Unirea Principatelor Române – 160 ani, evenimente la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Dezbateri şi film la Liceul „Iorga” şi Şcoala „Băncilă” în 21 şi 22 şi 24 ianuarie 2019, concurs cu elevi în 24 ianuarie, de la ora 10.00 la muzeu 

   Muzeul Brăilei „Carol I” organizează mai multe activități pentru a marca împlinirea celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, la 24 ianuarie 1859.
Astfel, o dezbatere cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani” și prezentarea filmului „Pe urmele lui Cuza” sunt programate luni, 21 ianuarie 2019, de la ora 11.00 la Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din municipiul Brăila.

Dezbaterea cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani” și prezentarea filmului „Pe urmele lui Cuza” sunt programate marți, 22 ianuarie 2019, de la ora 11.00 la Școala Gimnazială „Ion Băncilă” Brăila.

Concursul cu tema „Unirea Principatelor Române – 160 de ani”, organizat în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila va avea loc joi, 24 ianuarie 2019, începând cu ora 10.00 la sediul central al Muzeului Brăilei „Carol I” din Piaţa Traian nr. 3.

** * Cel puţin un amănunt din viaţa lui Alexandru Ioan Cuza are legătură cu oraşul Brăila, şi el fiind consemnat şi recunoscut în biografia domnitorukui unirii. Viitorul domnitor era unul dintre revoluţionarii de la 1848 consideraţi de domnitorul Mihai Sturdza extrem de periculoşi pentru regimul său, de aceea a trebuit să se exileze. Soţia sa, Elena Cuza, a mers – singură, se spune – de la Solești spre Galați, unde a mers să-l vadă pe consulul britanic Cuninghan şi l-a rugat să aranjeze o evadare a lui Cuza la Brăila, de aici acesta din urmă plecând spre Viena şi Paris în exil până în 1849, când pe tronul Ţării Moldovei vine Grigore Ghica.

Aniversarea Unirii Principatelor Romane, la Braila

*Duminica, 24 ianuarie 2016, de la ora 10.50 la monumentul Al. I. Cuza 

        AFIS 24 Ianuarie 2016        La Braila, programul manifestării dedicate zilei de 24 ianuarie 2016 – cand se implinesc 157 ani de la unirea Moldovei cu Tara Romanesca sub acelasi domnitor, Alexandru Ioan Cuza – este organizat de Prefectura, Consiliul Judetean si Primaria Braila, cu sprijinul Inspectoratului Scolar Judetean Braila. In preambul, au fost desfasurate vineri si sambata, in intervalul 11.00 – 12.00, plimbari cu tramvaiul de epoca; actori ai Teatrului de Papusi „Carabus’ si elevi ai Liceului de Arte „Hariclea Darclee’ au jucat o sceneta cu tema Micii Uniri, iar calatorii au primit flyere tematice.  statuia Cuza la Braila, 24 ian

Stelianina Dobromir – director Cancelarie prefect – si Camelia Gusatu – director Directia Cultura, Invatamant, Sport din Primaria Braila – ofera detalii ale acestui program. Evenimentele au loc duminica, 24 ianuarie, in scuarul de la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (Bulevardul Al. I. Cuza, in apropiere de Calea Calarasilor). Foto de Armanda Filipine, din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei (album la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.799208893505035.1073742085.196618800430717 pe pagina Facebook a revistei), de la evenimentele similare din ianuarie 2015 Unire 2015 a

Ziua Unirii Principatelor Române

  Unire 2015 b  ora 10.50 – Întâlnirea oficialităților; ora 11.00 – Ceremonialul militar: Semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea  onorului, salutul drapelului de luptă şi trecerea în revistă a gărzii de  onoare, intonarea Imnului Naţional al României; ora 11.10 – Serviciul religios, oficiat de sobor de preoți;  ora 11.20  Evocarea Momentului  „24 Ianuarie 1859”: Nicu Lucian Olteanu – prefectul județului Brăila; Unire 2015 c

ora 11.25 – Program artistic prezentat de formații și soliști din municipiul Brăila, dar și de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila condusă de col. Petrea Gogu; ora 11.45 – Depunerea de jerbe și buchete de flori la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza;  ora 12.10 – Hora Unirii: participă prefectul Nicu Lucian Olteanu, Viorel Mortu – președinte al Consiliului Județean Brăila, Aurel Gabriel Simionescu – primarul municipiului Brăila, celelalte oficialități și invitați, precum și copii preșcolari, elevi de școală gimnazială și liceu.

