Şcolile brăilene, în top 5 naţional cu proiecte Erasmus+

*Un număr de 19 proiecte europene noi au fost aprobate * În judeţului Brăila sunt 48 de astfel de proiecte derulate de şcoli, 29 dintre ele fiind în anul al doilea sau al treilea an de desfăşurare

    Programul european Erasmus + continuă să îşi extindă beneficiile în şcolile brăilene, subliniază prof. Daniela Petre – inspector şcolar Proiecte Educaţionale la Inspectoratul Școlar Județean Brăila. Anul şcolar 2019 – 2020 aduce alte 19 noi proiecte europene Erasmus + pentru grădiniţele, şcolile gimnaziale şi liceele  din judeţul Brăila, ceea ce conduce la ideea că la nivelul instituţiilor de învăţământ din Brăila există un real interes pentru implicarea elevilor şi a cadrelor didactice în proiecte educative de nivel european. Cele 19 noi proiecte, în tabelul din Braila, noi proiecte erasmus+2019 (click pe material în DOCX pentru detalii) – unul fiind al Grădiniţei PP nr. 2 condusă de prof. Rodica Topal (foto de la o mobilitate a grădiniţei) care are şi alte proiecte Erasmus în derulare – a se vedea, ex., materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2019/06/10/gradinita-pp-nr-2-braila-vizita-erasmus-in-finlanda/ 

Dintre cele 19 proiecte aprobate, două sunt de mobilităţilor în domeniul educaţiei şcolare, unul VET – de mobilitate, destinat formării profesionale şi tehnice, iar 16 sunt de parteneriat strategic schimb interscolar. Sumele obţinute de fiecare proiect variază între 15350 euro – cât a obţinut proiectul Şcolii Romanu şi 35248  euro – sumă obţinută de proiectul de la Colegiul Economic ,,Ion Ghica’’. În total, aproape 500.000 euro au fost alocaţi prin Agenţia Naţională pentru Programme Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) pentru educaţia brăileană unor proiecte ce vor fi implemenate în unităţile şcolare din municipiu şi judeţ în următorii doi ani şcolari.

La nivelul judeţului Brăila sunt 48 de astfel de proiecte, 29 dintre acestea aflându-se în anul al doilea sau al treilea an de desfăşurare. Conform statisticii  ANPCDEFP în 2019, numărul proiectelor ce se derulează în judeţul nostru plasează Brăila pe locul 4 naţional, după Dâmboviţa, Hunedoara şi Iaşi, fiind vorba despre o statistică realizată după numărul de unităţi de învăţământ finanţate în proiecte Erasmus+ raportat la numărul de unităţi de învăţământ din judeţ. Sunt unităţi şcolare care implementează  două sau chiar patru proiecte Erasmus cum sunt Şcoala Gimanzială ”Al. I. Cuza”, Şcoala Gimnazială Vădeni, Şcoala Gimnazială ”Ion Băncilă”,  Colegiul Naţional ”Nicolae Bălcescu”,  Școala Gimanzială Romanu, Şcoala Gimnazială ”Sf. Andrei” (Nota red. Cum am scris la https://brailachirei.wordpress.com/2019/08/03/la-scoala-sf-andrei-braila-trei-proiecte-erasmus/), Şcoala Gimnazială ”Nikos Kazantzakis”, Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Liceul Tehnologic ”Edmond Nicolau”.

Le urăm tuturor şcolilor beneficiare mult succes în implementare şi diseminare!

** * Reamintim că în proiectele instituţionale Erasmus + se realizează activităţi care implică parteneri din mai multe ţări, obiectivele acestora fiind multiple: dezvoltarea personală, profesională şi socială prin dezvoltarea de competenţe, cunoştinţe, abilităţi, atitudini, într-un context internaţional precum şi recunoaşterea acestor competenţe; îmbunătăţirea procesului de predare, formare, învăţare a profesioniştilor din domeniile educaţie, formare, tineret; învăţarea sau aprofundarea limbilor străine (creşterea competenţelor lingvistice); conştientizarea importanţei şi înţelegerea unor culturi si ţări noi, dezvoltând astfel sentimental de apartenenţă la valorile europene şi implicarea activă în comunitate; dezvoltarea capacităţii organizaţionale în contextul cooperării europene şi internaţionale ; crearea de legături între educaţia formală, învăţarea nonformală şi formarea profesională. Atât proiectele de mobilitate cât şi parteneriatele strategice stabilesc legături între parteneri din mai multe ţări cu scopul de a creşte cooperarea internaţională prin dezvoltarea de produse educaţionale de calitate şi inovatoare.

** * Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport în perioada 2014-2020. Cu un buget total de 14,7 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, Erasmus+ își propune să contribuie la dezvoltarea competențelor și angajabilității (capacității de inserție profesională) prin oferirea unor oportunități de educație, formare și activități de tineret sau sport.

