Donald Tusk, lecţie de diplomaţie şi cultură: un discurs în limba română la Ateneu

*În plus faţă de colegul de la Parlamentul European, preşedintele Consiliului UE a avut mai multe repere din istoria României şi, în plus, faptul de a fi vorbit în limba gazdelor l-a făcut şi mai atractiv

 

Donald Tusk

Cel mai interesant discurs de la lansarea preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, la evenimentul de la Ateneul Român din seara de 10 ianuarie 2019 (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/09/la-bucuresti-lansarea-oficiala-a-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene/)  a fost rostit de Donald Tusk – preşedintele Consiliului Uniunii Europene. Acesta s-a adresat audinţei în limba română (vorbită foarte corect) şi a avut o mulţime de repere cultural-artistice, istorice, sportive şi nu numai pe care le-a folosit pentru a-şi sublinia ideile. De fapt, a fost o adevărată lecţie de diplomaţie şi de cultură pe care politicienii români ar trebui să o înţeleagă în deplinul ei sens (şi să o înveţe!). Astfel, au fost menţionaţi compozitorul George Enescu, filosoful Emil Cioran, poetul Tristan Tzara, dramaturgul Eugen Ionescu, sportivele Nadia Comăneci şi Simona Halep, din poetul Nicihita Stănescu, eseistul Andrei Pleşu şi istoricul religilor Mircea Eliade politicianul polonez oaspete a dat citate, iar pe fotbalistul Helmuth Duckadam l-a amintit ca un câştigător de campionat european, aşa cum a şi fost în 1986.

Donald Tusk a făcut acelaşi gest şi la lansarea preşedinţiei Bulgariei la Consiliul UE când s-a adresat gazdelor în limba bulgară.

Discursul lui Donald Tusk – preşedinte Consiliul UE la Ateneu

       Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.  O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie: „Se apropie viitorul, se aude, se vede/ Gândurile pe care le trimit spre el/ se-ntorc mai repede ca altădată./ Și-mi trec scântei șuierând în viteză/ prin suflet, vestindu-l întruna”.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care își imaginează că în Uniunea Europeană e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: „Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric”. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: „Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre”.

Reclame

Antonio Tajani, discurs cu repere culturale româneşti la Ateneu

*Președintele Parlamentului European l-a citat pe Grigore Gafencu, l-a menţionat pe Emil Cioran în cuvântul să de la deschiderea oficială a președinției române la Consiliul Uniunii Europene

 

Antonio Tajani

Lansarea oficială (https://brailachirei.wordpress.com/2019/01/09/la-bucuresti-lansarea-oficiala-a-presedintiei-romaniei-la-consiliul-uniunii-europene/) a preşedinţiei rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, cu evenimentul de la Ateneul Român din seara de 10 ianuarie 2019, a avut mai multe personaje principale, unul intereresant fiind Antonio Tajani – preşedintele Parlamentului European alegând în discursul său oficial (integral, mai jos) să folosească şi repere culturale locale de importanţă internaţională. Astfel, oficialul european a ţinut să menţioneze un citat referitor la un politician de seamă al spaţiului românesc (pe care, din păcate, contemporanii nu îi mai consideră modele – se vede după cum se comportă…), şi anume Grigore Gafencu, l-a menţionat pe filozoful Emil Cioran. Mai mult, italianul Tajani a subliniat rădăcinile comune – latinitatea – şi încrederea sa în reuşita preşedinţiei rotative care va dura până în 30 iunie 2019.

