Donald Tusk, lecţie de diplomaţie şi cultură: un discurs în limba română la Ateneu

*În plus faţă de colegul de la Parlamentul European, preşedintele Consiliului UE a avut mai multe repere din istoria României şi, în plus, faptul de a fi vorbit în limba gazdelor l-a făcut şi mai atractiv

 

Donald Tusk

Cel mai interesant discurs de la lansarea preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, la evenimentul de la Ateneul Român din seara de 10 ianuarie 2019 (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/09/la-bucuresti-lansarea-oficiala-a-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene/)  a fost rostit de Donald Tusk – preşedintele Consiliului Uniunii Europene. Acesta s-a adresat audinţei în limba română (vorbită foarte corect) şi a avut o mulţime de repere cultural-artistice, istorice, sportive şi nu numai pe care le-a folosit pentru a-şi sublinia ideile. De fapt, a fost o adevărată lecţie de diplomaţie şi de cultură pe care politicienii români ar trebui să o înţeleagă în deplinul ei sens (şi să o înveţe!). Astfel, au fost menţionaţi compozitorul George Enescu, filosoful Emil Cioran, poetul Tristan Tzara, dramaturgul Eugen Ionescu, sportivele Nadia Comăneci şi Simona Halep, din poetul Nicihita Stănescu, eseistul Andrei Pleşu şi istoricul religilor Mircea Eliade politicianul polonez oaspete a dat citate, iar pe fotbalistul Helmuth Duckadam l-a amintit ca un câştigător de campionat european, aşa cum a şi fost în 1986.

Donald Tusk a făcut acelaşi gest şi la lansarea preşedinţiei Bulgariei la Consiliul UE când s-a adresat gazdelor în limba bulgară.

Discursul lui Donald Tusk – preşedinte Consiliul UE la Ateneu

       Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.  O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: „Se apropie viitorul, se aude, se vede/ Gândurile pe care le trimit spre el/ se-ntorc mai repede ca altădată./ Și-mi trec scântei șuierând în viteză/ prin suflet, vestindu-l întruna”.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care își imaginează că în Uniunea Europeană e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: „Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric”. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: „Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre”.

Reclame

Proiecții europene pentru renaștere industrială

* Deocamdată, UE este departe de atingerea obiectivelor propuse  în domeniu * Se impun serioase investiții în retehnologizare și cercetare, eforturi pentru simplificarea legislației în țările europene și dezvoltarea diplomației economice 

Comisia Europeană invită statele membre să recunoască importanța vitală a industriei pentru crearea de locuri de muncă și pentru generarea de creștere economică, precum și să integreze problemele legate de competitivitatea industrială în toate domeniile de politică – aceasta este sensul comunicării ”Pentru o renaștere industrială europeană” adoptate miercuri, 22 ianuarie 2014. Comunicarea promovează o Europă mai favorabilă întreprinderilor prin acțiuni destinate să simplifice cadrul legislativ și să amelioreze eficiența administrației publice la nivel european, național și regional. Facilitarea accesului la piețele din țări terțe prin armonizarea standardelor internaționale, achiziții publice deschise, protecția brevetelor și diplomație economică reprezintă, de asemenea, aspecte-cheie.

De asemenea, Comisia face apel la Consiliul și la Parlamentul European să adopte propuneri referitoare la energie, transporturi, spațiu și rețelele de comunicații digitale, precum și să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației destinate să finalizeze piața internă.

Se subliniază faptul că ”obiectivul modernizării industriale trebuie urmărit prin investiții în inovare, utilizarea eficientă a resurselor, tehnologii noi, competențe și acces la finanțare, accelerate de utilizarea fondurilor UE dedicate acestor scopuri”. European Commissioner for Industry and E

Antonio Tajani (f0to dreapta) – vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu industria și antreprenoriatul, a declarat referitor la acest suviecdt: „Europa este încă departe de obiectivul de 20% în materie de pondere a industriei în PIB, fixat pentru anul 2020. Din acest motiv, competitivitatea industrială trebuie să se afle în centrul agendei politice la Consiliul European din martie 2014. Prin inițiativa de astăzi, Comisia transmite un semnal clar că reindustrializarea și modernizarea urgentă a economiei noastre sunt indispensabile pentru crearea de noi locuri de muncă. Avem nevoie de angajamente ferme la nivel național și european pentru a asigura coerența și prioritizarea tuturor instrumentelor aflate la dispoziția noastră. O strategie industrială trebuie să includă multe alte sectoare, întrucât interconexiunile dintre acestea sunt tot mai numeroase, cu consecințe majore asupra succesului în domeniul industrial”.