** * Nota red. În paginile revistei Braila Chirei găsiţi şi alte detalii din proiecte europene – ex https://brailachirei.wordpress.com/2019/06/28/colegiul-economic-ghica-braila-proiect-erasmus-pe-competente-tic/

sau https://brailachirei.wordpress.com/2018/10/16/proiect-erasmus-la-liceul-tehnologic-edmond-nicolau-braila/

etc – precum şi poveşti din vizitele europene, cred că este şi un bun exemplu, dar şi o modalitate de a-i convinge şi pe alţi profespri să se implice în asemenea activităţi. În fond, să scrii un proiect pe Erasmus nu e chiar aşa de greu! iar avantajele sunt multiple, pentru profesori, cât şi elevi, pentru educaţie.

La Şcoala „Sf. Andrei” Brǎila, trei proiecte Erasmus+

*În perioada 2018 – 2020 se derulează proiectele “Stop esl! Start interdisciplinary education for future!”, ”Cultural Heritage: Cherishing the Past, Building the Future” şi “Let’s make a Bridge with Mind Games” * Ţări partenere: Cipru, Grecia, Italia, Lituania, Polonia, Spania, Turcia 

Şcoala Gimnazialǎ „Sfântul  Andrei” din Brǎila – prof. Cătălina Rotaru director – a primit, în toamna 2018, finanṭare pentru trei proiecte cu finanţare europeană prin programul Erasmus+ componenta KA2 educație școlară – proiecte de schimb interșcolar. Astfel, în perioada 2018 – 2020 unitatea de învăţământ este coordonator ȋn proiectul “Stop esl! Start interdisciplinary education for future!” (nr. de identificare 2018-1-RO01-KA229-049395_1) şi partener ȋn proiectele ”Cultural Heritage: Cherishing the Past, Building the Future” (nr. de identificare: 2018-1-CY01-KA229-046852_3) şi “Let’s make a Bridge with Mind Games” (nr. de identificare: 2018-1-TR01-KA229-058534_4). La toate trei, coordonatorul local este Adina Valentina Mihai – director adjunct, profesor de limba engleză.

foto 1

Foto 1: Din mobilitatea ȋn România prin proiectul „Stop esl! Start interdisciplinary education for future!”, 17 – 21 octombrie 2018

Câteva dintre obiectivele acestor ambiţioase proiecte sunt reducerea ratei de abandon ṣcolar și a absenteismul elevilor la şcoală, ȋncurajarea elevilor spre dezvoltarea competenṭelor lingvistice ṣi TIC, implementarea metodelor de predare-ȋnvăṭare interdisciplinare ca soluție pentru reducerea abandonului ṣcolar, absenteismului etc, valorificarea patrimoniului cultural, dezvoltarea jocurilor minṭii – ex. tangram, sudoku, tetromino.

Trei grupuri ţintă principale au afost selectate pentru adresabilitate: elevi, cadre didactice şi comunitatea locală – părinṭi, instituṭii publice, ONG-uri.

foto 2

Foto 2: Din mobilitatea în proiectul ”Cultural Heritage: Cherishing the Past, Building the Future”, perioada 7 – 13 aprilie 2019. Demonstraţie de arta ceeramicii cu Lucian Constantin – artist membru Uniunea Artiştilor Plastici din România, profesor la Liceul de Arte „Hariclea Darclee”

Ȋn primul an s-au desfăşurat mai multe ȋntâlniri transnaṭionale: trei ȋn Şcoala Gimnazialǎ „Sfântul  Andrei” din Brǎila unde au participat şcoli partenere din Lituania, Spania, Grecia, Cipru, Polonia, Turcia, Italia, trei cursuri de formare pentru profesori ȋn Italia, Cipru, Grecia şi două cursuri de formare pentru elevi ȋn Grecia.

După cum precizează Adina Valentina Mihai, în aceste activităṭi au fost implicate nouă cadre didactice şi 13 elevi, şi ȋn activităṭile de proiect din şcoală au fost implicate 13 cadre didactice, 150 elevi şi 60 părinṭi care au fost gazde pentru elevii din străinătate şi au participat la workshop-urile organizate de profesorul cu rol de consilier şcolar. Activităṭile din proiect cuprind: implementarea unor chestionare pentru elevi ȋn risc de abandon/ absenteism şcolar,dicṭionarul cu termeni specifici absenteismului, realizarea unui plan de masuri pentru combaterea absenteismului, realizare unui ghid de 50 planuri de lecṭii interdisciplinare, realizarea uni calendar de tradiṭii din toate şcolile partenere, benzi desenate cu obiective turistice, organizarea de competiṭii sportive şi competiṭii online de tangram, endoku.

foto 3

Foto 3: Din mobilitatea ȋn România în proiectul “Let’s make a Bridge with Mind Games”, perioada 1 – 6 aprilie 2019

Prin implicarea unui număr mare de elevi şi părinti, entuziasmul participanţilor, activităţile de proiect susţinute au dovedit încă o dată impactul ridicat pe care îl au proiectele Erasmus+ derulate ȋn şcoala noastră, precum şi rolul lor major în integrarea tinerilor în Europa” – prof. Adina Valentina Mihai.

