mare bucurie, contrar tuturor așteptărilor, moțiunea de cenzură. Urmează prezidențialele, urmează localele și urmează parlamentarele”, a declarat șeful statului. Preşedintele Iohannis a declarat că nu are ”deloc de gând să o lase moale cu campania”, deoarece singura metodă de a rata nişte alegeri este să crezi că le-ai câştigat înainte de scrutinul propriu-zis. ”Trebuie să mergem împreună mai departe fiindcă doar așa avem șanse împotriva colosului PSD, că încă este un colos PSD-ul, să nu ne facem iluzii. Și doar așa putem să facem de fapt ceea ce așteaptă românii de la noi, să refacem România așa cum ne-o dorim. Să ajungem la ceea ce am numit reconstrucția statului. Avem de câștigat prezidențiale, locale și parlamentare”, a spus Klaus Iohannis. ”Nu subevaluați competitorii electorali. Despre PSD am vorbit, sunt și alții care au impresia că li se cuvine o felie semnificativă, mai ales din votul Diasporei”, a fost mesajul lui Klaus Iohannis.

Șeful statului a combătut ideea că toate partidele au aceleași puncte negative: ”Cunoașteți acel slogan mizerabil <PNL și PSD – aceeași mizerie>, este un slogan creat de PSD. Nu pentru a ridica PSD, ci pentru a coborî PNL la nivelul lor mizerabil. Or așa ceva nu putem și așa ceva nu pot să accept. Așadar, redați românilor speranța, aș putea spune chiar credința în patria lor, în România. Și poate, dacă totul merge bine și câștigăm și începem să guvernăm pentru români, nu împotriva românilor ca PSD, să începem să facem din România acea țară în care voi, din Diaspora, nu doar visați să vă întoarceți odată, cine știe când, ci chiar să începeți să vă faceți planuri concrete de întoarcere în țară. Și dacă nu o faceți voi, încurajați-i pe alții să o facă. Eu sunt foarte realist, știu că mulți dintre voi v-ați făcut un rost acolo unde stați, în Bruxelles, în Germania, în Anglia, în Italia, în Spania, în America, în Canada, de unde veniți. Dar sunt convins că nu toți românii sunt fericiți că stau afară. Mulți dintre ei chiar își doresc să revină și pe ei să nu îi descurajați, ci să-i încurajați, fiindcă o Românie fără români nu se poate construi. Dacă toată lumea pleacă afară, atunci cine rămâne? Știți foarte bine: pesediștii. Or asta nu cred că poate să își dorească un român de bună-credință”.

** * PNL îl sprijină în campania electorală pe preşedintele României Klaus Iohannis pentru a fi reales în al doilea mandat la conducerea ţării.

Diaspora la ea acasă… evenimente Repatriot pentru zona Braila-Galați

*În perioada 16 – 18 august 2019, în Brăila 

       Comunitatea RePatriot (https://repatriot.ro/ susţinută de Fundația Romanian Business Leaders – RBL) şi Asociaţia Dumitru Ionescu (Nota red. Pentru cei care nu ştiu, numele aparţine unui fost primar al Brăilei, fost proprietar al clădirii unde afla astăzi Teatrul „Maria Filotti” şi care a lăsat întregul edificiu Primăriei Brăila, prin testament, spre folosinţa întregii comunităţii… cinste lui! Eu spun această poveste despre caritate şi mecenat la toate Şcolile de Vară pe care le derulez, şi nu numai) organizează în zilele de 16, 17 şi 18 august 2019 evenimente la Brăila, sub genericul Zilele Diasporei, dedicate românilor din diaspora aflați în vacanță, celor care s-au repatriat deja, dar și antreprenorilor locali, cu scopul de a „de a dezvolta o legătură între comunitățile antreprenoriale și organizatiile civice ale zonei metropolitane cu diaspora, cu scopul dezvoltării prin schimburi de experiențe, know-how şi oportunități„. Astfel de evenimente au avut loc în 2016 – 2018 în alte 50 de localităţi (mai multe date pe site) din ţară.