Raportorii europeni apreciază că UE își revine din cea mai lungă recesiune din istoria sa, care a relevat importanța unui sector industrial puternic pentru rezistența economiei. ”Rolul industriei în Europa depășește cu mult sectorul producției, incluzând aspecte diverse, de la materii prime și energie până la servicii pentru întreprinderi (de exemplu servicii logistice), servicii pentru consumatori (de exemplu servicii postvânzare pentru bunuri de folosință îndelungată) sau turism. Industria reprezintă peste 80% din exporturile, cercetarea și inovarea privată din Europa, ceea ce arată că importanța industriei este mult mai mare decât s-ar putea deduce din simpla pondere a acesteia în PIB. În industrie se regăsesc aproape o pătrime din locurile de muncă din sectorul privat, fiind vorba de multe ori de lucrători foarte calificați, iar fiecare loc de muncă suplimentar din sectorul de producție creează între 0,5 și 2 posturi în alte sectoare. Cu toate acestea, contribuția producției la PIB al UE, care se ridica la 15,1% în vara lui 2013, a continuat să scadă și este departe de ținta de 20% pentru anul 2020, propusă de Comisie în 2012”, se precizează într-un material postat pe pagina oficială a reprezentanței Comisiei Europene în România.

Umilinte la ambasade… ale Romaniei

* Asa s-a intamplat acum cu un invitat de seama la Editurii Taj la Consulatul Romaniei de la New York * Dar se intampla si in alte parti, voi povesti la un moment dat cum se sta la… poarta ambasadei din Tunis

Povestea incredibila a unei umilinte la Consulatul Romaniei al New York a fost relatata pe Facebook in pagina https://www.facebook.com/editura.taj

si preluata de mai multi prieteni inclusiv la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine (subsemnata… sau cum doriti, cea care va relaeaza mereu pe „Braila Chirei” diverse vesti)

 „Un an de pregătiri. 4 ani de speranțe… Că un mare autor va veni să își cunoască cititorii români. Totul, spulberat de o doamnă Consul. Biletul de avion a fost cumpărat. Conferința de presă aranjată. Hotelul, ales cu grijă, hotelul partener al Festivalului George Enescu. Surprizele, nenumărate. Împreună cu Restaurantul Taj am gândit o recepție de bun-venit de neuitat, la care urma să fie invitată o altă lume bună decât aceea cu care v-au obișnuit emisiunile mondene. Romanul finalist Man Asian în 2011 urma să se lanseze în prezența lui la Festivalul Namaste. Și apoi scriitorul venea la întâlnirea cu voi, într-o prezență publică unde trebuia să îl descoasă o personalitate românească… adevărată!