Aproape 13 milioane euro, bani europeni, pentru microîntreprinderi – prin ADR Sud-Est

*Cei interesaţi găsesc criteriile de eligibilitate în anexa 2 a ghidului solicitantului ce va fi primit de la organizatporii seminarului de informare * Cererile de finanţare se depun în perioada 8 iunie – 8 noiembrie 2019

Luminiţa Mihailov – director ADR Sud-Est

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2014 – 2020, a invitat oameni de afaceri şi alte persoane interesate de finanţarea europeană vineri, 31 mai 2019, de la ora 11.00, la Brăila, în sala de conferințe a Agenției pentru Dezvoltare Regională sud-Est (în sediul din str. Anghel Saligny nr. 24) la seminarul de informare cu privire la apelul de proiecte lansat în POR 2014-2020, respectiv Axa prioritară 2: ”Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”, Prioritatea de investiții 2.1 – ”Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri”.

Pentru acest apel, Regiunii Sud-Est – respectiv județele Brăila, Buzău, Galați, Vrancea și Constanța – îi sunt repartizate 12,91 milioane euro numai pentru investitori care implementează proiecte în mediul urban. Trebuie subliniat şi că de această dată nu se pot depune proiecte pentru investițiile localizate pe teritoriul acoperit de instrumentul Investiţii Teritoriale Integrate (ITI) Delta Dunării – județul Tulcea.

Solicitantul trebuie să fie o societate (Legea nr. 31/1990, cu completarile și modificările ulterioare) sau societate cooperativă  (Legea nr.1/200, cu completările și modificările ulșterioare) care se încadrează în categoria microîntreprinderilor. Domeniile de activitate eligibile se găsesc în Anexa 2 la Ghidul specific, ghid pe care îl vor primi cei interesaţi de la echipa ADR S-E condusă de Luminiţa Mihailov. Investițiile care vizează clasa CAEN 8690 ”Alte activităţi referitoare la sănătatea umană” sunt eligibile doar dacă sunt implementate într-o stațiune balneoclimaterică; investiția propusă prin proiect trebuie să vizeze o singură clasă CAEN.

Solicitantul trebuie să fi desfăşurat activitate pe o perioadă corespunzătoare cel puţin unui an fiscal integral, nu a avut activitatea suspendată temporar oricând în anul curent depunerii cererii de finanțare și în anul fiscal anterior și a înregistrat profit din exploatare (>0 lei) în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare. a) Solicitantul trebuie să fi înregistrat un număr mediu de salariați de cel puțin 1, în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare sau b) solicitantul are cel puțin un angajat cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, la data depunerii cererii de finanțare.

Valoarea eligibilă a proiectului este de minimum 25.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb InforEuro, valabil la cursul de schimb InfoEuro valabil la data lansării apelului de proiecte (publicarea ghidului specific). Cuantumul finanțării nerambursabile solicitate nu poate depăși plafonul de minimis 200.000 euro, valoare acordata unei întreprinderi pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi (ultimii doi inainte de data depunerii CF si anul curent depunerii CF). Contribuția financiară obligatorie a beneficiarilor este de minimum 10 % din valoarea eligibilă a investiției.

Solicitanţii pot depune cereri de finanțare începând cu 8 iulie 2019 ora 12:00:00. Data până la care pot fi depuse cereri de finanțare este 8 noiembrie 2019 ora 12:00:00. Perioada de depunere a proiectelor poate fi redusă în cazul în care bugetul apelului este consumat mai devreme.

Grădiniţa PP nr. 2 Brăila, vizită Erasmus în Turcia

*În proiectul ”Senses, Thinking & Education on Action for Mankind”, derulat în 2018 – 2020; partenerii sunt din Finlanda, Polonia, România, Slovenia, Turcia * Mobilitate desfășurată în 20 – 23 noiembrie 2018, la Alanya

Prima întâlnire în proiectul european ”Senses, Thinking & Education on Action for Mankind” („Simțurile, gândirea și educația în acțiune pentru omenire”) derulat de Grădinița cu Program Prelungit (PP) nr. 2 Brăila a avut loc în Alanya, Turcia, în perioada 20 – 23 noiembrie 2018 la școala gazdă: Mahmutlar 50. Yıl Ahmet Keşoğlu İlkokulu. Mai multe foto din timpul mobilității la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=2071212462971332 

