Ziua Muzeului Brăilei „Carol I”, 2019

*Împlinirea a 138 ani de la înfiinţarea prin decret regal la 23 august 1881 * Eveniment de la ora 11.00 la sediul central – lansare de carte * Intrarea va fi liberă în data de 23 august 2019 în toate expoziţiile deschise la secţiile muzeale 

     Muzeul Brăilei „Carol I” împlineşte 138 ani de la înfiinţare (prin decret regal al lui Carol I, semnat la 23 august 1881 la Sinaia – în acelaşi act este menţionată şi înfiinţarea bibliotecii publice la Brăila) şi vineri, 23 august 2019, de la ora 11.00, la sediul din Piața Traian nr. 3, în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”, are loc un eveniment prin care se punctează această aniversare. Astfel, a fost programată lansarea cărţii „Regele Carol I, ctitorul României moderne (volumele I şi II), Sinaia 2019, coordonator și coautor Narcis Dorin Ion – managerul Muzeului Național Peleș.

Participă coordonatorul volumelor, dar şi ÎPS dr. Casian Crăciun – arhiepiscopul „Dunării de Jos”. Prezintă şi prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman). Moderator al manifestării va fi Ionel Cândea – manager al muzeului gazdă, membru corespondent al Academiei Române.

** * Notă. Fiind o zi de sărbătoare pentru muzeu, intrarea va fi liberă în data de 23 august 2019 în toate expoziţiile deschise la secţiile Muzeului Brăilei „Carol I”.

La Muzeul de Istorie „Păltănea” Galaţi, expoziţii dedicate Zilei Dunării

*Se vernisează vineri, 28 iunie 2019, la secţia Lapidarium

Ziua Internațională a Dunării (29 iunie) este celebrată la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, secţia Lapidarium ( site la http://migl.ro şi pagină Facebook la https://www.facebook.com/muzeuldeistorie.galati/) prin două expoziţii care se vernisează vineri, 28 iunie 2019.

image description

Astfel, expoziţia intitulată  „Dunărea, punte de legătură între Occidentul şi Orientul european” se deschide la sediul muzeal din Galaţi, str. Mr. Iancu Fotea nr. 2 bis (lângă Biserica Greacă) de la ora 12.00. „De-a lungul timpului, nevoia de orientare i-a determinat pe călători să realizeze planuri, hărţi sau jurnale de călătorii cu detalii despre popoare, state, localităţi, cursuri de apă şi diferite forme de relief. Toate acestea erau ca un „echivalent al vechiului…reflectând realităţi istorice insuficient cunoscute astăzi”. Dunărea a fost divinizată încă din antichitate, cunoscută fiind ca „Fluviu Rege”, considerându-se că „avea darul de a spăla de păcate”, străbătând Europa de la Apus la Răsărit, polarizând aproape toate neamurile continentului nostru. Pentru români, Dunărea a fost ca o binecuvântare cerească, iar destinul neamului nostru a fost strâns legat de ea. Din antichitate până în epoca modernă, Dunărea a fost scena în care actorii din întreaga lume şi-au dat întâlnire pentru a rezolva probleme de ordin politic, economic, militar sau cultural. Dunărea a fost în centrul atenţiei Marilor Puteri europene cu precădere după anul 1856, când se înfiinţează Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Galaţi. Se dorea, aşa cum stipulau art. 16-18 din Tratatul de Pace de la Paris din 30 martie 1856, ca prin acest organism european să se rezolve o situaţie tehnică privind navigaţia pe Dunărea maritimă până la Marea Neagră. Încetul cu încetul acest aspect tehnic a fost înlocuit cu unul politico-economic, iar Comisia Europeană a Dunării trebuia să fie apărătoarea intereselor comerciale ale naţiunilor riverane Dunării, fluviu ce străbate şapte state şi trei capitale europene. Ca români, trebuie să fim conştienţi că „întreaga regiune a fluviului Dunărea, ne este tot atât de preţioasă ca Rinul, Germaniei; Neva, Rusiei; ca Bosforul Sultanilor(…). Sulina, Galaţi, Brăila, Severinulsunt perle tot atât de preţioase dezvoltării şi existenţei românilor, ca Suezul, Malta, Gibraltarul…, celui mai vast imperiu al mărilor şi uscatului”, spune prof. Cristian Dragoş Căldăraru  – directorul Muzeului de Istorie Galaţi  -în invitaţia de pe site-ul instituţiei.

