„Jurnal de bord”, expoziţia lui Levente Csatlos la Galeriile de Artă Brăila

*Vernisaj în 4 iulie 2019, de la ora 19.00

      Gh Mosorescu – preşedintele Filialei Brăila a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România – anunţă un nou vernisaj la Galeriile de Artă Brăila. Expoziţia aparţine lui Levente Csatlos – înrudit, prin alianţă, cu scriitorul academician Fănuș Neagu – care aduce, din Târgu Mureș, povestiri colorate din ape. Intitulată ,,Jurnal de bord”, personala se deschide joi, 4 iulie 2019, la Galeriile de Artă Brăila, cu prezentare de Alina Csatlos, eveniment anunțat de Filialele Brăila și Târgu Mureș ale UAP din România, Consiliul Judeţean Brăila și Centrul de Creație Brăila.

** * Despre lucrările sale artistul a şinut să spună câte ceva… să-l ascultăm:

„JURNAL DE BORD

Trecătorule!.. .oprește-ți pașii cînd ai ajuns în fața Dunărei. Oricît de grăbit vei fi, rămîi pe loc cîteva clipe; meditează și contemplă în tăcere maiestatea străvechei ape – Fluviul Rege – pe care lumea antică îl diviniza ca pe o sacră personalitate. În legendele celor vechi, apa aceasta avea darul de a spăla păcate. Ca și apa Gangelui, ca și apa Nilului, apa de Dunăre se ținea în vase de aur, în tezaur, pe la curțile din Orient. Iar strămoșii noștrii daci, de cîte ori plecau la război se împărtășeau – după poruncile lui Zamolxis – cu apă din Dunăre și făceau jurămînt să nu se întoarcă pînă ce nu vor fi biruit pe dușman – Cartea Dunărei, 1933, Jean Bart.
Într-o buclă a lumii, unde mai toate visele frumoase au fost zăvorâte iar apele spurcate de vorbe de ocară, personajul nostru pornește spre eliberarea lor. Nu vă așteptați la un individ puternic fizic, acoperit de straie triumfale, ci mai mult la o imensă energie de voință și curaj capabilă să învingă toate dificultățile ce i s-au pus în cale. Să nu vă închipuiți, vă rog, nici măcar existența unei flote de război, pentru că singura avuție a acestui temerar navigator, aproape pirpiriu, în tunică albastră, este o bărcuță cu o singură pagaie, și o velă sub forma unui fir de argint. Ce îl face atât de deosebit? Habar n-am! Zău că nu știu! Probabil năzuința îndărătnică de a putea răscumpăra frumusețea unei lumi lăsată cadou urmașilor lui. Nădejdea că frumosul, binele, loialitatea, onestitatea pot salva Omenirea și poveștile ei, că apele vor deveni din nou sacre și că fiecare dintre noi le va cinsti în pocale din aur așa cum a fost lăsat să fie încă de la începuturi.
Îmbrăcat în propria-i fragilitate, începe să reviziteze lumea și să o repare cu firul de argint. Fiecare tărâm străbătut îi crește vela, iar vela se acoperă reverențios de cuvinte lăsând de jur împrejur imagini simțit-pictate în amestecuri de culori. Îi reîntălnește pe alakalufi, cei care își spuneau Oameni, și aceia care l-au învățat tainele navigatului după harta astrelor cerești. Pe minoici, descoperind astfel secretele labirintului și înțelegând gâlceava dintre Minos și Poseidon, același Poseidon care, la un moment dat, îl va ajuta în întoarcerea acasă. Ajunge pe Drumul Mătăsii, navigând pe nori, și deprinde meșteșugul zborului însoțind caravanele pline de mirodenii presărate discret în fiecare tablou. Calea îl poartă mai apoi prin porturi, unde, spre surprinderea și bucuria lui, sentimente precum admirația și mulțumirea nu s-au lăsat spălate de timp, ci îmbogățite de sudoarea palmelor acelora care zâmbesc mării cu sufletul împăcat. Țara Ghețarilor îi reamintește de valoarea materiei perfect cristalizate, și astfel, bucuria mării îi redă binecuvântarea marinarului care și-a pus sufletul în palme pentru dumneavoastră, așa cum, Jurnalul de Bord poate fi mărturia fiecăruia dintre voi.
Brăila, Dunărea, lumina albă la tribord, Tomisul mustind a pescăruși gălăgioși, miros de alge puturoase, fistic, sarailii, baclavale, amfore, ancore, hagii, bisericuțe, parâme arse de soare, mușterii, cuptor, și dincolo de ele, puțin mai aproape de noi, Sulina scăldată în Lumina Farului de la Capătul Lumii. Doar că aici e un tâlc, pentru că, vedeți domniile voastre, călătoria noastră, descrisă în imagini, punctată în cuvânt de bord, nu are început și nici sfârșit. E eternă, așa cum visele trebuie să fie și așa cum Pleiadele au vegheat întru taina ei. E Constelația Velei, a aceluia care nu a uitat să se scalde în ape reci și să dăruiască din ceea ce a învățat acelora care sunt. E un cadou și o mulțumire sufletească pentru că a fost primit acasă. Pentru că acasă înseamnă totul, acea intimitate autentică fără de care visul nu și-ar găsi pânză, cum nici cuvintele velă și nici sufletul viață. Acasă, la Capătul Lumii, Farul din Sulina lumina marea, iar marea binecuvânta Dunarea pentru toată vitejia ei. În depărtare, o bărcuță cu o singură velă și o singură pagaie, mânată mai mult de curajul unui vizionar în tunică albastră, decât de bunăvoința lui Eol, lăsa în urma ei ceea ce voi priviți azi pe simeze”.