    Membrii echipei din România formată din profesorii Rodica Topal – director Grădinița PP nr. 2 ”Tic-Pitic” Brăila, Victorița Milea, Iuliana Radu și Mirela Minaev, alături de partenerii din Finlanda și Slovenia au asistat pentru început la un program artistic – o suită de dansuri populare turcești, după care echipele au sădit câte un copac în grădina Erasmus. A fost vizitată școala care funcționează atât în sistem educațional tradițional, cât și în alternativa ”Montessori”. Au fost prezentate diferite modalități de implementare a metodei S.T.E.A.M; în clasele alternativei Montessori, profesorii și elevii au demonstrat  cum pot fi formate abilitățile matematice de numărat și socotit cu ajutorul trusei specifice. În alte clase, elevii au fost motivați să învețe tehnologie și știință dezvoltându-li-se în același timp abilități cum ar fi creativitatea, munca în echipă, abilități practice, de comunicare, prin confecționarea de obiecte cu materiale din natură sau prin prepararea unor prăjituri fără coacere. În laboratorul școlii, copiii au demonstrat competențe de invenție și tehnologie digitală, roboții-jucărie erau folosiți pentru a le fi evaluate elevilor cunoștințele matematice, despre culori și alimente sănătoase. Roboții au fost programați să meargă pe planșeta cu elemente și să se oprească pe răspunsul corect. Astfel, elevii își exersează și abilitățile de orientare, de folosire a tehnologiei moderne, iar perspectiva interdisciplinară se lărgește.

A fost vizitat ”Colțul proiectului STEAM” referitor la necesitatea adoptării unei alimentații sănătoase. Aici a fost o activitate prin care s-a marcat Ziua Internațională a Alimentației Sănătoase; a fost confecționat un poster înfățișțnd diferența dintre nutriția sănătoasă și cea nesănătoasă, cu rezultat obezitatea. Un efect al acestui tip de educație: copiilor li se dezvoltă gândirea critică și raționamentul autoconștient față de alimentele pe care le consumă.

O altă activitate a fost cea de prezentare a ceea ce înseamnă STEAM, ce obiective sunt urmărite. Motivarea implementării în practica pedagogică a metodei STEAM s-a realizat din perspectiva respectării celor ”4 C” din educație și a caracteristicilor generațiilor, începând cu generația baby boom până la generația alpha, aceasta din urmă fiind prezentă acum în clasele din școli și grădinițe. De asemenea, au fost subliniate așteptările noii generații de la dascăli și modalitățile în care aceștia din urmă îi pot ajuta pe copii să se integreze mai ușor în societate.

A avut loc și un concurs, cu tema ”Fii creativ în farfuria ta” în care copiii unei clase alături de mame au pregătit gustări sănătoase – din legume și fructe,, atractive, exersându-și deprinderea de a alege alimente sănătoase, dar și creativitatea în a le prezenta estetic. Câte un membru al fiecărei echipe a jurizat concursul. Copiii au primit semne de carte confecționate de copiii din România, iar ei au oferit echipelor din proiect materiale confecționate de ei. Acesta a fost un moment de schimb intercultural.

Alte activități au pus accent pe tematica proiectului european: întâlnirea cu un nutriționist, care a prezentat cauzele și factorii de risc ai obezității, ce trebuie să conțină hrana completă pentru o zi, riscurile mâncatului emoțional și necesitatea practicării exercițiilor fizice; plantarea de răsaduri de legume în eco-grădina școlii, cu participarea membrilor echipelor din proiect alături de o mică echipă de eco-grădinari, elevi ai școlii gazdă. Un workshop a avut ca subiect preparea măslinelor consevate după rețeta tradițională turcă, apoi echipele și-au exersat creativitatea și aptitudinile artistice decorând borcanele cu măsline – un nou exemplu de aplicare a metodei STEAM. Într-o altă clasă din școala gazdă, un cadru didactic a promovat practicarea sporturilor ca mijloc de menținere a sănătății și de dezvoltare fizică armonioasă, de combatere a obezității. Copiii au fost filmați în timp ce participau la cursuri de tenis, judo, ciclism.

Coordonatorul proiectului, din Slovenia, a prezentat așteptările proiectului, modul în care se va face implementarea activităților. Au fost oferite exemple de bune practici prin diseminarea altui proiect, de asemenea de echipă, cu rol în formarea cadrelor didactice, în dezvoltarea unui curriculum comun în educația școlară și preșcolară. S-au stabilit sarcinile fiecărei echipe din proiect și calendarul activităților pentru 2019.  A fost derulat un alt workshop, despre modul de accesare și utilizare a aplicației Padlet, cu exemple cum poate fi folosită în colectarea și postarea informațiilor despre proiect în platforma eTwinning.