        Expoziţia „Cămaşa populară românească, tradiţie şi continuitate” se vernisează tot la sediul muzeal de la ora 12.30. Această expoziţie – deschisă acum şi pentru că la 24 iunie (Sânzienele, Drăgaica în tradiţia populară) s-a stabilit că este şi Ziua Universală a IEI –  a fost realizată în colaborare cu Şezătoare Galaţi.

Festivalul florilor 2019, ed. XIX la Brăila

*În Parcul Monument, în 10 – 12 mai * Expoziţie florală şi expoziţii culinare – cu vânzare, spectacolul cu statui vivante „Istoria dansului” oferit de Teatrul Masca, muzică de promenadă cu Orchestra de suflători „Iosif Ivanovici” şi Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, momente artistice cu elevi de la Palatul Copiilor etc.

   O nouă ediţie, a XIX-a, a „Festivalului Florilor” este organizată de Primăria municipiului Brăila – tot în Parcul Monument ca şi anul trecut, în zilele de 10, 11 şi 12 mai 2019.
În cele trei zile, vizitatorilor li s-au pregătit o expoziţie florală cu vânzare, momente de muzică de promenadă, muzică populară, muzică uşoară şi dans, dar şi terase cu diverse preparate culinare de sezon. Sâmbătă – 11 mai – şi duminică – 12 mai 2019 – vor avea loc două reprezentaţii ale Teatrului „Masca” din Bucureşti, cu spectacolul „Istoria dansului” (foto în dreapta, preluare de pe site Teatrul „Masca” http://www.masca.ro/) în care vor putea fi admirate, ca şi în spectacolul oferit anul trecut, statui vivante. De altfel, teatrul înfiinţat şi condus de actorul Mihai Mălăimare – şi unde jocacă actriţa (născută la Brăila) Anamaria Pîslaru – este unicul din România care prezintă acest gen de spectacole; în plus, s-a specializat pe spectacole de stradă, nu tocmai la îndemâna oricui.

imagine din spectacolul „Istoria dansului”, cu Teatrul „Masca” Bucureşti

Vineri, 10 mai 2019 ora 16.00 – 17.00 program artistic de muzică și dansuri populare susținut de artiști ai Casei de Cultură a municipiului Brăila; 17.00 – 18.00 program artistic susținut de elevii Palatului Copiilor Brăila; 18.00 – 19.00 program artistic cu elevi ai Școlii Populare „Vespasian Lungu”; 19.00 – 20.00 recital Jampa Orchestra

Sâmbătă, 11 mai 2019 ora 10.30 – 11.30 program artistic susținut de elevii Liceului de Arte „Hariclea Darclee”; 10.30 ateliere hand made; 11.00 desene pe asfalt; 11.15 – 12.15 spectacol „Ridichea uriașă” oferit de Teatrul de Păpuși „Cărăbuş” Brăila; 12.30 – 13.30 Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, 16.30 – 18.45 Ziua Internațională a Dansului serbată cu ansambluri de dansuri tradiționale, eveniment organizat în parteneriat cu Asociația Culturală Filo-Elenă „Eleftheria”; 19.00 – 20.00 spectacol „Istoria dansului”, statui vivante cu Teatrul „Masca”; 20.00 – 20.30 recital cu George Petrenco; 20.30 – 21.30 recital cu trupa „Antic”

Duminică, 12 mai 2019 ora 10.30 ateliere hand made; 10.30 – 11.40 momente cu grupul de copii „Steluțe Dunărene”; 12.00 – 13.00 concert de promenadă susținut de Orchestra de s uflători „Iosif Ivanovici” condusă de Petrea Gogu, orchestră a Asociației Culturale „Voces Concordiae”; 16.30 – 17.30 ansamblul folcloric „Dunărenii” din Chiscani; 17.30 – 18.30 spectacol „Istoria dansului” cu Teatrul „Masca”; 18.30 – 19.10 ansamblul „Neculai Bălan Bucioaga” din Valea Cânepii și ansamblul „Hora Măxineni”; 19.30 – 20.30 ansamblul „Constantin Condruz” din Gemenele; 20.30 – 21.30 recitaluri cu Magdalena Duţu și elevi ai Şcolii de Muzică Brăila.

