Arhive etichetă: folclor

Brăilenii s-au regalat cu muzică populară, în ziua nașterii Maicii Domnului

*În după-amiaza sărbătorii creștine din ziua nașterii Maicii Domnului, artiști din municipiul și județul Brăila au susținut un spectacol în municipiul Brăila, în aer liber * Organizator a fost Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila 

   Cu respectarea regulilor impuse de pandemie, brăilenii s-au bucurat ieri după-amiază de un spectacol de muzică populară oferit de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila, instituție aflată sub coordonarea adminstrativă a Consiliului Județean Brăila. Alina Sulicu – directorul interimar CJCPCT Brăila – și echipa au gândit un program în aer liber, pentru scena amenajată pe fosta Regală (la intersecția cu str. Mihail Sebastian, acolo unde au jucat și actorii de la Teatrul ”Maria Filotti”). Spectacolul a fost susținut sub semnul sărbătorii creștine a Sfintei Maria (numele este unul dintre cele mai frecventate în România), la 8 septembrie fiind în sinaxar ziua nașterii Maicii Domnului – popular, ziua de Sfânta Maria Mică.

Au urcat pe scenă – și au încântat audiența (care a fost și online, pentru că organizatorii au filmat și au promovat evenimentul și pe una dintre paginile instituției din rețeaua Facebook la https://www.facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila/) artiști locali, din muncipiu și județ. Astfel, au dansat membrii ai Atelierului de revitalizare a patrimoniului imateriale ”Jocul” – doamnele (multe din învățământ) și domnii care au lucrat cu regretatul instructor de dans popular Gheorghe Mihalache, membri ai Ansamblului ”Mușețeanca” din Însurăței, au interpretat cântece de muzică populară interpretele Nicoleta Ghelase, Diana Nuțu, Alexandra Macoveiu, Lavinia Drăghici, Andreea Vizireanu, Alina Popescu.

Revista de cultură și informație Braila Chirei (administrator și redactor unic, Armanda Filipine Armanda Filipine) a fost unul dintre partenerii media al evenimentului.

** Pandemia de COVID-19, chiar dacă pare la fel de virulentă ca la început – cel puțin în țări ca Spania (unde numărul de cazuri noi de infectări cu SARS-CoV-2 ajunge la cifra zecilor de mii), nu oprește de tot evenimentele culturale. Oamenii au nevoie de aceste activități și instituțiile, ajutate de normative legale oferite de Guvern (Legea nr. 55 din 2020 cu modificările ulterioare – inclusiv Măsura din 14 august 2020 pentru diminuarea impactului tipului de risc, publicată în Monitorul Oficial nr. 742 din 14 august 2020, Ordinul 3142/ 1495 din 31 august 2020, ordin comun al ministrului Culturii și al ministrului Sănătății) pot organiza evenimente – la care publicul stă la distanța reglementată, dacă sunt la interior poartă măști de protecție.  

Secvență din spectacol, video LIVE postat pe pagina Facebook a Centrului de Creație Brăila

Armanda Filipine

La Brăila, Festival „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2019

*În serile 16, 17 şi 18 iulie 2019 la scena de pe Esplanada Dunării cu începere de la ora 20.00 * Acompaniază Orchestra „Lăutarii” condusă de Nicolae Botgros * Concurenţii sunt din România, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina

afişul ediţiei XIII

Iubitorii de muzică populară adevărată, cu alte cuvinte autentică (nici nu poate altfel, pentru că regulamentul impune concurenţilor să prezinte neapărat o piesă din repertoriul tipic zonei de unde provin, la fel şi costumul concurenţilor trebuie să respecte întru totul caracteristicile de autenticitate regională, exemplu laureata trofeului din 2018 – Andreea Ghiţiu, foto dreapta din arhiva revistei Braila Chirei, pe care ar trebuie să o ascultăm în recital la această ediţie… că aşa e regulamentul) vor avea şansa să se bucure de un regal în ediţia 2019 a Festivalului Internațional de Folclor „Cântecul de dragoste de‐a lungul Dunării”, a XIII‐a, care se desfăşoară la Brăila, în perioada 16 ‐ 18 iulie pe scena de la esplanada Dunării. Ca să numai spunem că muzica tradiţională având ca subiect cel mai frumos sentiment – dragostea – cuprinde o gamă variată de mesaje, inclusiv unele cu tentă satirico-umoristică sau dramatică – ce poate fi mai trist decât doinitul unui îndrăgostit părăsit(ă) de iubit(ă) şi în acelaşi timp ce frumos (muzical!)…