Echipele din proiect s-au întâlnit cu directorul general al educației din Alanya, care a evidențiat colaborarea și sprijinul oferit unităților din rețeaua școlară și a expus în rezumat sistemul de învățământ din Turcia, ponderea școlilor private și a celor publice, numărul proiectelor europene implementate în Alanya. Un alt workshop a avut ca temă cu arta tradițională Ebru – o tehnică de pictură specifică Turciei în care sunt utilizate numai materialele naturale, vopsele cu pigmenți naturali. După o scurtă prezentare a modului în care se realizează un tablou, membrii echipelor au lucrat pe rând sub îndrumarea gazdei care a făcut demonstrația, fiecare câte un tablou. Tehnica este utilă deoarece cultivă răbdarea, creativitatea, păstrarea tradițiilor și este potrivită în lucrul cu copiii, chiar și cu cei cu dezabilități.

Tot pentru a încuraja dialogul intercultural, a fost organizată o vizită la castelul din Alanya, de fapt o cetate unde au admirat o casă tradițională turcească, obiecte pe care le foloseau în gospodărie, au înțeles mai multe despre felul cum trăia populația turcă, cum își organiza modul de viață. A fost și o vizită la moscheea din cetate unde au aflat mi multe despre tradițiile și obiceiurile religioase ale mahomedanilor.

În ultima zi a avut loc o viyită la o școală specială în care copiilor cu autism și sindrom Down li se dezvoltă abilități care îi ajută să se integreze cât mai bine în viața socială. Copiii învață aici cum să folosească aparatele electrocasnice, cum să rezolve treburile casnice, ba chiar învață diferite meserii – croitorie, olărit, grădinărit, tâmplărie, învață cum să socializeze. Școala a fost construită de un cetățean Alanyei și donată guvernului turc; transportul și hrana copiilor beneficari sunt susținute de stat. În această școală sunt copii și tineri de la 3 la 21 de ani.

Pe tot parcursul mobilității, atât profesorii cât și elevii și-au dezvoltat abilitățile de limba engleză, de folosire a instrumentelor TIC pentru a crea și dezvolta materiale educaționale și didactice, a crescut interesul pentru cunoașterea și înțelegerea diversității, au învățat toleranța față de alte naționalități, toate acestea contribuind la formarea competențelor personale și profesionale”, povestește Rodica Topal.

** *  Proiectul „Simțurile, gândirea și educația în acțiune pentru omenire” https://brailachirei.wordpress.com/2018/10/13/gradinita-pp-nr-2-braila-nou-proiect-erasmus/ (în engleză, ”Senses, Thinking & Education on Action for Mankind”) derulat prin programul european Erasmus+ are ca pertneri alte instituții din încă patru țări europene: Slovenia – coordonatoare de proiect, Turcia, Finlanda, Polonia. Perioada de derulare este doi ani, 2018 – 2020, având o finanţare de 20320 euro. Grupul ţintă este reprezentat de preşcolari cu vârsta cuprinsă între 4 – 6 ani, şcolari, cadre didactice din cele cinci ţări europene şi părinţi.

Grădiniţa PP nr. 2 Brăila (a doua oară cu titlul ”Școală Europeană” în 2018 https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/26/gradinita-pp-nr-2-braila-din-nou-scoala-europeana/) are înscris în proiect un număr de 160 de preşcolari şi 18 cadre didactice care vor contribui eficient la realizarea obiectivelor comune privind introducerea metodologiilor STEAM și CLIL în  abordări pedagogice despre alimentația sănătoasă, patrimoniul cultural european,  tradiții și obiceiuri, conștientizarea faptului că un om sănătos este cea mai importantă resursă pentru o organizație – se va urmări promovarea și consolidarea comportamentelor pozitive și în același timp evitarea celor negative, cum ar fi obezitatea, diabetul, problemele dentare. Alte obiective: folosirea  instrumentelor TIC pentru a crea și difuza materiale educaționale și didactice pentru a dezvolta curriculum-ul și un conținut comun pe viitor în educația școlară și preșcolară și, nu în ultimul rând, cultivarea celor ”4 C” comunicare, colaborare,  creativitate și gândire critică. Proiectul va avea un impact deosebit atât pentru copiii care vor avea posibilitatea  de a cunoaşte modul sănătos de a se hrăni și vor deveni mai receptivi faţă de alimentația sănătoasă dar și pentru cadrele didactice care vor cunoaşte sisteme educaţionale din diverse ţări europene, se vor abilita în implementarea metodologiilor STEAM și CLIL în instituţiile de învăţământ, ceea ce va asigura creşterea motivării de învățare.