** * Informaţii în format foto şi video de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Reclame

La Muzeul Brukenthal, expoziţie „Arta de a dărui: Picasso, Matisse, Dali, Klimt” în contextul FITS

* Eveniment din categoria expoziţiilor temporare * În perioada 14 iunie – 30 august 2019, cu lucrări din colecţie particulară  

  La Muzeul Naţional Brukenthal (http://www.brukenthalmuseum.ro/) din Sibiu, cu ocazia desfăşurării ediţiei a XXVI-a a Festivalului internaţional de teatru de la Sibiu (FITS 2019 despree care am scris la https://brailachirei.wordpress.com/2019/06/13/festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu-2019-editia-xxvi/) este organizată  expoziția „Arta de a dărui: Picasso, Matisse, Dali, Klimt” care, aşa cum se observă – încă din titlu – păstrează şi tema FITS 2019 „Arta de a dărui”.

Astfel, în perioada 14 iunie – 30 august 2019 sunt expuse în Cabinetul de Stampe din Palatul Brukenthal lucrări de Pablo Picasso, Henri Matisse, Salvador Dali, Gustav Klimt aparţinând colecției George Șerban. Vernisajul este programat pentru vineri, 14 iunie, de la ora 12.30.

Curatorul expoziţiei, dr. Alexandru Constantin Chituță, face următoarele precizări: „Organizată sub genericul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu „Arta de a dărui”, expoziția găzduită de Muzeul Național Brukenthal adună laolaltă lucrări de grafică și litografii semnate de patru mari artiști ai lumii: Picasso, Matisse, Dali și Klimt. Artele sunt buni traducători culturali, ele pun în pagină experiențe comune, gânduri, preocupări, interese și, prin aceasta, aduc oamenilor darul apropierii. Arta și spectacolul pot fi chei de înțelegere a lumii de azi, a noii noastre sensibilități, ele deschid drumul spre reala acceptare a diferențelor, a Celuilalt. Altfel spus, ele sunt o fereastră deschisă spre toleranță. Cuprinsă în programul FITS 2019, expoziția „Arta de a dărui: Picasso, Matisse, Dali și Klimt”, evidențiază totodată rolul colaborării inter-instituționale precum și colaborarea cu colecționari privați.  Cele 35 de lucrări expuse provin din colecția avocatului George Șerban„

„Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate”, expoziţie fotografică în Bucureşti

*La Biblioteca Academiei Române, în perioada 5 – 28 iunie 2019 * Curatorul este Anca Beatrice Todireanu – preşedinte Asociaţia România Culturală

    Perioada comunistă, pe bună dreptate de tristă amintire pentru foarte mulţi români, a avut şi repere care se pot concretiza – vorba vine… – în goluri uriaşe pentru cultura română. Astfel, au fost demolate – pierdute pe veci… rămase doar în amintire – clădiri de o valoare arhitecturală deosebită, dar şi biserici, ceea ce a presupus o suferinţă aparte pentru credincioşi şi slujitorii acelor lăcaşe de cult. Evenimentele s-au petrecut, cum se ştie, după ce dictatorul Nicolae Ceauşescu a hotărât că Bucureştiul trebuie să semene cu oraşele pe care le văzuse el în estul comunist (URSS, Coreea de Nord) – bulevarde largi unde să poată avea loc parade impresionante cu portretele lui peste tot, blocuri stupide în care să se înghesuie bieţii foşti ţărani aduşi cu forţa la oraş ca să pună umărul la „propăşirea socialismului”, cum stătea scris în programele Partidului Comunist Român unic. Aşa au dispărut, spre exemplu în 1984 mănăstirea Cotroceni – ridicată în 1679, mănăstirea Văcăreşti – demoltă în 1986, era o construcţie din sec. XVIII, biserica „Sf. Spiridon Vechi” – datând din sec. XVII, dărâmată în 1987.

Pentru ca generaţiile contemporane să ştie ce a fost şi ce-au pierdut, o expoziţie cu imagini ale bisericilor ortodoxe demolate în Bucureşti între 1977 şi 1987 este deschisă la Biblioteca Academiei Române în perioada 5 – 28 iunie 2019. Expoziţia, de panouri fotografice, este intitulată „Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate”. Practic, 20 de biserici au fost atunci distruse, iar şapte (nu toate din capitală) – din lista celor sortite căderii sub lamele buldozerelor – au fost mutate în alte spaţii printr-o metodă ingenioasă, invenţie a inginerului brăilean Eugeniu Iordăchescu, aceea a translaţiei. Curatorul expoziţiei este Anca Beatrice Todireanu – preşedinte Asociaţia România Culturală (site la http://www.asociatiaromaniaculturala.ro), asociaţie care a avut şi frumoasa iniţiativă a expoziţiei itinerante „Regina Soldat” (cu imagini reprezentând activitatea pe front sau în spatele frontului din primul război mondial a Reginei Maria a României, regina Marii Uniri de la 1 decembrie 1918). Evenimentul face parte din programul cultural ce marchează cei 30 de ani de la căderea regimului comunist în România.

Expoziţia se vernisează miercuri, 5 iunie 2019, la ora 13.00 când sunt aşteptaţi să fie în rândul prezentatrilor acad. Răzvan Theodorescu – vicepreşedinte al Academiei Române, Varlaam Ploieşteanul Episcop – vicar patriarhal, Iscriitorul oan Cristescu – director Muzeului Naţional al Literaturii Române.