Teatrul „Masca” şi statuile sale vivante în spectacolul „Străgătele Parisului”, tot la Brăila – în 2018. Secvenţă (postată pe Facebook) video de Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei

** *  Informaţii de la eveniment, în formate foto şi video – din spectacolul Teatrului Masca, vor fi disponibile pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia de pe pagina fb Braila Chirei ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Ziua culturii elene, ediţia 2019 la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Serbată de Comunitatea Elenă Brăila în colaborare cu echipa muzeală duminică, 24 martie 2019, de la ora 11.00 * La sediul muzeal vor fi alocuţiunile, conferinţă cu Georgeta Filitti şi program de dansuri şi muzică, iar la Centrul Diversităţii Culturale sunt expoziţii

Ansamblul „Parnassos”

    Zilei Naţionale a Greciei (25 martie 1821) este serbată sub genericul Ziua Culturii Elene, ca de obicei la Brăila unde trăieşte încă o importantă Comunitate Elenă, la Muzeul Brăilei „Carol I” duminică, 24 martie 2019, cu începere de la ora 11.00. Evenimentele au loc la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” şi la Centrul Diversităţii Culturale.

Din programul prezentat în sala de conferinţe a muzeului: alocuţiuni rostite de prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, managerul Muzeului Brăilei „Carol I” – şi de  Adrian Mavrochefalos – preşedintele Comunităţii Elene Brăila; conferinţă susţinută de prof. univ. dr. Georgeta Filitti, istoric din Bucureşti, pe tema „Documente inedite despre revoluţia grecilor de la 1821”, spectacol de dansuri populare şi muzică tradiţională susţinut de Ansamblul „Parnassos” al Comunităţii Elene Brăila, în program fiind şi solistul Robert Stoian. Foto dreapta sus din arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, cu ansamblului „Parnassos” (o formulă a lui) la ediţia 2018 a Zilei Greciei.

  La Centrul Diversităţii Culturale a fost amenajată o expoziţie sub genericul „Rădăcini” şi care cuprinde lucrări de pictură (în foto stânga jos, câteva tablouri) şi desen ale artiştilor plastici Jana Andreescu, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, lucrări de tapiserie realizate de artistul plastic Marilena Ioanid care predă la Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, dar şi obiecte de uz casnic, fotografii, documente de la famiile Reghina Caligas, Beatrice Dobrescu, Jana Andreescu, Marilena Ioanid, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Veronica Macri, Manuela Dumitrescu, Costel Mândroiu şi din colecţiile Comunităţii Elene Brăila. Nu în ultmul rând, expoziţia cuprinde şi obiecte de tipul Hand made realizate de Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Florentina Snae, Costel Mândroiu.  Toate acestea vor fi prezentate de Camelia Hristian – şef Serviciul Relaţii Publice la Muzeul Brăilei „Carol I” –  care s-a ocupat şi de organizare/ amenajare, dar şi de artistul plastic Gheorghe Andreescu – muzeograf la Muzeul de Artă Vizuală Galaţi. Expoziţia este deschisă şi în luna mai 2019.