Ghosh tocmai declarase la BBC că are rude în Transilvania. Și să nu uităm că Amitav Ghosh locuia în Calcutta pe cînd Maitreyi era în viață. Presa ar fi avut ce sa il intrebe. Tocmai pregateam o mapă de presă despre toate aceste lucruri, când a venit vestea… Mă simt ca o femeie bătută. Și chiar sunt. Un editor bătut. Învins de sistem„, scrie (n.aut. Eu am descoperit vestea in data de 5 august 2012…) Adelina Patrichi – editor la Editura Taj pe pagina FB a institutiei amintite. Si cu scuzele editurii ca s-au strecurat, din graba si nervi, doua greseli in redactarea imaginii: Arthur este … C. Clarke iar unul dintre premii se cheama corect Sahitya Akademi Aword…
Poate nu as fi dat atata importanta stirii daca nu as cunoaste, din impresii directe, ca acest gen de umilinte sunt reale si ca ambasadele noastre, destule dintre ele, ca si legislatia de altfel, nu fac decat sa puna piedici in calea vizitatorilor catre Romania – fie ei oameni de afaceri, membrii ai familiilor, turisti. Totul pentru ca la noi nu exista bun simt, nici macar diplomatic, omul fiind considerat din start… infractor…  pentru ca i se cer atat de multe hartii care sa ateste ba una, ba alta… Hm!!! Adica de ce nu ar putea veni cineva, din Tunisia spre exemplu – voi povesti la un moment dat cum stau cetatenii la poarta Ambasadei noastre in Tunis si cum li se raspunde ca trebuie sa ai motiv intemeiat sa vii in Romania… adica cum… nu poti sa vrei sa fii simplu turist???
Deci, recvenind la trista poveste americana, aflam opinia lui Dan Alexandrescu: „Sa nu uitam ca acel consul este omul clanului portocaliu numit de Basescu. Macar acum si aici sa nu dezinformam„, apoi o parere de la Cristina Pasztor: Adelina Patrichi ,intr-adevar, pentru a lua viza de la Ambasada din Delhi intr-o zi e riscant. Perioada de acordarea a vizei este de cca o saptamana, in functie de programul lor. Procedurile de verificare a dosarelor pentru acordarea vizei la ambasadele Romaniei sunt de durata, pentru persoanele care nu sunt din UE„.
Si, in final, completarile de la cei care au… patit-o: „Cititi cu atentie ce am scris mai sus. Inca o data: problema a fost ca aceasta doamna (Mihaela Simona BOȘCĂNEANU) a inceput sa tipe si sa ceara sa vada cartea, fara de care, a spus dansa, cum sa dea o viza? Se mai practica cenzura? Locuind si muncind in America, eliberarea vizei ar fi durat cel mult 2 zile. Primul „act” care i s-a cerut a fost aceasta „carte”, adica un roman care face inconjurul lumii si despre care autorul a fost invitat sa vorbeasca la CNN, BBC etc. Viza ar fi iesit, dar autorul nu este dispus sa se intoarca acolo unde a fost insultat. Acuma stiti”.
… asa ca situatia merita, pe deplin, lamurita si rezolvata! Nu cred ca diplomatia romaneasca merita asemenea pete pe obraz… Nu cred ca astfel se lucreaza in materie de imagine a Romaniei in lume… Politicul, daca tot guverneaza – sau cel putin aceasta este impresia (a cui? interogatia este retorica…), trebuie sa ia masuri!!!
Sau poate ca numai unii dintre noi avem astfel de idei…

O istorie a românilor de Ramon de Basterra în „Opera lui Traian”. Traducerea o datorăm cadrului universitar Carmen Bulzan

         Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” din municipiul Brăila a găzduit vineri – 25 iunie – lansarea ediţiei în limba română a cărţii scriitorului spaniol Ramon de Basterra intitulată „Opera lui Traian – „La Obra de Trajano”, apărută la Editura Mica Valahie, Bucureşti. Ca de fiecare dată, la eveniment a participat şi Dragoş Adrian Neagu – directorul bibliotecii brăilene. Traducerea, studiul introductiv şi notele aparţin cadrului universitar Carmen Bulzan de la Universitatea Ecologică Bucureşti care a fost, de fapt, personajul principal al evenimentului. Cu acest prilej, a fost evocată opera şi personalitatea lui Ramon de Basterra de către traducătoare – prof. univ. dr Carmen Bulzan, în foto mai jos.

       Volumul prezintă, dincolo de aparenţa unui studiu de caz, o adevărată istorie a locuitorilor de la nord de Dunăre – de la vechea Dacie la prezentul cunoscut la începutul secolului XX de autor, Ramon de Basterra încercând să ofere cititorilor săi cât mai multe elemente istoriografice, nelipsind cele politice – deloc lipsite de tensiune după primul război mondial abia încheiat. Astfel, pentru pasionaţii de istorie dar şi pentru cei care doresc să afle mai multe despre trecutul românesc cartea se dovedeşte un instrument necesar.

       Este prima carte despre România scrisă în limba spaniolă, aşa cum precizează traducătoarea întrun text de pe coperta IV. „Este o veritabilă monografie sociologică complexă în care se articulează deopotrivă fapte, fenomene şi procese sociale, relaţii sociale rezultate dintr-o înţelegere a conexiunilor spaţio-temporale semnificative. Reperele sunt de ordin raţional, dar şi afectiv„,a firmă traducătoarea întro succintă caracterizare a cărţii care a atras-o, cu siguranţă, altfel nu ar fi ajuns acum la noi, cititorii, în această formulă.