** * Tot la Biblioteca Academiei Române, în martie 2015, a fost deschisă o expoziţie cu fotografii ce ilustreau activităţile de translare a mai multor biserici şi clădiri monument de arhitectură, între anii 1981-1988 (perioadă când au demolate peste 40.000 de construcţii), metodă de translare inventată de braileanul dr. ing. Eugeniu Iordachescu (1929 – 2019) care a salvat de la demolare câteva zeci de construcţii şi 12 obiective religioase (mai multe despre acestea într-un articol al universitarului Adrian Mahu de la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, publicat în nr. 475 „Opinia naţională” http://opinianationala.ro/publicatie/nr-475/): Schitul Maicilor, biserica Olari din Calea Moşilor (mutată la 80 metri de poziţia iniţială), biserica „Sf. Ilie” din Calea Rahovei (mutată 49 de metri), biserica şi clopotniţa bisericii „Mihai Vodă” de pe Dealul Spirii (clopotniţa a fost mutată 289 metri), Palatul Sinodal al mănăstirii Antim şi mănăstirea Antim, biserica „Sf. Ioan Nou” din piaţa Unirii, biserica „Sf. Gheorghe” Capră din şoseaua Pantelimon, biserica „Sf. Ştefan” Cuibul cu barză, ansamblul statuar de la biserica „Domniţa Bălaşa”, biserica Mănăstirii Râmeţ, biserica „Petru Iacob” din Reşiţa. Şi aşa au fost prezentate, spre exemplu, imagini cu zidurile bisericii Colţei transportate,  sub ochii admirativi ai bucureştenilor, astfel încât să iasă din raza de vedere (uneori a fost de-ajuns să fie mutate puţin în spatele liniei blocurilor, spre a nu se vedea din strada principală) şi de acţiune a demolatorilor. În cazul unor blocuri de locuinţe, translarea s-a realizat fără ca oamenii să-şi părăsească locuinţele, ceea ce a şocat opinia publică – la modul admirativ, evident, la adresa ingenozităţii metodei şi a talentului inventatorului, măiestriei echipei.

„Triumphus”, personală Zuzu Caratănase la Brăila

*Împreună cu doi artişti invitaţi – Ovidiu Ionescu și Florin Stoiciu * Vernisaj sâmbătă, 4 mai 2019, de la ora 12.00

    Sub genericul ,,Triumphus”, artistul plastic Zuzu Caratănase expune lucrări de grafică şi gravură la Galeriile de Artă Brăila (Piața Traian nr. 2) alături de doi artişti invitaţi – Ovidiu Ionescu și Florin Stoiciu. Vernisajul este programat pentru sâmbătă, 4 mai 2019, de la ora 12.00 în prezenţa artistului şi a invitaților săi în expoziţie, Ovidiu Ionescu – cu trei lucrări de ceramică și Florin Stoiciu – cu două lucrări de pictură.

Expoziția prezintă lucrări ale lui Zuzu Caratănase realizate în tehnicile graficii și ale gravurii. Expoziția brăileană va fi deschisă în perioada 4 – 31 mai 2019.

       Una dintre lucrările lui Zuzu Caratănase are domensiunile 2,5 x 5.00 m – pentru prima dată o lucrare de asemenea dimensiuni se află pe simezele Galeriilor de Artă Brăila. Expoziţie curatoriată de Răzvan Dragoș și Gh. Mosorescu – preşedinte al Filialei Brăila a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România.
Evenimentul este anunțat de Filiala Brăila a UAP România, Consiliul Judeţean Brăila şi Centrul de Creaţie Brăila.  

** * „Triumphus” este cea de-a 40-a expoziție personala a artistului ZuZu Caratănase (n. 1985), după ce în ultimii ani a mai avut expoziții personale în Romania, Israel, Germania, Italia, Bulgaria, China și Republica Moldova.
Academicianul Răzvan Theodorescu spune despre Caratănase că artistul a reușit să dezvolte conceptul de „grafică monumentală” și că „(…) este cu siguranță unul dintre graficienii cei mai talentați„, iar Eugen Mihăescu (membru de Onoare al Academiei Romane) afirmă „(…) De la Dürer, Rembrandt și, la noi, Aman, Răzvan Caratănase se poate înscrie pe linia marilor inovatori„.

Zuzu Caratănase în atelier

Zuzu Caratănase este supranumit „liderul generației sale” sau „cel care a întrezărit o noua vârsta de aur a graficii și gravurii”.

Artistul este cunoscut în tara și străinătate pentru creațiile sale monumentale atât prin dimensiune cât și prin tematică.

A participat şi fost invitat la peste 360 de expoziții în circa 20 de țări.