Discursul preşedintelui Parlamentului European – Antonio Tajani

       Bună seara, România! La mulți ani! Cele mai bune urări pentru noul an! Permiteți-mi, în primul rând, să vă adresez cele mai bune urări pentru noul an. 2019 va fi un an crucial pentru România și pentru Europa. Președinția română va ghida Consiliul Uniunii în lunile dinaintea alegerilor europene, într-un moment în care cetățenii noștri cer o Europă mai eficientă. România a avut întotdeauna o vocație europeană. Cu două mii de ani în urmă, strămoșii noștri romani au traversat Dunărea și au ajuns pe teritoriul vostru construind un pod – unic în lume, la acea vreme. Această epopee a schimbat cursul istoriei. Numele frumoasei voastre țări vine de la romani, și de la puternica lor prezență. Rădăcinile noastre comune creează afinități și ne leagă într-o firească prietenie. Cunosc și apreciez poporul român de mai multe decenii. Sunteți curajoși, hotărâți și generoși. De-a lungul istoriei voastre, aceste calități au fost de nenumărate ori puse la încercare, și tot de atâtea ori s-au dovedit mai puternice. Aceste calități vor contribui la reușita Președinției române.

      Traversăm o perioadă de schimbări profunde și rapide. Revoluția tehnologică, valurile de migranți, tensiunile de la frontierele noastre, terorismul, încălzirea globală: toate acestea îi sperie pe mulți europeni. În fața unei Uniuni adesea incapabile să reacționeze rapid, sirenele populiste câștigă teren. Și totuși, în această lume tot mai nesigură, trebuie mai mult ca oricând să avem o Europă puternică, capabilă să-și protejeze cetățenii. Este esențial să ne unim eforturile pentru o Europă mai eficientă. Motto-ul Președinției române răspunde acestui imperativ: „Coeziunea, o valoare europeană comună”, pentru că reflectă exact voința de a nu lăsa pe nimeni deoparte. Împărtășesc viziunea marelui diplomat Grigore Gafencu, care, la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, spunea: „Nu există decât o singură Europă! Chiar dacă trupul său este mutilat și împărțit, ideea europeană este indivizibilă. Europa nu poate renaște în Vest, daca ea moare în Est. Niciunde cuvântul Europa nu găsește un răspuns mai puternic decât în statele din Est. Ideea de unitate europeană poartă în mintea unei jumătăți întregi de continent o promisiune de pace și, prin urmare, o promisiune de eliberare”.

      Forța Europei unite nu e o vorbă în vânt. Pentru noi, cetățenii, această forță înseamnă, pentru prima oară în istorie, posibilitatea de a trăi împreună, liber și pașnic. Această forță este opusul violenței și al schematismului naționalist. Această forță se întemeiază pe valori, pe democrație, pe statul de drept, pe respectarea demnității și a libertății fiecăruia. Europa trebuie să fie capabilă să acționeze. Este absolut esențial ca următorul buget multianual al Uniunii să fie un buget politic, care să reflecte prioritățile unei Europe eficiente. Reducerea fondurilor de coeziune sau a cheltuielilor pentru agricultură ar fi o gravă eroare. Avem nevoie de un buget care să stimuleze investițiile în economia reală. Trebuie să creăm infrastructuri europene moderne, să investim mai mult în cercetare și inovare și să susținem întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, avem nevoie de resurse suplimentare pentru a stimula tranziția energetică. Parlamentul European a votat un proiect de buget care reflectă aceste priorități.

      Contăm pe Președinția română pentru a duce mai departe această ambiție și pentru a susține ideea de coeziune și solidaritate. Toate statele membre trebuie să creeze oportunități pentru tinerii lor. Misiunea noastră este de a îndepărta barierele dintre statele membre vechi și cele noi. Dacă vrem mai multă solidaritate în următorul buget, aceasta nu trebuie să fie cu sens unic. Doresc să mulțumesc României pentru că s-a oferit să primească solicitanți de azil din țările de primă intrare în Uniune. Este un exemplu de urmat. Principiul solidarității a stat, de asemenea, la baza susținerii aderării României la spațiul Schengen. Parlamentul European a susținut întotdeauna această aderare. Fac apel la statele membre care o blochează să-și modifice poziția. Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi benefică pentru securitatea tuturor țărilor europene și sper că aceasta se va realiza în cursul Președinției române. Votul pentru Brexit, războaiele comerciale, protestele cetățenilor și apariția unor mișcări suveraniste ne obligă să reflectăm la calea de urmat. De la începutul mandatului meu, 14 șefi europeni de stat și de guvern au venit la Parlamentul European pentru a dezbate în plen modul în care am putea schimba Uniunea. Vă mulțumesc, domnule Iohannis, pentru valoroasa dumneavoastră contribuție.