Castelul de apă din Brăila, reabilitare pe bani europeni

*Intenţia administraţiei publice, la rugăminţile elevilor olimpici care iubesc astronomia – şi care în prezent se duc la Galaţi să facă observaţii asupra cerului, construcţia de tip indusctrial datând de la începutul secolului trecut va permite existenţa unui Observator astronomic, a unor săli de conema ultramoderne, spaţii expoziţionale etc. * Contractul de finanţare, pe proiect în program european, s-a semnat în 10 octombrie 2018 * Lucrările de refacere şi modernizare ar urma să dureze 48 de luni

     Castelul de apă din Brăila (foto din 2014, arhiva revistei Braila Chirei, dar la fel şi în prezent… evident… n-a căzut nimic din el… încă), construcţie industrială cu scop de reglare a presiunii şi debitului apei în vederea transportului ei mai facil prin canale, conducte sau apeduct (în prezent, evoluţia tehnicii face inutilă utilizarea acestui gen de construcţii prezente peste tot în lume – din America până în Rusia, ţări arabe etc; cele mai vechi ridicate în a doua jumătate a secolului XIX, unele extraordinar de frumoase din punct de vedere arhitectural), datează din 1914 – perioadă când a fost construită în oraş (evident, zona centrului vechi) şi reţeaua de apă şi canal. Castelul de apă este înscris în Lista de monumente istorice din Brăila, la numărul 86 (publicată în Monitorul oficial în 2016), cod LMI Br-II-m-B-02104 cu adresa strada Grădinii Publice nr. 20 colţ cu str. Vadul Schelei. se ajunge la el intrând efectiv în parcul Grădina Publica sau Grădina Mare (care a fost amenajată încă dinainte de mijlocul secolului XIX când se numea grădina Belvedere). După ce zeci şi zeci ani şi-a îndeplinit funcţia de bază, de castel de apă. a venit o vreme când rolul lui a fost mai degrabă decorativ. În perioada comunistă, în ultimii ani, el a căpătat o funcţie utilitară, fiind amenajate în incintă un restaurant popular gen berărie, o cofetărie, un bar la ultimul nivel (cupola) ce permite, prin ferestrele încastate în structură, o incitantă viziune de sus a oraşului. Tot atunci a fost realizată şi o atracţie nouă pentru castel, podeaua barului de la ultimul nivel rotindu-se o dată cu mesele şi clienţii. După 1990 a intervenit problema proprietăţii castelului, cei care administrau afacerile de acolo au pierdut dreptul de folosinţă şi castelul ar fi trebuit să intre în conservare. Din nefericire, el a fost uitat şi lăsat la voia timpului.

Abia acum s-a reuşit înscrierea proiectului de reabilitare a Castelul de apă prin Programul Operaţional Sectorial 2014-2020 Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Proiectul, finanţat cu 21.301.797,40 lei (aproximativ 4,6 milioane euro) respectiv 98 la sută din bani vin de la Uniunea Europeană, a fost semnat în data de 10 octombrie 2018 de primarul brăilean Marian Viorel Dragomir – reprezentant al Primăriei Brăila în calitate de beneficiar şi Luminiţa Mihailov – director general Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est prin intermediul căreia se derulează proiectul şi se asigură finanţarea europeană. Evenimentul a avut loc la Primăria Brăila, fiind prezenţi şi Marilena Mateescu – managerul de proiect, Iuliana Neagu – director Direcţia Programe, Proiecte din Primăria Brăila şi cei doi viceprimari, Doiniţa Ciocan şi Alexandru Jantea Crican.

Proiectul implică nu doar reabilitarea atractivei construcţii, ci şi refolosirea ei în scopuri care să aducă beneficii unor categorii mari de cetăţeni, dar nu în calitate de cosumatori horeca (acronim din industria ospitalității: Hoteluri, Restaurante, Café), ci în calitate de public – administraţia speră că obiectivul va fi şi unul de atracţie turistică – şi pentru oameni dornici de cunoaştere.

Astfel, pe lângă lucrările – întinse pe subsol, parter şi 6 nivele – de reabilitare a construcţiei în sine (evident, ea nu va mai fi niciodată ce a fost iniţial, plus descărcare arheologică, înlocuire lifturi, dezafectarea instalaţiilor vechi etc) vor fi realizate mai multe săli de cinema pentru proiecţii 7 D, o sală a oglinzilor care deformează realitatea, spaţii expoziţionale clasice şi unul cu dispozitive holografice, sală de proiecţie în legătură cu zona de observator astronomic (notă. Galaţiul are cel mai apropiat Observator astronomic şi toţi doritorii se duc acolo…) care va funcţiona în cupolă – la dorinţa expresă a elevilor olimpici la astronomie (chiar dacă nu se studiază la şcoală, brăilenii sunt pregătiţi de prof. Nicoleta Becheanu de la Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci” şi participă la olimpiada de profil). inel circular, terase circulare, refacerea platformei rotative, punct de observare a cerului dotat cu două telescoape etc. Clădirea va fi încălzită cu gaze naturale.