A reușit să obțină peste 80 de premii, medalii și distincții în România, Republica Moldova, Italia, Franța, Bulgaria și Japonia.

** *  Informaţii de la eveniment, în formate foto şi video, vor fi disponibile (şi) pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia de pe pagina fb Braila Chirei ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Expoziţia „România/ Franţa – Itinerarii culturale” în colecțiile Bibliotecii Academiei Române

*Organizată de Primăria municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române * La sediul Bibliotecii Academiei Române, în Sala „Theodor Pallady”, în perioada 19 aprilie – 17 mai 2019, în programul Sezonului cultural România – Franța 2019

 

     La sediul Bibliotecii Academiei Române (Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125), în Sala „Theodor Pallady”, se vernisează în 19 aprilie 2019, de la ora 10.15, Expoziția „România/ Franţa – Itinerarii culturale” în Colecțiile Bibliotecii Academiei Române.  Cuprinde piese spectaculoase – manuscrise, documente de arhivă, pagini de corespondență, carte rară, desene şi gravuri, care atestă dinamica și evoluția legăturilor istorice și culturale româno-franceze. Evenimentul face parte din programul Sezonului cultural România – Franța 2019, organizat de Primăria municipiului București, prin Muzeul Național al Literaturii Române, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române.

Grație sprijinului diplomației franceze au fost posibile schimbări importante în spațiul românesc, așa cum a fost Unirea Principatelor Române și alegerea domnitorului Al. I. Cuza, în 1859, și mai târziu, venirea pe tron a lui Carol de Hohenzollern, în 1866. Nu putem să nu menționăm în acest context și faptul că sub influența culturii franceze și a arhitecturii pariziene, autoritățile române au încredințat marile comenzi publice unor arhitecți francezi care au transformat Bucureștiul, la jumătatea secolului XIX, în „Micul Paris”. Amintim, de asemenea, înființarea în 1924 a Centrului Cultural Francez, la inițiativa lui Henry Foccilon, critic de artă și teoretician francez care a manifestat un interes deosebit pentru România. De cealaltă parte, un număr important de români sau „acești români care au făcut Franța”, așa cum i-a omagiat Philippe Étienne, fostul ambasador al Franței la București, au contribuit semnificativ în spațiul cultural francez. Vasile Alecsandri, Martha Bibescu, Anna Brâncoveanu de Noailles, George Enescu, George Oprescu, Nicolae Iorga, Emil Cioran, Grigore Antipa, Panait Istrati, Benjamin Fondane, Eugene Ionesco sunt doar câteva dintre numele de mari români ale căror pagini au rămas în istorie și vor fi expuse cu acest prilej – sublinierea organizatorilor,

Coordonator program – Ioan Cristescu, director MNLR; curatorul expoziţiei – Gabriela Dumitrescu; grafică – Petru Șoșa; coordonator MNLR – Andreea Balaban.

Expoziție eveniment în Bucureşti: „Eli Lotar (1905 – 1969)”

*La Muzeul Colecţiilor de Artă, în perioada 18 aprilie – 14 iulie 2019 * În Sezonul cultural România – Franța 2019, eveniment organizat de Muzeul Național al Literaturii Române şi Centrul Pompidou din Paris şi Jeu de Paume, cu sprijinul muzeului gazdă 

  Bucureştiul este gazda expoziției eveniment „Eli Lotar (1905 – 1969)” dedicată unuia dintre cei mai importanți fotografi ai avangardei pariziene, deschisă în perioada 18 aprilie – 14 iulie 2019 la Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei nr. 111). Organizatorii sunt Muzeul Național al Literaturii Române şi Centrul Pompidou din Paris şi Jeu de Paume, plus Muzeului Colecțiilor de Artă gazdă, în contextul Sezonului cultural România – Franța 2019. Vernisajul are loc joi, 18 aprilie 2019, începând cu ora 19.30 în prezenţa curatoarelor – Damarice Amao de la Centrul Pompidou și Pia Viewing de la Jeu de Paume. Expoziția reeditează retrospectiva Eli Lotar deschisă la Centrul Pompidou în 2017, o coproducție Centrul Pompidou și Jeu de Paume. Pentru România, expoziţia este o premieră absolută.