        România trebuie să aibă un rol central în construcția noii Europe. Aceasta este ideea de bază a summit-ului de la Sibiu, care va avea loc la 9 mai 2019. Este imperios necesar să obținem rezultate: pentru reforma sistemului Dublin, care este urgentă; pentru o piață internă mai echitabilă, în care toată lumea – inclusiv giganții Internetului – își plătește impozitele și respectă regulile; pentru ambiția de a reuși în era digitală; pentru finalizarea Uniunii bancare; pentru o guvernanță economică eficientă și democratică; pentru un comerț deschis, cu condiții de concurență echitabile. Trebuie, de asemenea, să apărăm dreptul cetățenilor de a vota liber la următoarele alegeri europene, făcând tot posibilul pentru ca știrile false să nu denatureze campania electorală, în tentativa lor de a manipula convingerile politice.

       Să nu ne temem, însă, de „enormitatea posibilului”, cum spunea filozoful Emil Cioran. Drumul care vă stă în față e dificil, dar poporul român nu este singur. România preia pentru prima oară Președinția Consiliului Uniunii Europene. Și va fi o reușită! Puteți conta pe susținerea Parlamentului European și pe susținerea mea. La câteva săptămâni de la sărbătorirea a 100 de ani de la unirea României, aș vrea să vă reamintesc această vorbă din înțelepciunea populară română Unde e unul, nu e putere, unde sunt doi, puterea crește”! Să o facem atunci! Mulțumesc!

Papa Francisco, in Parlamentul European

* Toleranta, intelegere, ajutor, respectul si identitatea culturala au fost doar cateva teme subliniate de suveranul pontif in discursul din fata europarlamentarilor

               Papa Francisco a vorbit in Parlamentul European (PE) in 25 noiembrie 2014. Este prima vizita la PE a unui suveran pontif in ultimii 26 de ani.  Papa Francisco a fost invitat de presedintele Schulz, in numele PE, in cursul vizitei oficiale desfasurate de acesta din urma la Vatican, in 11 octombrie 2013.

Tema  principala a discursului Papei a fost asigurarea demnitatii umane a fost tema principala a discursului. Emigratia, protectia mediului si promovarea drepturilor omului si a democratiei au fost alte teme subliniate, suveranul ponfif cerand locuitorilor si liderilor Europei „sa redescopere cele mai bune parti ale sale„.  Papa Francisco in Parlamentul European, 25 nov 2014

In deschiderea sedintei solemne, Martin Schulz – presedintele PE –  a spus ca pierderea increderii oamenilor in politica, la nivel national si european, este uriasa, subliniind ca nicio institutie nu poate functiona daca nu are sprijin si ca „obiectivele comune ale UE si ale bisericii catolice sunt cele de promovare a valorilor tolerantei, respectului, egalitatii, solidaritatii si pacii (…)Uniunea Europeana inseamna mai mult incluziune si cooperare decat excludere si confruntare (…) Trebuie ca noi toti sa cooperam pentru a recastiga increderea pierduta„.

Papa Francisco:  „As vrea sa ofer un mesaj de speranta si incurajare catre toti cetatenii Europei (…) demnitatea a fost conceptul cheie in procesul de reconstructie a Europei dupa cel de-al doilea razboi mondial (…) promovarea drepturilor omului este o tema centrala in angajamentul UE de a sustine demnitatea persoanei (…) Parlamentul European are responsabilitatea de a tine democratia vie pentru popoarele Europei: democratiile nu trebuie „sa colapseze sub presiunea intereselor multinationale care nu sunt universale (…) A venit timpul sa promovam politici care sa creeze locuri de munca, dar mai presus exista o nevoie de a reinstaura demnitatea muncii prin asigurarea unor conditii de munca potrivite (…) Europa a fost mereu un pioner in eforturile de promovare a ecologiei. Respectarea mediului inseamna nu numai sa nu fie distrus, ci si utilizarea lui in scopuri bune, cum ar fi inlocuirea risipei de hrana cu oferirea ei pentru cei care au nevoie„.