„Alexandru Ioan Cuza – omul și opera”, eveniment cu elevi la Biblioteca Judeteana Braila

*Sambata, 23 ianuarie 2016 * Participa liceeni de la Liceele „Iorga”, „Perpessicius” si Scoala „Caragiale’  

 

Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila în parteneriat cu Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” și Școala „I.L. Caragiale” organizează sâmbătă, 23 ianuarie 2016, orele 10.00 – 12.00, evenimentul sub genericul „Alexandru Ioan Cuza – omul și opera”. Al_I_Cuza - foto free

Elevii de gimnaziu participă la un concurs de postere, iar liceeni susțin prezentări power – point pe tema Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. Mica Unire este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, acesta fiind unul dintre cei mai importanți domnitori români, care a desăvârșit unirea Țării Românești și a Moldovei, punând bazele României moderne printr-o serie de reforme. Evenimentul are loc la Sala de Lectură a bibliotecii, unde poate fi vizionată și expoziția de postere. Activitatea este coordonată de Valentina Chiriac – șef birou în cadrul bibliotecii și profesorii Andrășoaie Mariana, Moraru Emelina, Oana Mocanu și Buzea Lidia„, precizează Laura Caplea – purtător de cuvânt la Biblioteca „Istrati” Brăila.

N.red. Al. I. Cuza ( 20 martie 1820, Bârlad – 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost ales domnitor al Moldovei (Tara romaneasca a Moldovei) la 5 ianuarie 1859 si la 24 ianuarie 1859 a fost ales si domnitor in Tara Romanesca. Actul de unire al celor doua tari este numit „Mica Unire’, pentru a-l deosebi de Marea Unire de la 1 decembrie 1918 cand Romania s-a format din alipirea principatelor unite la Transilvania.

Ziua micii Uniri, program la Brăila

* Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, de la ora 9.50 la Casa Tineretului și la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Programul manifestărilor dedicate sărbătoririi zilei de 24 ianuarie 2015 – Ziua Unirii Principatelor Române – are loc, așa cum prezintă Mircea Tudosie, directorul Cancelariei prefectului Brăilei, la Casa Tineretului și la scuarul de la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (bulevardul omonim). Foto de Armanda Filipine din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei de la un lat eveniment similar

Program

           In Casa Tineretului

mica Unire a 2013         ora 9.50 întâlnirea oficialităților; ora 10.00 sala de spectacole a Casei Tineretului: intonarea Imnului Național al României, de către Muzica Militară;  evocarea momentului  „24 Ianuarie 1859”, cuvânt rostit de econ. dr. Vasilica Vîlcu – prefectul județului Brăila; spectacol prezentat de către colective, formații și soliști din municipiul Brăila, Muzica Militară a Garnizoanei Brăila condusă de col. Petrea Gogu;

          La Scuarul de la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza mica Unire c 2013

mica Unire b 2013          ora 11.00  Ceremonialul militar: semnalul Trompetului, Marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul Drapelului de Luptă şi trecerea în revistă a Gărzii de  onoare, intonarea Imnului Naţional al României; serviciul religios, oficiat de soborul de preoți; depunerea de jerbe și buchete de flori la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza; hora Unirii: participă prefectul județului Brăila, reprezentanți de la Consiliul Județean Brăila, Primăria municipiul Brăila, celelalte oficialități și invitați, precum și copii preșcolari, elevi de școală gimnazială și liceu); ora 11.30 – încheierea manifestărilor.

Conferinta si film despre Constantin Brancoveanu – print si martir, la ICR Paris

* Luni, 27 octombrie 2014, de la ora 19.00 in Sala Bizantină a Palatului de Behague, la reședința Ambasadorului României în Franța * Conferința este susținută de istoricul Matei Cazacu

Brancoveanu 16451_2_3                Institutul Cultural Român (ICR) de la Paris prezinta conferința “Constantin Brâncoveanu, de la prințul aurului la martirul creștin“ susținută de Matei Cazacu, urmată de un film documentar despre Constantin Brâncoveanu. Evenimentele au loc luni, 27 octombrie 2014, de la ora 19.00 in Sala Bizantină a Palatului de Behague, la reședința Ambasadorului României în Franța din 123 rue Saint Dominique, 75007 Paris.