Prima seară Repatriot Brăila-Galați are loc la restaurantul „Bella Italia” – partener al organizatprilor, unde gazdă va fi patronul Iulian Zamfir; sub genericul „Seara Diasporei”, de la ora 18.00 va fi este un eveniment de networking în… timpul unei degustări de vinuri locale. Participanţii trebuiau să se înregistreze pe mail la office@repatriot.ro

În 17 august, are loc de la ora 10.00 la Teatrul „Maria Filotti” lansarea RePatriot cu participarea lui Marius Bostan – antreprenor, inițiator și lider RePatriot și Valentin Făgărășian – ambasador RePatriot, antreprenor în România și Italia, ambii urmând să prezinte oportunitățile de afaceri din România și detalii despre RePatriot.

În 18 august, în a 3-a zi a Repatriot Brăila se propune ca reprezentanții Diaspora, ai organizaților civice, antreprenorii locali si cei repatriați să dezvolte împreună conceptul Repatriot în zona metropolitană Brăila-Galați prin propunerea de noi teme, proiecte și evenimente pentru ediția 2020 a Repatriot. Evenimentul are loc cu începere de la ora 14.00 la Hotel Saint Germain (str. Grădinii Publice nr. 1).

Antoneta Ioniță, deputat PNL: „Românii din diaspora nu vor mai fi umiliți şi vor vota pentru viitorul țării lor!”

*Proiectul de lege prin care românii aflați în străinătate vor putea vota pe o perioadă de trei zile, mai exact vineri, sâmbătă, și duminică, a fost votat în Parlament

Medicul brăilean Antoneta Ioniță – deputat PNL de Brăila, președinte Organizația Femeilor Liberale Brăila, aduce la cunoștința publiucului o schimbare, bună, a activității de vot în ceea ce privește românii care trăiesc în afara granițelor. Comunicatul trasnmis de la cabinetul parlamentar îl aveți integral mai jos.

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL

       ”În sfârșit, normalitate la alegeri pentru românii din diaspora! Am aprobat în Camera Deputaților, for decizional, un proiect de lege prin care românii aflați în străinătate vor putea vota pe o perioadă de trei zile, mai exact vineri, sâmbătă, și duminică. Totodată, dacă președintele secției de votare va constata că duminică, la ora 21.00, mai sunt alegători care stau la coadă pentru a-și exercita dreptul constituțional de a vota, acesta poate decide închiderea secției de votare cu trei ore mai târziu, la ora 23.59. În acest fel, se va termina cu cozile interminabile, iar românii aflați în străinătate vor putea decide viitorul țării lor, fără să mai fie umiliți și împiedicați să voteze de guvernul PSD – ALDE, speriat de decizia românilor din diaspora, care vor normalitate, guvern care a utilizat toate mijloacele pentru a-i împiedica pe români să ajungă la cabinele de vot.

       Partidul Național Liberal a demonstrat, din nou, că-și ține promisiunile asumate și că depune toate eforturile pentru ca românii să fie tratați corect, indiferent în ce colțuri ale lumii au ales să trăiască. Pentru că, în marea lor majoritate, aceștia au fost efectiv alungați din România de deciziile aberante ale Guvernului PSD – ALDE, guvern care nu a luat nicio măsură economică viabilă și sustenabilă pentru a-i încuraja pe români să se întoarcă acasă. Prin adoptarea acestei legi, PNL repune România, stat membru al Uniunii Europene, pe harta țărilor cu democrații consolidate, în care cetățenii sunt singurii care contează și care au dreptul să-și aleagă reprezentanții. Aceeași lege adoptată în Camera Deputaților mai prevede ca românii să poată vota și prin corespondență, electronic, prin completarea unui formular aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente. 

        Odată cu promulgarea de către președintele Klaus Iohannis a acestei legi, Guvernul PSD – ALDE nu va mai avea nicio scuză privind organizarea alegerilor din diaspora și va trebui să țină cont de noile prevederi legislative”.