Castelul de apă din cartier Iosefin, din Timişoara   

De asemenea, va fi „expoziţie pictată pe scara Castelului de apă, o introducere pentru expoziţiile de la etajele superioare. Până la etajul 1 vor fi desenate planetele sistemului solar şi alte corpuri cereşti. Între etajele 1 şi 2 vor fi imagini artistice cu Calea Lactee, dar şi diverse nebuloase şi roiuri stelare. Între etajele 2 şi 3 se vor picta imagini cu galaxii, iar prezentarea lor va fi tot artistică. Între etajele 3 şi 4 vot fi pictate cele mai importante constelaţii vizibile din România. Între etajul 4 şi ultimul nivel vor fi pictate diferite instrumente optice folosite în astronomie, dar si sateliţi şi misiuni de cercetare„, se mai arată în proiectul care are 48 de luni pentru a fi gata, de la data semnării.

Notă, Un castel de apă similar, la fel de frumos din punct de vedere estetic şi datând cam din aceeaşi perioadă (1912-1914), se află în Timişoara, Şi pentru el administraţia a semnat, încă din 2016, un proiect european în vederea reabilitării – aici urmând să funcţioneze Cafeneau culturală a urbei timişene.

Să sperăm că lucrările în Brăila vor începe rapid… pentru că, spre exemplu, la Biserica Greacă proiectul european de reabilitare a început să fie pus efectiv în lucru abia în luna august 2018, proiectul fiind semnat din noiembrie 2017… E clar că noi, în România, ne mişcăm cam lent… Nici cel din Timişoara nu e gata… de parcă ar fi Casa Poporului (Palatul Parlamentului din Bucureşti – cea mai mare construcţie din spaţiul european, a doua mare construcţie administrativă, ca suprafaţă, din lume).

Proiect Erasmus+ la Liceul Tehnologic ”Edmond Nicolau” Brăila

*Se derulează pe parcursul a doi ani, începând cu septembrie 2018 * Subiectul proiectului vizează sistemul de codificare QR * Partenerii sunt şcoli din Polonia, Republica Iugoslavă Macedonia, Turcia  

   Liceul Tehnologic ”Edmond Nicolau” din Brăila derulează începând cu anul şcolar 2018-2019, un proiect în programul european Erasmus+ inclus în Actiunea cheie 2 “Proiecte de schimb interşcolar”. Proiectul „The mystery lies in QRs- coding and decoding in education” (Mistere sau minciuni în QR – codificare şi decodificare în educaţie), număr de referință: 2018-1-PL01-KA229-051254_2, are o durată de doi ani. Valoarea proiectului este de 19293,00 euro – finanţare europeană. „Vor fi implicaţi în schimburi interşcolare atât elevi cât şi profesori, ocazie cu care aceşti beneficiari direcţi vor împărtăşi şi confrunta idei, practici şi metode de lucru„, precizează prof. Magdalena Dună.

Proiectul este coordonat de o şcoală din Polonia – „I Liceum Ogolnoksztalcaceim. Stanislawa Wyspianskiego w Szubinie”. Parteneri sunt alte unităţi de învăţământ: „SOU Gimnazija Koco Racin” din Republica Iugoslavă Macedonia, „Biga Mehmet Akif Ersoy Anadolu Lisesi” din Turcia și, bineînţeles, Liceul Tehnologic ”Edmond Nicolau” Brăila.   

Lansarea proiectului (cele două imagini sunt de atunci) s-a realizat la Brăila luni, 15 octombrie 2018, la liceul „Edmond Nicolau” în prezenţa cadrelor didactice şi a membrilor consiliului de administraţie al şcolii – reprezentanţi ai părinţilor, prof. Daniela Petre – inspector şcolar pentru Proiecte educaţionale la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila, autorităţi locale.

Mobilitățile (vizitele) în proiect se vor desfășura astfel: întâlnirea de instruire are loc în luna octombrie 2018 în Polonia; în martie 2019 echipa de proiect se va deplasa în Turcia, iar în octombrie 2019 vom fi gazde pentru participanții în proiect. Întâlnirea de închidere a proiectului se va desfășura în luna iunie 2020 în Polonia.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă utilizarea educațională a telefoanelor mobile pentru a aduna informații şi de a le introduce în sistemul de codificare QR (cod de bare, bidimensional, pentru hărți interactive, dar şi alte informații, chestionare, filme etc). Codul QR este un simbol bidimensional, cod matrice, ce permite codificarea rapidă a unei cantităţi mari de informaţie; cu ajutorul acestuia se pot codifica informaţii text (caractere alfa numerice), semne sau imagini. QR este acronimul din limba engleză pentru Quick Response (răspuns rapid) si reprezintă o variantă îmbunătăţită a codurilor de bare prezente pe ambalajele sau etichetele bunurilor de larg consum. Grupul țintă al proiectului vizează elevi cu vârsta de 16-19 ani şi cadre didactice din fiecare şcoală parteneră. Rezultatele proiectului vizează realizarea unor biblioteci digitale cu link-uri sursă de informații, crearea unor planuri de lecție pe temele specifice și realizarea unor materiale de promovare bazate pe acest sistem.