Secvenţă din programul artistic din 2018 de la Ziua Greciei serbată la Muzeul Brăilei „Carol I”

** *  Informaţii de la evenimente – conferinţă şi vernisaj, în formate foto şi video, vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) – Centenar 2018

*Expoziţii în Bucureşti, cu vernisaje în perioada 7 – 15 noiembrie 2018, la Muzeul Naţional de Artă şi cel de Artă Contemporană, la Galeriile Orizont, Galateca, Simeza

     Uniunea Artiștilor Plastici (UAP) din România organizează, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale, Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) – Centenar 2018. Proiectul este finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Salonul marchează aniversarea României Mari, prin prezența unui număr important de artiști vizuali din toată ţara, din toate genurilor artistice, creatori de patrimoniu spiritual și păstrători ai identității naționale. De la Brăila, din filiala UAP participă ca invitat Gh. Mosorescu – preşedintele filialei, și artişti selecționați Sorinel Cârstiuc, Cristian Radu, Ion Radu, Marius Gheorghe Teodorescu.

Expozițiile (în Bucureşti) vor fi deschise publicului într-o succesiune de vernisaje: Muzeul Național de Artă al României: 7 noiembrie 2018, ora 18:00 – pictură și sculptură; Galeria Orizont: 12 noiembrie 2018, ora 18.00 – mixArt; Biblioteca Națională a României: 13 noiembrie 2018, ora 17:00 – arte decorative; Galeria Galateca: 14 noiembrie 2018, ora 19.00 – expoziția Artă Tânără; Muzeul Național de Artă Contemporană: 15 noiembrie 2018, ora 19:00 – multimedia; Galeria Simeza: 15 noiembrie 2018, ora 19.00 – grafică și sculptură mică.

În programul proiectului sunt incluse şi conferințe, acestea desfășurându-se pe tot parcursul manifestării şi fiind susținute de teoreticieni apreciaţi în domeniul artelor vizuale românești: Cătălin Davidescu – „Expoziția retrospectivă Ion Țuculescu 1965 – Schimbarea normei”; Luiza Barcan – „Pictura exterioară postbrâncovenească – oglindă a credinței și a mentalităților în zorii modernității”; Cornel Mihalache – „Patriotism prin ordonanță de urgență. Despre CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI… ieri și azi”; Pavel Șușară – „100 de ani de artă românească”; Adrian Guță – „Scurtă istorie a Galeriei Apollo (1969-1974) a Uniunii Artiștilor Plastici din România”; Mirela Giodea – „Cazul Țuculescu”.

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC) – Centenar 2018 continuă tradiția istorică a saloanelor oficiale organizate în România începând cu anul 1864, sub diferite titulaturi – ca expoziții ale artiștilor în viață – urmărind să păstreze cu rigoare spiritul acestora, în direcția unei relevări cât mai fidele a preocupărilor actuale ale artiștilor români și a realizărilor lor artistice.

Dincolo de efortul recuperator şi de un anumit romantism al continuităţii, raţiunea profundă a actualului Salon Naţional de Artă Contemporană trebuie căutată nu doar în modelul interbelic, ci și în realitatea noastră imediată, în aspirațiile tacite ale artistului către o nouă percepție și, dacă se poate, către un nou statut. În plan nemijlocit, el se naşte ca o reacţie faţă de tendinţele centrifuge, de individualismul excesiv, de pericolul atomizării fenomenului şi, în acelaşi timp, faţă de riscul asocierii artiştilor în mici grupuri ideologico-pragmatice, uneori impenetrabile pînă la limita esotericului. Cu alte cuvinte, Salonul Naţional este o pledoarie explicită pentru unitate și pentru diversitate, dar și o revoltă implicită a climatului artistic faţă de riscul proprie-i disoluţii din pricina bătăliei pe care artistul individual o duce zilnic pentru a supravieţui”, spune criticul de artă Pavel Șușară – curator general al Salonului Național de Artă Contemporană.

„De ziua lui Perpessicius”, ediţia 2018 la casa memorială din Brăila

*Se vernisează în Casa Memorială „D. P. Perpessicius” două expoziţii, una a colecţionarului Valerică Butoi, alta a elevilor de la Liceul „Perpessicius”- în 26 octombrie 2018, ora 10.00 

 

cărţi poştale în expoziţia Valerică Butoi

Casa Memorială
„D. P. Perpessicius”

Muzeul Brăilei „Carol I”, la Casa Memorială „Dumitru Panaitescu Perpessicius” din strada Cetății nr. 70 (foto dreapta), desfăşoară în 26 octombrie 2018, de la ora 10.00, evenimentul sub genericul „De ziua lui Perpessicius”. Este o întâlnire cultural-artistică dedicată împlinirii a 127 ani de la nașterea marelui critic și istoric literar Dumitru Panaitescu, supranumit Perpessicius (21 octombrie 1891, Brăila – 29 martie 1971, București).