Antoneta Ionițădeputat Partidul Național Liberal

Expoziția „Aici-Acolo”, la Muzeul Cotroceni

*Dedicată Centenarului Marii Uniri, marcând Ziua Românilor de Pretutindeni * Este deschisă în perioada 25 mai – 15 iulie 2018 şi curpinde lucrări ale unor artişti români din ţară şi din Diaspora

     Muzeul Național Cotroceni (Bucureşti, Bulevardul Geniului nr. 1) prezintă în perioada 25 mai – 15 iulie 2018, expoziția „Aici-Acolo. Estetica eternului acum – un secol de artă românească” în Spațiile Medievale. Proiectul are în vedere zece decade de artă plastică românească, prin prisma evoluției stilistice și conceptual experimentale, în modernitatea ei de atunci și de acum. Curatorul expoziției-eveniment este Ana-Maria Altmann. 

Expoziţia, cuprinzând lucrări ale unor artişti români din ţară şi din Diaspora, se înscrie în seria manifestărilor dedicate de Muzeul Naţional Cotroceni anului Centenarului Marii Uniri, marcând şi Ziua Românilor de Pretutindeni (sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai). A fost realizată cu sprijinul artiștilor, a unor instituţii muzeale şi colecţionari care au cedat pentru perioada expunerii lucrările.

Între cei care au făcut prezentări la vernisaj (mai multe la http://www.muzeulcotroceni.ro/evenimente/2018/15%2024_mai_aici_acolo.html) s-au aflat şi Sandra Pralong – consilier la Preşedinţia României (preşedinte Klaus Iohannis), la Departamentul pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, universitarul Ion Bogdan Lefter – critic literar.

Accesul la expoziție se face fără programare, în baza actului de identitate, de marți până duminică, între orele 09.30-16.30. Taxa de intrare este 10 lei.

Avertismentul liberalilor: „Necesitatea VOTULUI prin CORESPONDENŢĂ nu poate fi ignorată la nesfârşit de PSD”

* Proiectul de lege este asteptat nu numai de românii din Diaspora, ci si de reprezentanţii politici ai ţărilor unde s-a vazut cel mai bine cât de umiliţi au fost, de ambasadele românesti care nu au stiut să gestioneze bine situaţia alegerilor, cetâţenii care au votat peste graniţe in noiembrie, anul trecut

După ce la Consiliul Național al Partidului Naţional Liberal (PNL) de la Pitești, din luna mai 2015, s-a decis că in 5 iunie liberalii vor depune moţiune de cenzură impotriva Guvernului Ponta pe subiectul votului prin corespondenţă pentru românii din Diaspora, deputatul Vasile Varga (foto) – reprezentant al PNL Brăila – subliniază imperativele acestei iniţiative legislative in următorul comunicat: vasile varga

PNL a militat în permanenţă pentru drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor, iar garantarea dreptului la vot pentru românii din străinătate, prin introducerea votului prin corespondenţă, se înscrie în acest demers. Iniţiativa legislativă a PNL privind votul prin corespondenţă vine în întâmpinarea nevoii exprimate de cetăţenii români din afara graniţelor României şi a dorinţei de exercitare a dreptului de vot în mod nediscriminatoriu, pentru toţi cetăţenii români. Consider că introducerea votului prin corespondenţă este o prioritate, în condiţiile unei prezenţe limitate la urne, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, în cadrul secţiilor de votare din străinătate. Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă este unul simplu, funcţional şi care garantează secretul votului, fiind vorba de un vot alternativ, ce nu exclude şi votul obişnuit, prin prezenţa la urne, într-o secţie de votare. Legea este gândită astfel încât alegătorul să nu cheltuiască niciun ban în exercitarea votului.