Andreea Ghiţiu. Ţara Lăpuşului – trofeul festivalului 2018

         Juriul ediţiei este prezidat de etnomuzicologul Elise Stan (căreia îi mulţumim mereu pentru ajutorul acordat în creionarea unui bun regulament, prin care ni se permite să ne bucurăm de folclor ca la arhive – de colecţie, dar şi de costume autentice) şi are ca membri pe Doina Işfănoni – cercetător etnolog, istoric şi teoretician de artă de la Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, Daniela Gibescu de la Electrecord, universitarul Niţă Frăţilă din Serbia, Oana Petrică de la Institutul Naţional al Patrimoniului din Ministerul Culturii, col. (r) prof. Petrea Gogu – conducător al Orchestrei de cameră „George Cavadia” a Filarmonicii Lyra – Cavadia” Brăila, Alexandru Mica (pe majoritatea îi cunoaştem pentru că sunt prezenţi mereu în juriu şi ne bucură, am văzut palmaresul şi premiile sunt mereu exact cele meritate – ex. palmaresul ediţiei 2018 la https://brailachirei.wordpress.com/2018/07/27/o-maramureseanca-a-obtinut-trofeul-festivalului-cantecul-de-dragoste-de-a-lungul-dunarii-2018/).
Programul fiecărei seri de festival începe la ora 20.00 – se transmite LIVE la Etno Tv – cu probele de concurs urmate de recitaluri, mai puţin seara de gală – ultima – care este atipică. Recitalul de marţi, 16 iulie 2019, este susţinut de Gelu Voicu, recitalul de miercuri, 17 iulie 2019 îi are pe afiş pe Matilda Pascal Cojocărița, Ștefan Cigu și Horațiu Cigu, cel de joi, 18 iulie 2019, pe Cornelia şi Lupu Rednic, şi pe Angelica Flutur.

       Acompaniază renumita şi îndrăgita Orchestră „Lăutarii” din Republica Moldova (care s-a mutat în România din punct de vedere artistic şi ne place!) condusă de maestrul Nicolae Botgros – artist violonist, dirijor. Prezentatori vor fi Adina Roşca şi Cătălin Doinaş. 

       Concurenți români care au trecut de furcile caudine ale preselecţiei sunt Anton Cătălina Mariana – reprezentând zona Muscel, Asan Elvis Matsun – Dobrogea, Bozbici Larisa Lucreția – Năsaud, Călin Iuliana Elena – Argeş, Cojocariu Didi Ionuț – Suceava, Colcer Mădălina Maria – Zona Sălaj, Costan Florin Traian- Moldova (Suceava), Cozma Natalia Alina – Zona Chioarului, Crețu Maria Diana – Valea Târnavelor, Dolhascanu Mihăiță – Moldova, Florescu Paula – Valea Siretului, brăileanca Ghelase Nicoleta – Muntenia, Grecu Cornelia Maria – Oltenia, brăileanca Macoveiu Alexandra Georgiana – Muntenia, Marica Aurora Mihaela – Oltenia (Dolj), Mihalache Florin – Banatul de munte, Miroiu Cătălina Georgiana – Muntenia, Păun Stelian – Vlașca, Pop Alexandru – Țara Zarandului, Popescu Anişoara – Romanați-Olt, Răspop Ionela Ana Maria – Mărginimea Sibiului, Stîngă Maria – Dobrogea, Timiş Silvia – Maramureş, Ursachi Liliana Iustina – Bucovina, Vătafu Iulia – Vrancea.

           Concurenți străiniî sunt din Republica Moldova – Bilețchii Tudor şi Laur Angela, din Serbia – Firuca Cina, din Ucraina – Vorona Sofiia şi
Ansamblu Vocal Camerton.