Realizată în mare parte din fondurile Cabinetului de Fotografie de la Muzeul Național de Artă Modernă al Centrului Pompidou și cu ajutorul unor colecționari privaţi, expoziția reunește 80 fotografii de epocă (vintage) și o selecție de o sută de documente – cărți, reviste, scrisori, negative, filme – ce ilustrează esența activității lui Eli Lotar. Program de vizitare: de sâmbătă până miercuri, 10.00 – 18.00. Tururi ghidate: 19.45, 20.45 Ultima intrare – ora 17.00. Până în 27 aprilie 2019 intrarea este liberă.

Expoziția, o binemeritată recunoaștere a contribuției lui Eli Lotar la conturarea modernismului fotografic și cinematografic, este însoțită de catalogul „Eli Lotar (1905 – 1969)”, de volumul „Eli Lotar. Scrisori / Lettres (1924 – 1926)” și de un dosar de presă.

** * Eli Lotar (Eliazar Lotar Theodorescu) – fiul poetului Tudor Arghezi, a fost fotograf și cineast francez (s-a născut în Franţa), important reprezentant al avangardei pariziene. Celebrrul său tată i-a dăruit primul aparat de fotografiat. Lotar și-a petrecut copilăria la București, alături de tatăl său, pentru a reveni la Paris în 1924. Aici se apropie de fotografa Germaine Krull, de la care învață meseria, și mai târziu de suprarealiști, publicând mai ales în revistele de avangardă „VU”, „Jazz” și „Arts et métiers graphiques” și participând la expoziții internaționale importante ca „Fotografie der Gegenwart”, „Film und Foto” și „Documents de la vie sociale”. Fotografiile și filmele lui Eli Lotar surprind o întreagă modernitate vibrantă, spectaculoasă, poetică, decadentă, tulburătoare: imagini din spitale și abatoare, scene din viața prostituatelor, lumea plină de pitoresc a artelor spectacolului, peisaje mediteraneene și situri arheologice grecești așa cum arătau acestea la începutul anilor 1930.

Expoziţie „Gherasim Luca – erou limită”, la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti

*Organizată de Primăria municipiului București prin MNLR în colaborare cu Centre Pompidou din Paris și Biblioteca Academiei Române * În perioada 19 aprilie – 14 iulie 2019

  O interesantă expoziţie sub genericul „Gherasim Luca – erou limită” se deschide în Bucureşti, la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR, în Calea Griviței nr. 64-66). Evenimentul este parte din programul Sezonului cultural România –  Franța 2019 şi este organizat de Primăria municipiului București prin MNLR în colaborare cu Centre Pompidou din Paris și Biblioteca Academiei Române. Deschiderea expoziției are loc vineri 19 aprilie 2019, de la ora 17.00. Coordonator program – scriitorul Ioan Cristescu, director MNLR; curator – Mica Gherghescu; coordonator expoziție și catalog  Alina Niculescu. rămâne deschisă până în 14 iulie 2019.

Este a doua etapă itinerantă a unui proiect realizat în Sezonului cultural Franța – România 2019, prima parte fiind prezentată la Musée national d’art moderne – Centre Pompidou între 28 noiembrie 2018 si 7 ianuarie 2019.

Pornind de la donația excepțională încredințată de Micheline Catti colecțiilor Centre Pompidou – Musée national d’art moderne din Paris, expoziția revine asupra diversității practicilor vizuale și a experimentelor poetice realizate de Gherasim Luca. Ea retrasează participarea lui Gherasim Luca la grupul suprarealist din București – printr-o atentă incursiune documentară realizată grație colecțiilor Bibliotecii Academiei Române și ale MNLR – cât și producția inedită și confidențială de carte – obiect, albume fotografice deturnate și remarcabile cubomanii din colecțiile naționale franceze.