            Legea privind votul prin corespondenţă este un angajament asumat de liberali şi de preşedintele Iohannis, iar în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni, de la începutul acestui an, s-a luat decizia adoptării legii, în această sesiune parlamentară. Numai că asistăm la un adevărat boicot al PSD şi al Guvernul Ponta faţă de legea votului prin corespondenţă, ceea ce s-ar traduce printr-o nouă ignorare a drepturilor şi nevoilor românilor aflaţi în străinătate. Experienţa de la ultimele alegeri prezidenţiale a evidenţiat gravele disfuncţionalităţi ale sistemului electoral aplicabil cetăţenilor aflaţi în străinătate. Unii români care au încercat să voteze în secţiile organizate în afara graniţelor au fost puşi în situaţii umilitoare, iar imaginea României a fost afectată. Nu este prima dată când susţin că românii nu trebuie să mai fie niciodată în situaţia ruşinoasă de la ultimele alegeri, când statul român a ridicat piedici flagrante pentru cei care au dorit să voteze, prin organizarea unui număr insuficient de secţii de votare în străinătate.

               Legea votului prin corespondenţă vine să elimine tocmai aceste neajunsuri, iar PSD are şansa ca măcar în ultimul ceas să mai repare ceva din răul produs oamenilor şi imaginii României. Mai mult, votul prin corespondenţă este o ocazie importantă ca Parlamentul să-şi recapete credibilitatea şi să pună capăt multiplelor abuzuri în domeniul electoral săvârşite de Victor Ponta. Facilitarea unui drept fundamental nu-şi poate găsi niciun motiv raţional pentru a fi împiedicată. Dreptul la vot nu este o lozincă, aşa cum greşit crede premierul Ponta, iar liberalii fac toate demersurile parlamentare posibile pentru adoptarea cât mai rapidă a proiectului. Necesitatea VOTULUI prin CORESPONDENŢĂ nu poate fi ignorată la nesfârşit de PSD!

N.aut. Proiectul de lege este asteptat nu numai de românii din Diaspora, ci si de reprezentanţii politici ai ţărilor unde s-a văzut cel mai bine cât de umiliţi au fost, de ambasadele românesti care nu au stiut să gestioneze bine situaţia alegerilor, cetâţenii care au votat peste graniţe in noiembrie, anul trecut.

Peste 9 milioane de romani au votat in primul tur, 2014, al alegerilor prezidentiale

* 53,1 la suta dintre cei peste 18,2 milioane de cetateni din tara si-au exprimat votul in primul tur de scrutin in 18.553 sectii de votare * In strainatate, in cele 294 sectii de votare, si-au exprimat dreptul electoral 161.054 alegatori, mult prea putini fata de cei au stat la cozi imense in fata sediilor amenajate si… nu au putut vota – a fost incriminata, in acest sens, activitatea MAE si a ministrului delegat pentru romanii de pretutindeni 

       DSCN3548              Duminica, 2 noiembrie 2014, in primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania, au votat – conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC) – aproximativ  9,6 milioane de romani cu drept de vot dintre cei peste 18.200.000 votanti inscrisi pe listele electorale, adica 53,1 la suta. Din acestia, 963.987 au votat pe liste speciale – respectiv cei care nu se aflau in localitatea de domiciliu, iar vreo 76.000 au folosit urna mobila. In tara au fost amenajate, cu sprijinul administratiilor locale, 18.553 sectii de votare.  Centralizatorul BEC la http://prezenta.bec2014.ro/21/centralizator.html

Foto stanga: senatorul Mihai Cristian Danut (PC) a votat in Braila, orasul de domiciliu

In strainatate au fost amenajate 294 secții de vot, aici exercitandu-si dreptul democratic de alegere a presedintelui 161.054 alegători. Conform numeroaselor semnale, ytransmise si prin intermediul retelelor de socializare – foto – si in presa straina, foarte multi romani care studiaza si lucreaza in strainatate nu au putut sa voteze. Unul dintre motive a fost acela ca procedura, noua, de completare a declaratiilor de proprie raspundere ca voteaza o singura data a fost greoaie, alt motiv a fost chiar lipsa unui numar suficient de mare de declaratii. alegeri_paris 2014

In unele capitale europene, romanii care stateau la cozile infernale au scandat, nemultumiti ca nu pot vota, lozinci antiguvernamentale, cerand demisia lui Titus Corlatean de la sefia Ministerului de Externe. Altii au incriminat, pentru aceleasi nereguli in orgazinare, pe Bogdan Stanoevici – ministrul delegat pentru românii de pretutindeni – care ar fi trebuit sa transmita din timp guvernului si Ministerului Afacerilor de Externe situatia exacta din diaspora.