Organizatorii festivalului – Consiliul Județean Brăila prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (sau Centrul de Creaţie) Brăila – manager Maria Puşcaciu, cu partener Primăria municipiului Brăila – oferă cu sprijinul sponsorilor SC Agricost SA (firma care administrează terenul din Insula Mare a Brăilei) şi Farmaciile Iris – următoarele premii: Trofeul în valoare de 5.000 euro, premiul I ‐ 3.000 euro, premiul II ‐ 1.500 euro, premiul III ‐ 1.000 euro, două premii speciale, respectiv Premiul pentru autenticitatea costumului popular ‐ 500 euro – şi Premiul de popularitate ‐ 500 euro.

Inspectoraul Judeţean de Jandarmi Brăila va asigura paza şi ordinea la evenimente şi în perimetru.

Notă. Ne bucurăm să fim şi noi, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei – manager Armanda Filipine – partener media al manifestării.

** * Informaţii în format foto şi video de la eveniment vor fi disponibile şi pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi
https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).

La Brăila, Festival-concurs național de folclor pentru copii „Lină Chiralină”

*În perioada 9 – 11 august 2018, zilnic pe scena de la esplanada Dunării  * Principal organizator, Palatul Copiilor Brăila * Participă ansambluri folclorice din întreaga ţară – judeţele Bacău, Brăila, Braşov, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Galaţi, Călăraşi, Iaşi, Ialomiţa, Prahova, Maramureş, Mureş, Tulcea – şi din Serbia

   O nouă ediţie a Festivalului-concurs de folclor pentru copii „Lină Chiralină”, cu participare internațională, are loc la Brăila în perioada 8 – 12 august 2018. Întâlnirile cu publicul au loc în zilele de 9, 10 şi 11 august pe scena de pe Esplanada Dunării. Competiţia organizată de Palatul Copiilor Brăila – director Ghiţă Nedelcu – deschide evenimentele dedicate Zilelor Brăilei care marchează în acest an şi 650 ani de atestare documentară a Brăilei (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/), dar şi centenarul unirii de la 1 decembrie 1918. Participă solişti şi ansambluri din ţară – judeţul Brăila, Braşov, Brătuleşti – Galaţi, Călăraşi, Irbiceni – judeţ Iaşi, M. Kogălniceanu – judeţ Ialomiţa, Moineşti – judeţ Bacău, Oradea – judeţ Bihor, Pleşoiu – judeţ Olt, Ploieşti – judeţ Prahova, Reghin – judeţ Mureş, Rm. Sărat – judeţ Buzău, Sighetul Marmaţiei şi Şomcuţa Mare – judeţ Maramureş, Sulina – judeţ Tulcea, Telciu – judeţ Bistriţa-Năsăud, – şi din Serbia. 

În prima zi competiţia începe la ora 19.00. A doua zi are loc binecunoscuta paradă a costumelor populare, cu începere de la ora 18.00 – de la Bariera Călăraşilor. Cea de-a treia zi reprezintă şi finalul concursului, respectiv are loc şi Gala laureaţilor. Foto dreapta de la parada unei alte ediţii (2016), arhiva revistei Braila Chirei.

Video (de Armanda Filipine) din ediţia 2017 a festivalului, postare pe reţeaua Facebook în pagina revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei.

O maramureşeancă a obţinut trofeul Festivalului „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2018

*Tânăra Andreea Ghiţiu, din Ţara Lăpuşului, care a prezentat în competiţie cântec cu noduri şi horea în grumaz, stiluri interpretative arhaice, deosebit de valoroase din punct de vedere muzical a fost răplătită de juriul prezidat de etnologul Elise Stan * Premiul I – Vlăduţ Sărmaş din judeţul Bistriţa Năsăud * Premiul II – Manuela Bălan, reprezentând zona Bucovina * Premiul III – Florin Ştefan, reprezentând zona Muntenia

   Ediţia 2018 (https://brailachirei.wordpress.com/2018/07/23/la-braila-festivalul-international-de-folclor-cantecul-de-dragoste-de-a-lungul-dunarii-2018/), a XII-a a Festivalului internaţional de muzică populară „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” (pe facebook la https://www.facebook.com/canteculdedragostebraila/) a atras şi de această dată mulţime de iubitori ai muzicii tradiţionale pe faleza fluviului. Audiţia şi prezenţa publicului la manifestarea, din serile de 24, 25 şi 26 iulie 2018, organizată de Consiliul Judeţean prin Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Tradiţiei Populare (Centrul de Creaţie) şi Primăria Brăila a fost gratuită. Premiile au fost asigurate din bugetul CJ şi cu sprijinul sponsorilor – Farmaciile Iris şi SC Agricost (care lucrează terenul agricol din Insula Mare a Brăilei) care au susţinut financiar premiile III şi II. Alţi sponsori au fost SC Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, SC Agridor SRL din Chiscani, SC Gropeneanu Com SRL şi Yves Rocher Romania.