       Ramon de Basterra (1888 – 1928), licenţiat în drept, a fost ataşat cultural la Bucureşti în perioada 1918 – 1920, iar volumul prezentat la biblioteca brăileană a văzut lumina tiparului imediat după acest interval, în 1921, la Madrid. Pentru o conturare mai aproape de viziunea autorului, traducătoarea a introdus în bogatul material adiacent şi un text referitor la interesul lumii diplomatice româno-spaniole pentru împăratul roman Traian.

        După expunerea doamnei Carmen Bulzan, a prezentat cartea, din perspectivă proprie, prof. Ştefan Aftodor (foto mai jos) de la Şcoala cu clasele I – VIII „Fănuş Neagu”; din prelegerea aveţi aici o mostră:

        <<Cartea lui Ramon de Basterra este o operă de mare valoare literară şi certă importanţă istorică. Prin cele 5 capitole ale lucrării sale, autorul creionează un tablou expresiv şi fidel al societăţii româneşti de la răscrucea a două epoci. Într-adevăr, Ramon de Basterra, martor nemijlocit al evenimentelor din anul 1918, surprinde o imagine vie a României, care trecea de la agonia păcii „punice” de la Buftea-Bucureşti la împlinirea idealului naţional suprem: constituirea statului naţional unitar. Sau, aşa cum le spunea marele om politic Ion I.C.Brătianu reprezentanţilor Misiunii Spaniole, naţiunea română reuşise „desăvârşirea operei lui Traian”.

Deşi, pentru a-l cita pe editor „lucrarea nu este şi nu se vrea o carte de istorie”, convingerea este aceea că „Opera lui Traian” este şi o scriere istoriografică şi aceasta dintr-o dublă perspectivă. Pe de o parte, avem în faţă o sursă istorică primară relevantă pentru istoric datorită informaţiilor cu caracter memorialistic prezenta în primul capitol, intitulat România antică. Pământul unde soarele răsare. Pe de altă parte, capitolul al II-lea (Perspectiva Umană), informaţiile despre istoria Dobrogei din capitolul al IV-lea şi capitolul al V-lea (România Unită) ne oferă străduinţa lui Ramon de Basterra de reconstituire a trecutului poporului român. În aceste părţi ale lucrării avem prilejul să observăm erudiţia diplomatului spaniol (ataşat cultural la Roma, Bucureşti, Caracas), acesta reuşind să închege, în mod armonios, într-un tot, principalele momente ale istoriei românilor. Nu putem însă să nu constatăm spiritul romantic care domnă scrierea lui Bastera, şi asta în plină epocă pozitivistă (cartea a fost tipărită în 1921).  Impresionează aserţiunile cu care autorul impregnează descrierea faptelor istorice, unele strălucitoare (Ex. „Bucureştiul bulevard parisian în haine, Bosfor în uzanţe”; „Bucureştiul istm între două mări: când te simţeai în Occident, când în Orient”; „România e întemeiată la Roma, dar educată la Bizanţ”), altele trădând o judecată patimaşă şi partinitoarea: „influenţa slavă <a fost> una dintre cele mai semnalate nenorociri cu care adversitatea biciui pe români”.

Trecând peste aceste observaţii, dacă ar fi să identificăm aspectul cel mai valoros al <Operei lui Traian> atunci am rămâne la impresionantul stil literar, de fineţe frumuseţe desăvârşită, pe care Ramon de Basterra îl dovedeşte în cartea sa. Totodată, în aceeaşi măsură cu operă literară şi istorică, ni se dezvăluie în faţa ochilor o monografie sociologică ce surprinde o imagine tulburător de fidelă a României de acum aproape un secol”>>.

      Demne de semnalat mi se par şi cuvintele următoare, din Studiul introductiv al traducătoarei, semnificante nu doar pentru volum: „Invitaţiei la cunoaşterea de sine, înscrisă încă din Antichitate pe frontispiciul de la Delphi, <Cunoaşte-te pe tine însuţi!> i se poate răspunde în mai multe feluri. Printr-o cunoaştere directă a realităţii prezente, care include şi trecutul, dar şi prefigurarea viitorului; prin cunoaşterea imaginii celor care relatează despre realitatea noastră prezentă, despre cea care va fi fost şi ce va să fie…”.

       Măcar de-am petrece clipele prezentului cu dorinţa de a cunoaşte, de a ne cunoaşte…