Foto dreapta de la Paris – la sediul Ambasadei Romaniei – unde s-a cerut prezenta politiei franceze pentru a impiedica intrarea romanilor in cladire in jurul orei 21.00, via Ziarul Unirea

Aniversare Dan Anghelescu, la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”, şi lansarea numărul 3 al revistei “Carmina Balcanica”

      Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” Brăila a găzduit, fiind şi organizator principal, o manifestare sărbătorească menită să-l aniverseze pe poetul şi eseistul, criticul literar, jurnalistul Dan Anghelescu (născut la 2 mai 1945 la Brăila, absolvent al Academiei de Muzică Iaşi) la aniversarea celor 65 de ani. Evenimentul, desfăşurat în după-amiaza zilei de 30 aprilie 2010, a reunit prieteni şi colegi din Cenaclul literar brăilean “Mihail Sebastian” unde Anghelescu vine la şedinţele lunare – de la Bucureşti, unde activează în mediu universitar – încă de la înfiinţarea cenaclului, acum şase ani. Cu acest prilej au fost prezentate publicului brăilean nr. 3 al revistei internaţionale “Carmina Balcanica” şi cartea “Presa românească din afara graniţelor ţării noastre”, Editura România de Mâine.

       Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii – a fost amfitrion şi moderator al întâlnirii. Au fost invitaţi în prezidiul întâlnirii, aşa cum se vede şi din imagini, scriitoarea şi profesorul universitar Mihaela Albu, scriitorul Vasile Datcu, poetul Constantin Gherghinoiu – secretarul Cenaclului „Sebastian”, director al Liceului Pedagogic „D. P. Perpessicius”,  Sterian Vicol – redactor şef al revistei „Porto Franco” din Galaţi.

       Fiecare dintre cei menţionaţi a subliniat acele calităţi ale aniversatului care îl situează în rândul semenilor pentru care viaţa înseamnă mai mult decât simpla petrecere comună, banală a celor 24 ore ale unei zile: talent, forţă în acumularea şi transmiterea ideatică, dorinţă de a oferi şi altora din acumulările intelectuale proprii. Primul care s-a „încumetat” să spargă „gheaţa” prezentărilor a fost Vasile Datcu, prozatorul fiind şi partener lui Dan Anghelescu în bordul conducător al revistei „Carmina Balcanica” – din care s-a lansat la eveniment numărul 3 – dar fiind, deopotrivă, şi unul dintre cei care au termen de comparaţie în realizarea unor portrete de contemporani, cu repere socio-culturale în perioada istorică dinainte de 1989, dar şi în cea postdecembristă. Astfel, una din primele idei subliniate de vorbitor a fost aceea de scoate în evidenţă curajul şi altruismul de care dă dovadă atât sărbătoritul, cât şi Mihaela Albu – redactor şef la „Carmina Balcanica” – pentru că fac un gest de o generozitate rară, nefiind plătiţi pentru munca la revista, bilingvă (în română, engleză, limbile native ale semnatarilor) cu distribuţie internaţională.

„Avem o intelectualitate, dar nu şi o elită”

     „Avem o intelectualitate, dar nu şi o elită”, a ţinut să refacă Vasile Datcu un traseu ideatic mai mereu conturat în perioada postdecembristă de unii sau alţii dintre  aşa-zişii cercetători ai fenomenului cultural românesc, dar niciodată găzduit în paginile unor publicaţii de specialitate, în temele de dialog public, în dezbaterile de la talk-show-uri televizate ori în Parlament. Dar în Diaspora, a precizat Datcu (foto mai jos) – reluând tema centreală a cărţii „Presa românească…”, au existat intelectuali care şi-au luat în serios rolul de mentori pentru tânăra generaţie, de voci moralizatoare: „Când intelectualul nu este elită, nu poate conduce, moral, o naţiune. Dar presa de peste graniţă a continuat să reprezinte acest deziderat; revistele din spaţiul occidental sunt dovada unei vitalităţi extraordinare a unor oameni care încercau să-şi păstreze fiinţa şi conexiunea cu spaţiul în care s-au născut. Totuşi, i-a marcat şi pe ei comunismul, aşa cum s-a petrecut cu majoritatea scriitorilor rămaşi între graniţele României”, a se vedea anumite scrieri ale lui Mihail Sadoveanu – „Mitrea Cocor”, spree exemplu, roman tipic pentru genul de aservire la care se putea ajunge şi chiar s-a ajuns în perioada de tristă amintire.