Elena Ilie

Elena Ilie – muzeograf şef la Casa „Perpessicius” – şi colegii au pregătit expoziția temporară cu titlul „Imagine si mesaj”, cuprinzând carte poștală ilustrată și fotografii de epocă din colecția lui Valerică Butoi, un brăilean pasionat de istorie (a se vedea materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2018/10/26/despre-colectii-colectionari-valerica-butoi-si-perpessicius/). De asemenea, este pregătită şi expoziţia „Mirajul orașului” cu fotografii reprezentând Brăila văzută de Ana Maria Ivan și Vanesa Nenoiu, dar și lucrări de grafică realizate de elevii Ana Maria Crăciun, Cătălin Rancea și Georgiana Stoian, de la Liceul Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius”. Această din urmă expoziţie este desfăşurată sub semnul „Dialog între generații”. ambele expoziţii se vernisează în 26 octombrie, de la ora 10.00. Intrarea liberă.

Castelul de apă din Brăila, reabilitare pe bani europeni

*Intenţia administraţiei publice, la rugăminţile elevilor olimpici care iubesc astronomia – şi care în prezent se duc la Galaţi să facă observaţii asupra cerului, construcţia de tip indusctrial datând de la începutul secolului trecut va permite existenţa unui Observator astronomic, a unor săli de conema ultramoderne, spaţii expoziţionale etc. * Contractul de finanţare, pe proiect în program european, s-a semnat în 10 octombrie 2018 * Lucrările de refacere şi modernizare ar urma să dureze 48 de luni

     Castelul de apă din Brăila (foto din 2014, arhiva revistei Braila Chirei, dar la fel şi în prezent… evident… n-a căzut nimic din el… încă), construcţie industrială cu scop de reglare a presiunii şi debitului apei în vederea transportului ei mai facil prin canale, conducte sau apeduct (în prezent, evoluţia tehnicii face inutilă utilizarea acestui gen de construcţii prezente peste tot în lume – din America până în Rusia, ţări arabe etc; cele mai vechi ridicate în a doua jumătate a secolului XIX, unele extraordinar de frumoase din punct de vedere arhitectural), datează din 1914 – perioadă când a fost construită în oraş (evident, zona centrului vechi) şi reţeaua de apă şi canal. Castelul de apă este înscris în Lista de monumente istorice din Brăila, la numărul 86 (publicată în Monitorul oficial în 2016), cod LMI Br-II-m-B-02104 cu adresa strada Grădinii Publice nr. 20 colţ cu str. Vadul Schelei. se ajunge la el intrând efectiv în parcul Grădina Publica sau Grădina Mare (care a fost amenajată încă dinainte de mijlocul secolului XIX când se numea grădina Belvedere). După ce zeci şi zeci ani şi-a îndeplinit funcţia de bază, de castel de apă. a venit o vreme când rolul lui a fost mai degrabă decorativ. În perioada comunistă, în ultimii ani, el a căpătat o funcţie utilitară, fiind amenajate în incintă un restaurant popular gen berărie, o cofetărie, un bar la ultimul nivel (cupola) ce permite, prin ferestrele încastate în structură, o incitantă viziune de sus a oraşului. Tot atunci a fost realizată şi o atracţie nouă pentru castel, podeaua barului de la ultimul nivel rotindu-se o dată cu mesele şi clienţii. După 1990 a intervenit problema proprietăţii castelului, cei care administrau afacerile de acolo au pierdut dreptul de folosinţă şi castelul ar fi trebuit să intre în conservare. Din nefericire, el a fost uitat şi lăsat la voia timpului.