Conferința istoricului Matei Cazacu aduce în discuție o personaliate emblematică de la sud de Carpați, la cumpana secolelor XVII-XVIII. „Constantin Brâncoveanu domnește în Valahia între anii 1688-1714. Este un prinț bogat, abil, diplomat, erudit, protector al artelor, apărător al creștinătății. Deși vasal al Imperiului Otoman, Brâncoveanu a făcut o politică de echilibru între puterile vecine.Generozitatea sa, care-i servea pentru a-i îndepărta pe dușmanii avizi, l-a făcut celebru la Constantinopol, unde era denumit Altan-beg sau Prințul aurului. Cu toate acestea, sfârșitul său nu este unul triumfător: el este decapitat, ca un trădător, la Constantinopol, împreună cu cei patru fii ai săi. Subiectul conferinței lui Matei Cazacu este, fără îndoială, captivant, aducând în dezbatere destinul tragic și exceptional în același timp al unui prinț al aurului, al unui martir, al unui sfânt„, afirma in comunicat reprezentantii ICR Paris (site ci logo si link permanent pe Braila Chirei). afis Brancoveanu

Conferința, care marchează in capitala franceza Anul Brâncoveanu (2014 – cum a fost el decretat de Biserica Ortodoxa Romana si de Ministerul Culturii din Romania), va fi urmată de proiectia unor extrase din film documentar “Constantin Brâncoveanu” realizat de Georges Boisnard cu sprijinul prof. dr. Sergiu Iosipescu.

* * *

Matei Cazacu, autor, eseist, istoric medievist și scriitor francez de origine română, este cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa şi conferenţiar la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris. Matei Cazacu este doctor în istoria şi civilizaţia lumii bizantine şi post-bizantine (Paris I Panthéon-Sorbonne, 1979), precum şi specialist în civilizaţia românească şi balcanică.

Ceremonie deosebita de venerare a Sfantului Constantin Brancoveanu

* In Bucuresti, osemintele domnitorului Constantin Brancoveanu au fost exhumate din Biserica „Sf. Gheorghe cel Nou’ si sunt duse in procesiune pe strazile capitalei * Data de 21 mai este prilej de sarbatoare onomastica pentru crestinii cu numele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, conform calendarului crestin-ortodox 

La sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena – 21 mai, de hramul istoric al Catedralei patriarhale din Bucuresti au loc mai multe manifestări înscrise în calendarul evenimentelor din 2014, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)  şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică (1714-2014). CONSTANTIN-BRANCOVEANU

Asa cum se precizeaza si pe site-ul BOR, evenimentele organizate de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor se vor desfăşura după următorul program:

la orele 7.00, moaştele Sfinţilor Împărati Constantin şi Elena, ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, vor fi aşezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei, pentru a fi venerate de către cler şi credincioşi;

 de la orele 9.00, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficiaSfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în Altarul de vară al Catedralei patriarhale;

 la orele 12.30, după Sfânta Liturghie, va avea loc premierea câştigătorilor celor două concursuri naţionale „Sfânta Euharistie-lumina vieţii creştine” şi „Icoana ortodoxă – Lumina credinţei”, organizate de Patriarhia Română în anul 2014 pentru copiii şi tinerii ortodocşi din întreaga ţară;

 de la orele 15.00, va avea loc procesiunea cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti (sfinţită în anul 1707), unde a fost înmormântat acest sfânt martir al poporului român, în anul 1720.

                   Procesiunea, la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi, se va desfăşura pe traseul Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinţii Apostoli, cu oprire la Biserica „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa”, strada Palatul Justiţiei, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Naţiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea Bucureşti (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea„Sfântul Sava” şi „Academia Domnească”, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir), bulevardul Ion C. Brătianu, iar apoi procesiunea se va încheia la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” (în jurul orei 17.00). Acolo, racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi aşezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.

 Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti.