        Ca unul care s-a luptat personal cu regimul comunist, Vasile Datcu – n.aut. Care are la activ şi înfiinţarea unui partid anticomunist, ilegalist se înţelege, care chiar dacă nu a făcut „carieră” în epocă şi nici nu l-a trimis la ocnă ca pe alţii, i-a dat curaj să reziste în anii ceauşismului – a adus de mai multe ori în discuţie regimul politic dinainte de 1989, mai ales pentru a sublinia meritele volumului prin care cei doi, Anghelescu şi Albu, aduc în atenţie scrieri ale românilor trăitori în afara graniţelor pe care românii din interiorul ţării nu aveau cum să le cunoască. De altfel, aşa cum a afirmat Mihaela Albu, în prezent aceste documente – majoritatea dintre ele, care le-au fost sursă de inspiraţie pentru carte – nici nu se află, în copie măcar, în interiorul graniţelor româneşti, spre cercetare, aşa cum ar fi firesc pentru o lume care se vrea a fi civilizată…, ci doar prea puţine dintre acestea se află la biblioteca Academiei.

Foto: Mihaela Albu şi Dan Anghelescu

       „Aceşti români de peste hotare, prezenţi acum în volumul de faţă, au dat dovadă de un adevărat simţ civic, şi de un curaj deosebit, pentru că – aşa cum am aflat între timp – şi acolo îi putea ajunge barţul lung al Securităţii”, a mai afirmat Vasile Datcu, în consens cu unele idei sosite de această dată din sală, cei prezenţi la eveniment dorind să se alăture la acest punct discuţiei. Tot acum a fost precizat şi faptul că volumul este, în fapt, un document necesar în derularea cursului despre jurnalismul din Diaspora, destinat studenţilor de la Universitatea „Spiru Haret”, curs universitar unic în ţară, şi pe care îl susţin Mihaela Albu şi Dan Anghelescu.

Numărul 3 din „Carmina Balcanica”  – un reper al dialogului cultural Est – Vest

       „Este important să putem construi o punte de legătură între spaţiul sud-este european şi cel occidental. Noi ne încăpăţânăm să credem în acest dialog, prin această revistă”, a precizat Datcu făcând referire la „Carmina Balcanica” unde specialist consultant este Mircea Muthu de la Universitatea „Babes-Bolyai”, balcanologul fiind şi preşedintele juriului la ultima ediţie, din octombrie 2009, a Festivalului Poeţilor din Balcani, eveniment brăilean, organizat de Biblioteca „P. Istrati” şi Filiala Brăila – Galaţi a Uniunii Scriitorilor din România. Mircea Muthu este semnatar în revistă al unui text intitulat „Sud-Estul şi modelul francez în relaţia centru-periferie”, alături de alţi specialişti şi scriitori: Apostolos Patelakis şi Anastasia Moula-Hatzi din Grecia, Thede Kahl din Austria, Jane Cogeabaşia din Republica Macedonia, Jean Poncet din Franţa, Marius Chelaru, Paula Scalcău din România, nu în ultimul rând Dan Anghelescu – „Balcanitatea difuză a Oedipului enescian”. De asemenea, sunt prezenţi cu lucrări poeţi în paginile revistei – din Bosnia şi HerţegovinaBulgaria, Grecia, Macedonia şi România, creatori de haiku din Bulgaria, Grecia, România, Serbia.