Abia acum s-a reuşit înscrierea proiectului de reabilitare a Castelul de apă prin Programul Operaţional Sectorial 2014-2020 Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Proiectul, finanţat cu 21.301.797,40 lei (aproximativ 4,6 milioane euro) respectiv 98 la sută din bani vin de la Uniunea Europeană, a fost semnat în data de 10 octombrie 2018 de primarul brăilean Marian Viorel Dragomir – reprezentant al Primăriei Brăila în calitate de beneficiar şi Luminiţa Mihailov – director general Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est prin intermediul căreia se derulează proiectul şi se asigură finanţarea europeană. Evenimentul a avut loc la Primăria Brăila, fiind prezenţi şi Marilena Mateescu – managerul de proiect, Iuliana Neagu – director Direcţia Programe, Proiecte din Primăria Brăila şi cei doi viceprimari, Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea Crican.

Proiectul implică nu doar reabilitarea atractivei construcţii, ci şi refolosirea ei în scopuri care să aducă beneficii unor categorii mari de cetăţeni, dar nu în calitate de cosumatori horeca (acronim din industria ospitalității: Hoteluri, Restaurante, Café), ci în calitate de public – administraţia speră că obiectivul va fi şi unul de atracţie turistică – şi pentru oameni dornici de cunoaştere.

Astfel, pe lângă lucrările – întinse pe subsol, parter şi 6 nivele – de reabilitare a construcţiei în sine (evident, ea nu va mai fi niciodată ce a fost iniţial, plus descărcare arheologică, înlocuire lifturi, dezafectarea instalaţiilor vechi etc) vor fi realizate mai multe săli de cinema pentru proiecţii 7 D, o sală a oglinzilor care deformează realitatea, spaţii expoziţionale clasice şi unul cu dispozitive holografice, sală de proiecţie în legătură cu zona de observator astronomic (notă. Galaţiul are cel mai apropiat Observator astronomic şi toţi doritorii se duc acolo…) care va funcţiona în cupolă – la dorinţa expresă a elevilor olimpici la astronomie (chiar dacă nu se studiază la şcoală, brăilenii sunt pregătiţi de prof. Nicoleta Becheanu de la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci” şi participă la olimpiada de profil). inel circular, terase circulare, refacerea platformei rotative, punct de observare a cerului dotat cu două telescoape etc. Clădirea va fi încălzită cu gaze naturale.

Castelul de apă din cartier Iosefin, din Timişoara   

De asemenea, va fi „expoziţie pictată pe scara Castelului de apă, o introducere pentru expoziţiile de la etajele superioare. Până la etajul 1 vor fi desenate planetele sistemului solar şi alte corpuri cereşti. Între etajele 1 şi 2 vor fi imagini artistice cu Calea Lactee, dar şi diverse nebuloase şi roiuri stelare. Între etajele 2 şi 3 se vor picta imagini cu galaxii, iar prezentarea lor va fi tot artistică. Între etajele 3 şi 4 vot fi pictate cele mai importante constelaţii vizibile din România. Între etajul 4 şi ultimul nivel vor fi pictate diferite instrumente optice folosite în astronomie, dar si sateliţi şi misiuni de cercetare„, se mai arată în proiectul care are 48 de luni pentru a fi gata, de la data semnării.

Notă, Un castel de apă similar, la fel de frumos din punct de vedere estetic şi datând cam din aceeaşi perioadă (1912-1914), se află în Timişoara, Şi pentru el administraţia a semnat, încă din 2016, un proiect european în vederea reabilitării – aici urmând să funcţioneze Cafeneau culturală a urbei timişene.

Să sperăm că lucrările în Brăila vor începe rapid… pentru că, spre exemplu, la Biserica Greacă proiectul european de reabilitare a început să fie pus efectiv în lucru abia în luna august 2018, proiectul fiind semnat din noiembrie 2017… E clar că noi, în România, ne mişcăm cam lent… Nici cel din Timişoara nu e gata… de parcă ar fi Casa Poporului (Palatul Parlamentului din Bucureşti – cea mai mare construcţie din spaţiul european, a doua mare construcţie administrativă, ca suprafaţă, din lume).