* * *

 constantin-brancoveanu-cu-fiii-sai              Constantin Brâncoveanu a fost un mare boier, domn al Țării Românești între 1688 și 1714 și nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. În perioada sa de domnie, Țara Românească a cunoscut o perioadă de dezvoltare cultural-spirituală. A ctitorit multe lacasuri de cult, manastirile Sambata de Sus, Surpatele, Polovragi, Turnu si Horezu – un complex inclus astazi in patrimoiul UNESCO. O frumoasa biserica ridicate la indemnul sau este „Sfantul Gheorghe cel Nou”, unde a fost reinhumat. Implicandu-se personal in actiunile de ridicare a unor edificii a condus la crearea stilului arhitectonic numit dupa sine, brancovenesc – o inedita imbinare a elementelor neo-bizantinismului cu cele ale renascentismului.  A contribuit, decisiv, la ridicarea scolii pe teritoriul romanesc. Astfel, manastirea Sfantul Sava este locul unde se va naste, mai tarziu, ilustra scoala omonima, iar Academia domneasca din 1964, care i se datoreaza, de asemenea, este o mica parte din ceea ce a lasat luminatul domn pe care turcii nu l-au mai dorit si de aceea l-au chemat la ordine, cum se spune astazi, impreuna cu cei patru fii ai sai – Constantin, Ștefan, Radu și Matei –  și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. In revista Historia avem un rezumat al elementelor care au condus la tragedie: „În anul 1711, Dimitrie Cantemir, care era domnul Moldovei, împreună cu ţarul Rusiei Petru I se ridică împotriva Imperiului Otoman.  În acelaşi timp spătarul Toma Cantacuzino trece de partea ruşilor şi cucereşte Brăila. Toate acestea se întâmplă fără ştirea lui Brâncoveanu. Bătălia decisivă de la Stănileşti a fost câştigată de turci. Brâncoveanu erau compromis în ochii otomanilor prin acest act de trădare. La acest eveniment s-au adăugat şi uneltirile unor boieri care l-au făcut pe domnul Brâncoveanu să cadă în dizgraţie. Acesta este mazilit în Săptămâna Patimilor din anul 1714. El şi familia sa sunt duşi la Constantinopol. Toate bunurile familiei Brâncoveanu sunt confiscate. Din aprilie până la sfârşitul lui iulie, membrii familiei Brâncoveanu sunt supuşi unor torturi cumplite precum: întinderea pe roată, strângerea capului cu un cerc din metal, arderea cu fierul înroşit, înţeparea mâinilor şi a picioarelor. Toate aceste fapte se petreceau în temniţa Edicule, Cele Şapte Turnuri din Istanbul. Ziua execuţiei a fost 15 august, când Constantin împlinea vârsta de 60 de ani. Mai întâi au fost decapitaţi fiii şi ginerele pentru ca domnitorul să poată privi moartea celor dragi. Constantin, Stefăniţă, Radu, Mateiaş şi Enache Văcărescu sunt ucişi fără milă. Sultan era Ahmed al III-lea. Apoi la urmă a fost decapitat şi Constantin Brâncoveanu. Trupurile lor au fost  aruncate în apele Bosforului, iar capetele au fost înfipte în prăjini şi au stat trei zile la poarta Seraiului. Mai târziu puţin cadavrele au fost pescuite din mare şi duse la o mânăstire bizantină. Trupul domnului Brâncoveanu a fost adus la Bucureşti pe ascuns şi a fost îngropat la Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Plăcuţa  de deasupra marmantului a fost lăsată fără inscripţie de teama turcilor. Însă pe candela de argint ce ardea desupra criptei avea gravate cuvintele: „fericitului Domnu Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod…”. Aceasta candela a fost cea care a condus la descoperirea mormantului.

 În anul 1992, brâncovenii sunt canonizaţi şi trecuţi în rândul sfinţilor, ca şi Ştefan cel Mare. In data de 15 august sunt venerati de BOR ca Sfinții Mucenici Brâncoveni.

 

 

Al. I. Cuza – domnitorul Unirii, în imagini rar publicate

* Portrete mai puțin cunoscute ale domnitorului Micii Uniri, prezentate de istoricului Sorin Iftimi 

Portretele Domnitorului Unirii nu au reţinut prea mult atenţia istoricilor modernişti, care s-au mulţumit mai ales cu documentele scrise, fără să fie interesaţi prea mult de documentele vizuale. Nu a fost făcută o ordonare cronologică, o analiză critică a gradului lor de autenticitate. Numărul trecut am prezentat primele portrete făcute domnitorului în anul 1859, continuăm cu cele din primii ani de domnie.