       Şi tot Vasile Datcu mai spune despre „Carmina… ” nr. 3: „Se deschide astfel o cutie secretă, un fel de chivot, eu sper că este o cutie cu nestemate, nu una a Pandorei. Timp de peste 100 de ani această romanitate sud-dunăreană a fost uitată. Dar acum, istro-românii, aromânii se trezesc după ce românii înşişi i-au uitat… Iată provocările acestui număr al revistei”.

      În „Carmina Balcanica”, ai cărei directori şi fondatori sunt Dan Anghelescu şi Vasile Datcu, cuvântul înainte aparţine Mihaelei Albu (foto următoare) –

prin care cadrul universitar de la Craiova subliniază întocmai scopul pentru care a fost înfiinţată revistei: „Balcani, Balcanitate, Balcanism! Termenul din urmă a acumulat – în timp – o conotaţie vădit peiorativă. Gândirea stereotipă – şi nu tocmai inocentă – a unui Occident orgolios pare a continua (încă) să plaseze asupra lui un stigmat negativ. Spiritualitatea, arta, cărţile, de înţeleciune, ca şi toate formele de interpenetraţie spirituală ar trebui să justifice o depeiorativizare a modului în care este privită şi înţeleasă lumea Levantului. În acest sens, există deja solide argumente: toate temeiurile civilizaţiei europene îşi au sorgintea în spaţiul balcanic. Ideea de democraţie s-a născut la poalele Athenei. Ideea de consituţie a apărut în spaţiul grecesc. Creştinismul avea să se răspândească în Europa prin marea operă apostolică începută în Grecia (…)”.

      Sterian Vicol nu a uitat să semnaleze virtuţile şi pregătirea de muzicolog ale aniversatul, nu întâmplător Dan Anghelescu prezintă în revistă textul despre George Enescu, iar Constantin Gherghinoiu a amintit auditoriului o interesantă reuniune, la Pedagogicul brăilean în amfiteatru, unde au fost invitaţi de onoare şi conferenţiari Dan Anghelescu şi Mihaela Albu. Un splendid dar pentru aniversat a fost lecturarea unui poem, de către Gherghinoiu – deh! Ca de la un alt poet… – din primul volum de versuri al lui Anghelescu, „Lumina ca adiere”, 1980, Editura Junimea.

        Faptul că revista „Carmina…” primeşte din ce în ce mai multe solicitări de difuzare – inclusiv în America unde vorbitoarea a fost visiting professor la Columbia University din 1999 până în 2005 (a şi scris o carte pe acestă temă, „Et in America” subintitulată „Oameni, locuri, întâmplări”), şi aprecieri, a fost subliniat de Mihaela Albu, iar sărbătoritul  nu a avut de făcut decât să adresese mulţumiri organizatorilor, publicului prezent, dar şi  colegei de… scris Mihaela Albu: „Carmina nr. 3 este o mare bucurie pentru noi. Eforturi au fost, ami aels din partea Mihaelei pentru că vrem să-şi păstreze o ţinută academică şi în acest sens redactorul şef are o mare contribuţie, inclusiv în asigurarea traducerii în limba engleză, pentru o mai bună recepatre şi difuzare. De asemenea, un rol important îl joacă şi scriitorul Marius Chelaru de la Iaşi, redactorul şef adjunct al publicaţiei”.

       Cu ocazia aniversării, Aurel Furtună – bibliotecar, poet, membru al Cenaclului Mihail Sebastian şi al Cenaclului Umoriştilor Brăileni „Ştefan Tropcea” – a realizat, aşa cum face mereu cu prilejuri similare, în cinstea lui Dan Anghelescu o vitrină/ casetă de autor (foto mai sus).

      Au ţinut să prezinte public calde şi sincere felicitări sărbătoritului poetul Gheorghe Lupaşcu, dar şi umoristul, prozatorul Vasile Mandric, acesta din urmă dedicându-i şi o epigramă.

       Cum era şi firesc, momentul nu se putea finaliza decât cu o sesiune de autografe (foto mai sus, Dan Anghelescu), pe nr. 3 „Carmina Balcanica” semnând pe lângă Dan Anghelescu, şi Mihaela Albu, dar şi Vasile Datcu.