Cluj-Napoca, beneficiar de alocare prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

*Pentru pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală *Alte 21 de oraşe din Belgia, Cehia, Finlanda, Franţa, Italia, Letonia, Marea Britanie, Portugalia, Olanda, Spania, Ungaria au fost acceptate la finanţare UE 

Cluj-Napoca este unul dintre cele 22 de orașe care vor beneficia de o finanțare totală de 92 milioane euro, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru soluții inovatoare în ceea ce privește abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuințele, locurile de muncă și competențele pentru economia locală.   

        „Prin aceste cereri de proiecte, transformăm orașele din UE în laboratoare reale pentru a testa soluții care au potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții în toate orașele lumii. Și deoarece securitatea urbană și siguranța spațiilor publice au devenit o preocupare crucială pentru cetățeni, după tragicele atacuri teroriste din ultimii ani, acum sprijinim orașele în eforturile lor de a-și proteja locuitorii”, a declarat Corina Crețu – comisarul european pentru politică regională.

Alte 22 orașe au primit finanțare la a treia cerere de proiecte privind acțiunile urbane inovatoare în patru domenii: Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Autoritatea combinată a metropolei Manchester (Marea Britanie), Riba-roja de Túria (Spania), Sevilla (Spania), Paris (Franța) – adaptarea la schimbările climatice; metropola Aix – Marseille Provence (Franța), Breda (Olanda), Helsinki (Finlanda), Ostrava (Cehia), Portici (Italia) – domeniul prioritar Calitatea aerului; Bruxelles (Belgia), Budapesta (Ungaria), Gent (Belgia), Mataró (Spania), metropola Lyon (Franța) – domeniul prioritar Locuințe; Aveiro (Portugalia), Cluj-Napoca (România), Cuenca (Spania), Eindhoven (Olanda), Vantaa (Finlanda), Ventspils (Letonia) – domeniul prioritar Locuri de muncă și competențe în cadrul economiei locale.

Proiectele sunt foarte moderne, includ spre exemplu noi soluții pentru a reduce riscul de incendii periurbane în Riba-roja de Túria, o nouă generație de sisteme de alimentare cu energie bazate pe baterii electrice în Breda, locuri de joacă școlare cu protecție ridicată în cazul valurilor de căldură în Paris locuințe sociale eficiente din punct de vedere energetic în Budapesta și activități de orientare profesională inovatoare în Ventspils. Toate proiectele câștigătoare pot fi găsite aici

   Prin Apelul nr. 4 se vor finanţa proiecte, digitale şi de mediu, ale oraşelor conform Agendei europene privind securitatea

      Comisia Europeană a lansat, de asemenea, cel de-al 4-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul acțiunilor urbane inovatoare, fiind puse la dispoziţie 100 milioane euro pentru oraşe, acestea urmând a primi finanțare pentru proiecte inovatoare de protejare și reducere a vulnerabilității spațiilor publice, așa cum a fost anunțat în Planul de acțiune din 2017, în cadrul Agendei europene privind securitatea. Vor fi finanțate şi proiecte digitale, de mediu și de incluziune. Acesta are ca termen-limită luna ianuarie 2019. Orașele câștigătoare vor fi anunțate în vara anului 2019.

** * Acțiunile urbane inovatoare oferă orașelor din UE resurse pentru finanțarea proiectelor inovatoare, cu un pachet financiar total de 372 de milioane euro din Fondul european de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a identifica, testa și difuza soluții concrete la provocările comune din mediul urban. În următorul buget pe termen lung al UE, inițiativa „Acțiuni Urbane Inovatoare” va fi inclusă în cadrul Inițiativei urbane europene, un nou instrument care combină toate instrumentele urbane într-un singur program de cooperare între orașe, inovare și dezvoltare a capacităților în toate prioritățile tematice ale Agendei urbane pentru UE (integrarea migranților, locuințele, calitatea aerului, sărăcia urbană sau tranziția energetică, printre altele). Noul cadru unic de reglementare va permite combinarea mai simplă a fondurilor UE, de exemplu între Fondul european de dezvoltare regională și Fondul pentru securitate internă, în vederea elaborării unor planuri de dezvoltare urbană cuprinzătoare, care să cuprindă măsuri privind siguranța spațiilor publice.

** * Cluj-Napoca este deja în atenţia, la modul pozitiv, al românilor de când Primăria Cluj-Napoca, primar Emil Boc (fost premier, liberal) a pus în circulaţie, la finele lunii mai 2018, primele 10 autobuze electrice din România.