La Muzeul de Ştiinţe Naturale din Iaşi se păstrează o fotografie necunoscută a domnitorului, de dimensiuni mijlocii, al cărei paspartu încadrează imaginea într-un câmp oval. Domnitorul este surprins în picioare, spre dreapta, aproape din profil, cu faţa înfăţişată din trei-sferturi. Ovalul imaginii îl cuprinde pe Cuza până la jumătatea gambei. În această reprezentare, Cuza poartă uniforma de general de infanterie, noul model, de inspriaţie franceză, introdus după 1860. El poartă lenta Ordinului italian St. Mauriciu şi Lazăr, în rang de Mare Cruce, cu însemnul respectiv la şoldul stâng; placa acestui Ordin poate fi uşor identificată, pe piept. Această decoraţie a fost primită de Cuza la 29 octombrie 1860, ceea ce oferă un termen post quem pentru datarea fotografiei. La mijloc, Domnitorul este încins cu eşarfa din fir auriu, folosită la marea ţinută de ceremonie. Pe un pediestal alăturat se află bicornul cu galon auriu şi penaj alb, scurt, care completa ţinuta de general şi conducător al Oştirii. Cuza,  1

O altă imagine, necunoscută până acum, este portretul Prinţului Alexandru Ioan Cuza, litografie semnată Josef Kriehuber şi datată în anul 1861 (foto dreapta 1). Josef Kriehuber (1800 – 1876) pictor, profesor la Academia Theresianum din Viena, a fost cel mai important realizator de portrete litografiate din perioada Biedermeier, lăsând peste 3.000 de asemenea opere grafice. El era, la acea vreme, cel mai căutat şi mai bine plătit portretist-litograf vienez.

Portretul lui Cuza realizat de acesta este aproape identic cu imaginea din fotografia anterioară, care a servit, cu siguranţă, drept model. Pot fi sesizate şi mici diferenţe: mâna stângă a Domnitorului nu se mai sprijină pe mânerul sabiei, ci pe cingătoare. Desenatorul a riscat, completând din imaginaţie mânerul, într-un mod care nu corespunde realităţii. Mâna dreaptă a lui Cuza nu se sprijină în brâu, ci se reazemă uşor pe tăblia unei mese, ţinând între degete mănuşile albe, de ceremonie. Datarea desenului este foarte importantă pentru stabilirea momentului în care a fost realizată fotografia anterioară şi identificarea decoraţiilor. În 1861, Cuza deţinea Ordinul Medjidi (septembrie 1860) şi Ordinul St. Mauriciu şi Lazăr (29 octombrie 1860), dar nu primise încă decoraţia grecească Ordinul Mântuitorului (februarie 1862). Astfel, rămâne un mister identitatea decoraţiei pe care Domnitorul o poartă la gât.

Cuza, 2        În aceeaşi şedinţă foto cu portretul amintit, cel de la Muzeul de Istorie Naturală, au mai fost realizate, de acelaşi fotograf, cel puţin două imagini, în care Domnitorul poza aşezat într-un fotoliu, un ”confortabil” din timpul celui de-al doilea Imperiu (un scaun stil Ludovic XV, capitonat) ale cărui picioare sunt prevăzute cu rotiţe metalice. La Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi se păstrează un asemenea portret, într-o frumoasă ramă ovală, de perete. Piesa s-a transmis prin familiile Florescu şi Odobescu (foto 2, stînga). Valoarea memorială a acestui portret este sporită de două elemente: pe faţă, chiar sub imagine, pe cartonul alb al paspartu-ului, se află un autograf al Domnitorului. Pe verso se află o altă însemnare: ”Acest portret oferit tatălui meu de Alexandru Ioan Cuza, Domn în Scaun a Terei Romăneşti, îl dau ca souvenir fiului meu, Ioan C. Odobescu. Anul 1905 februarie 14”.  Semnat ”A.C. Odobescu, născută Florescu”.

Deşi a renunţat, pentru acest portret oficial, la uniforma de lăncieri, Cuza şi-a păstrat favoriţii corespunzători ofiţerilor superiori de cavalerie. De remarcat tonurile deschise din părul Domnitorului (în cererea de paşaport era descris ca un bărbat cu părul blond). Domnitorul are uniforma de general de infanterie, modelul nou, de inspiraţie franceză. Alături se observă bicornul cu galon auriu lat, de general, şi penajul alb, corespunzător comandantului Oştirii. Epoleţii de general sunt de tip ”îngheţat” (francez), cu franjurile cusute între ele. Poată şarful din fir auriu cu canafi atârnând, potriviţi ţinutei de ceremonie. Pantalonii largi, de culoare roşie, cu dublu lampas auriu, corespundeau generalilor din Statul Major al Armatei. Are dragon din fir auriu atârnând la mânerul sabiei. Pe pieptul tunicii, în partea stângă, se află cele trei decoraţii: Ordinul Medjidie, Ordinul Sf. Mauriciu şi Lazăr şi o a treia decoraţie, la gât, ce nu poate fi identificată după această imagine. Lipseşte Ordinul Osmanie, pe care Cuza avea să îl primească abia în 1864. Eşarfa (lenta) verde de pe piept  corespunde Ordinului Italian ”Sf. Mauriciu şi Lazăr”.