Despre problema imigratiei in UE, Papa a afirmat: „Nu putem permite ca Mediterana sa devina un imens cimitir (…) Oamenii care sosesc pe mare au nevoie de acceptare si asistenta. Europa va putea sa se confrunte cu problemele legate de imigratie numai daca este capabila sa isi exprime clar propria identitate culturala„.

* * *

Papa a sosit la Parlamentul European din Strasbourg in jurul orei 10.30 si a fost primit de presedintele Schulz in cadrul unei ceremonii care a cuprins intonarea celor doua imnuri si ridicarea steagului. Dupa ceremonie, Schulz l-a prezentat pe Papa membrilor Biroului si Conferintei presedintilor PE. Papa a continuat vizita la Consiliul Europei. 

Ultima data, Papa Ioan Paul II s-a adresat Parlamentului in 1988, cu un an inainte de caderea zidului Berlinului.

Problemele de coruptie si amenintarile interne la democratie din Europa centrala, semnalate din Statele Unite

* Victoria Nuland – subsecretar de stat pentru Afaceri Euroasiatice, a semnalat intr-un discurs ca in Europa centrala se manifesta, asemeni unui cancer, regres democratic si atac la liberate, ca mediul politic nu actioneaza conform asteptarilor populatiei, ca exista lideri in regiune care uita sistematic valorile NATO si UE

Derapajele politice si economice – scandaluri ca cele din Romania (gen cel referitor la mita pentru licentele Microsoft – http://brailachirei.wordpress.com/2014/09/26/dna-solicita-cercetare-penala-pentru-9-ministri/), coruptia, politicieni care fac scut pentru colegi care au incalcat legea sunt doar cateva din aspectele pe care le-a semnalat Victoria Nuland (foto) – subsecretar de stat pentru Afaceri Euroasiatice – intr-un discurs. Chiar daca nu a numit vreo tara sau vreun politician european, problemele mentionate sunt asemeni celor din Romania: regres democratic si atac la liberate, mediu politic actionand contra asteptarilor populatiei, lideri politici si de opinie care uita sistematic valorile NATO si UE… Victoria Nuland

Discursul Victoriei Nuland:

Thank you, Wess, for that introduction. It’s good to be here with you today with Minister Lajcak. Like me, Miro is still recovering from UNGA, the World Cup of diplomacy; or as we like to say at State: the diplomatic equivalent of speed dating. Our thanks to CEPA for your great work to strengthen our transatlantic bond with Central Europe. In just 9 years, CEPA has become the go-to think tank in Washington for those who care about a democratic, prosperous, secure Central Europe. This fall, as we celebrate the 25th anniversary of the fall of the Berlin Wall, we are also reminded that two and a half decades ago, the countries of Central Europe inspired the world by seizing a moment of hope and transforming it into freedom and opportunity for tens of millions of people. Across Central Europe, citizens stood up for the right to hold free elections; they built strong, independent institutions; and fostered civil society and a vibrant media. They did the hard work of reforming their economies, stabilizing currencies, privatizing inefficient industries, opening up labor markets, and welcoming foreign investment. In short, they restored liberal democracy to the heart of the continent. And they proved the skeptics wrong. In successive waves of NATO and EU enlargement 5, 10 and 15 years ago, they extended the boundaries of our Euro-Atlantic family and the values it represents. We live in a better world because the countries of Central Europe chose the path of a Europe whole, free and at peace 25 years ago. But today that choice is under threat, and Central Europe is once again on the frontline in the fight to protect our security and values. And today, that fight is once again both external and internal. Let’s look at these in turn. First, the external threats: President Obama said in New York last week Russia’s aggression in Ukraine threatens to take us back to the days when large countries could trample small ones at will. Because the countries of Central Europe understand the danger better than most, almost all of them have been among the strongest and most generous in support of Ukraine’s right to choose its own future, and live in a more democratic, clean, free and prosperous country. They have offered assistance and advice to Ukraine, security support, and even, as Slovakia has done, reversed the flow of gas to help fill Ukraine’s winter storage tanks. And most have been strong advocates inside the EU for the sanctions the Transatlantic community has put on Russia for its actions. Today we must maintain that solidarity with Ukraine and unity within the Transatlantic community. Implementing sanctions isn’t easy and many countries are paying a steep price. We know that. But history shows that the cost of inaction and disunity in the face of a determined aggressor will be higher. The history of Central Europe itself teaches us that. So when leaders are tempted to make statements that tear at the fabric of our resolve, I would ask them to remember their own national history, and how they wished their neighbors had stood with them. Ukraine is working hard to promote peace and change to meet its people’s expectations. It is fulfilling its commitments under the September 5 Minsk agreement—it passed amnesty legislation, a special status law for the east, and is working with Russia to demarcate the special status zone. Now Russia and its proxies must do their part – withdraw their forces and all the heavy weapons that have flooded the east, restore Ukrainian sovereignty on the international border, withdraw heavy weapons there too, and return all the hostages-notably, including Nadiya Savchenko and Oleg Sentsov. When the Minsk agreement is fully implemented, we can and will begin to roll back some sanctions. It is in Russia’s hands when that day comes. Every country in the CEPA space has made tough sacrifices. And as you stand with Ukraine, we stand with you. The United States’ commitment to NATO’s Article 5 is unwavering. As President Obama said at Tallinn, <we will defend our NATO Allies, and that means every Ally>. Our allies, in turn, are working to fulfill the pledge they made at Wales to reverse the decline in defense spending. Even as we stand against the Russia’s threat to Ukraine’s European choice, we must recognize that ISIL’s threat to our security, prosperity and values is also real, also immediate. Even in the Euro-Atlantic space, nobody’s immune. That’s why today the nations of Central Europe are joining the global coalition to degrade and destroy ISIL’s terrorism, contributing ammunition, training, humanitarian assistance and countering ISIL’s hateful ideology. All of us must do more to harden the Transatlantic space and make it a „no-go” zone for ISIL recruitment and finance. When we pass anti-terror laws to keep our citizens from joining the fight, whether that fight is in Rakka or Luhansk, it is our values and way of life we are protecting: rule of law, state sovereignty, peace and security, individual human rights and dignity.

                And just as we work together to defend our values externally, we must fortify them internally. In Central Europe today, I would argue, the internal threats to democracy and freedom are just as worrying. Across the region, the twin cancers of democratic backsliding and corruption are threatening the dream so many have worked for since 1989. And even as they reap the benefits of NATO and EU membership, we find leaders in the region who seem to have forgotten the values on which these institutions are based. So today I ask their leaders: How can you sleep under your NATO Article 5 blanket at night while pushing „illiberal democracy” by day; whipping up nationalism; restricting free press; or demonizing civil society! I ask the same of those who shield crooked officials from prosecution; bypass parliament when convenient; or cut dirty deals that increase their countries’ dependence on one source of energy despite their stated policy of diversification. As President Obama noted, oppressive governments are sharing <worst practices to weaken civil society>. They are creating wormholes that undermine their nations’ security, freedom and prosperity. The countries of Central Europe—through the EU and nationally—must remain vigilant. We can only be strong when we protect political pluralism, civil society and the right to dissent within our own borders; when our governments are clean, transparent and accountable to the people they serve.

                 For more than 20 years, Central Europe has been the canary in the coal mine for the promise of a Europe whole, free and at peace. The example set by the countries of this region has also inspired others around the world that they, too, can fight for democracy, free markets, rule of law and human dignity. As the President said in Warsaw in June, <The blessings of liberty must be earned and renewed by every generation – including our own>. We must renew our commitment today – to our citizens and to each other; at home and around the world. We are stronger together, and many around the world who crave the same freedom we enjoy are depending on us”.