Cea de-a treia fotografie pentru care Domnitorul a pozat, în aceeaşi şedinţă foto, îl reprezintă pe Cuza tot pe scaun, dar într-o altă poziţie. Imaginea se păstrează în colecţia Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga” din Cluj. Nu este o fotografie anterioară Unirii, aşa cum credea muzeograful Mihai Croitoru, care o data în 1858. În realitate, anul în care a fost făcută este tot 1861, după cum se poate remarca prin comparaţia cu cele două fotografii prezentate anterior. Domnitorul, aşezat în acelaşi fotoliu, ţine sabia între picioare, sprijinindu-se în ea. Chipul este redat din trei sferturi, dar privirea nu mai este la fel de detaşată, ca în fotografia anterioară, ci este îndreptată spre aparat, adică spre privitor. Încă două elemente mai indică unitatea de loc şi de timp: acelaşi covor oriental şi aceeaşi masă decorativă. Tinuta Domnitorului mai rezervă o surpriză: pentru prima dată acesta pozează cu tunica sa de general de dorobanţi călări (de inspiraţie austriacă), al cărei piept este încărcat cu brandemburguri de fir auriu. În privinţa uniformei, fotografia prezintă o nepotrivite importantă: doar tunica este de dorobanţi, în timp ce pantalonii cu dublu lampas sunt de la ţinuta anterioară, de general de infanterie. Aceasta ne face să credem că nu avem de-a face cu o simplă scăpare şi că fotografia avea să fie utilizată ca sursă pentru viitoare litografii, perspectivă în care acest inconvenient era uşor de înlăturat. Cuza, 3

Dintre cele trei fotografii amintite, cea de-a doua, în care Cuza este reprezentat şezând în fotoliu, a fost sursa unor portrete litografiate. Imaginea nu a fost  utilizată însă în întregime, ci a fost preluat doar bustul, pentru realizarea unor litografii de dimensiuni mai mari. O asemenea litografie cu chipul Domnitorului a fost realizată, în acelaşi an, 1861, de vienezul August Strixner (foto 3, drapta). Sursa imaginii este, după cum s-a arătat, cea de-a doua fotografie a lui W. Wollenteit. Este evident că litograful nu s-a deplasat la Bucureşti, ci la Viena a ajuns doar fotografia, însoţind comanda oficială. Adrian-Silvan Ionescu nota că ”Strixner a reluat şi mărit doar bustul domnitorului, tratându-l cu multă plasticitate, în cretă litografică. În partea dreaptă jos, autorul şi-a plasat iniţialele A.S. şi data ’861. Legenda este scrisă în alfabetul de tranziţie al acelei vremi: ”Aleksandru Ioan I. Domn Principatelor-Unite Moldova şi Ţeara Românească”.

autor: Sorin Iftimi

                      Preluare din http://curierul-iasi.ro/

               Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 ianuarie 1820 la Bîrlad, pe atunci Moldova. A murit în 15 mai 1873 la Heidelberg, Germania. A fost primul domnitor al Principatelor Unite și a ceea ce numim statul național România. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei,  iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești.  

Festivalul Sighisoara Medievala, editia 2013

* Se desfasoara in perioada 26 – 28 iulie 2013

sighisoara   Cetatea Sighisoarei isi asteapta oaspetii la una dintre cele mai atractive manifestari si anume la Festivalul Sighisoara Medievala care se va desfasura in intervalul 26 – 28 iulie 2013. Tema este legata de domnitorul Vlad Tepes. Organizatori sunt Primăria municipiului Sighișoara, Asociația Turistică Sighișoara și Ordinul Cavalerilor Lup.
   In program  sunt cuprinse momente oferite de ansambluri de muzică medievală – ordine cavalerești din România, Ungaria și Bulgaria, trupe și companii de teatru – din România, Franța, Ungaria, Cehia – și animație de tip medieval, conferinte. Programul este disponibil si la http://www.infomusic.ro/agenda/festivalul-sighisoara-medievala-2013/?utm_source=nl&utm_medium=email&utm_campaign=nl-20130717&utm_content=agenda-festivalul-sighisoara-medievala-2013
   Programul artistic al evenimentului va fi coordonat – din nou – de regizorul și actorul Liviu Pancu.