Orchestra „Lăutarii” din Chişinău, alcătuită de redutabili profesionişti – unii foarte tineri, şi cu atât mai de apreciat – şi condusă de maestrul Nicolae Botgros a acompaniat concurenţii şi invitaţii speciali din recitalurile fiecărei seri.

Au ajutat organizatorii, în regim de voluntariat, inclusiv pe scenă la oferirea florilor, a diplomelor, tinerele Elena Loredana Panait (Notă. Pe care noi am premiat-o la Festivalul de folk „Seară de Mai”), Maria Cristina Cabat, Denisa Baciu şi Teodora Constantin.

Înregistrare video din seara de gală cu Orchestra „Lăutarii”

Juriul ediţiei a fost format din etnolog Elise Stan – președinte, producător tv, Doina Işfănoni de la Muzeul naţional al Satului „Dimiztrie Gusti”, Daniela Roxana Gibescu – producător la Electrecord, prof. univ. dr. Niță Frățilă de la Universitatea din Novi Sad din Serbia, Oana Petrică – director al Centrului de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creatiei Populare, col (r) Gogu Petrea Gogu – conducător al Orchestrei de cameră „George Cavadia” a Filarmonicii „Lyra – Cavadia” Brăila şi secretar muzical al filarmonicii brăilene, iniţiator şi director al Festivalului Internaţional al Muzicilor Militare de la Brăila, fost conductor al Muzicilor Militare Brăila și Alexandru Mica – Asociaţia Academică Europeană Euroculturalia.

Juriul: Petrea Gogu, Niţă Frăţilă, Doina Işfănoni, Elise Stan, Daniela Gibescu, Oana Petrică, Alexandru Mica
Andreea Ghiţiu – trofeul festivalului 2018

Etnologul Elise Stan, subliniind calităţile festivalului (la care a contribuit încă de la înfiinţate, oferind sfaturi valoare organizatorilor) şi ale solistei. a înmânat trofeul festivalului tinerei Andreea Ghiţiu, din Ţara Lăpuşului – zona Maramureş, care a prezentat în competiţie cântec cu noduri şi horea în grumaz – piese de rezistenţă în arta muzicală populară autentică, stiluri interpretative arhaice, deosebit de valoroase din punct de vedere muzical. Ambele piese muzicale sunt doine pe care maramureşenii străvechi le interpretau într-un fel special, stiluri cunoscute şi acum 100 de ani în urmă – cu siguranţă ele vin mult în urmă din negura vremurilor – şi despre care au scris Bella Bartok şi Tiberiu Brediceanu.

Înregistrare video – Trofeul festivalului, înmânat de etnologul Elise Stan

Mai multe filmări cu laureaţii la https://www.facebook.com/ArmandaFilipine – secţiunea Video – pe pagina Facebook Armanda Filipine (manager revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, partener media al festivalului) din seara de gală – 26 iulie 2018.

Vlăduţ Sărmaş – premiul I

Premiul I a revenit lui Vlăduţ Sărmaş. din judeţul Bistriţa Năsăud.

Premiul a fost înmânat de Daniela Gibescu – membru al juriului.

Premiul II a revenit tinerei Manuela Bălan reprezentând zona Bucovina. A fost înmânat de Oana Petrică – membru al juriului – şi susţinut financiar de sponsorul Sc Agricost.

Premiul III a fost câştigat de Florin Ştefan reprezentând zona Muntenia în concurs. A fost înmânat de Petrea Gogu – membru al juriului – şi de farmacist Profira Constantinoiu – administrator Farmacia Iris, sponsor al festivalului.

 

Maria Mădălina Colcer – premiul pentru costum

Premiul special pentru autenticitatea costumului a revenit tinerei Maria Mădălina Colcer – costum reprezentativ din Valea Agrişului, Sălaj. Despre valoarea şi splendoarea pieselor care alcătuiesc costumul tinerei a vorbit Doina Işfănoni (Nota mea. Şi sper că veţi audia cu atenţia frumoasa poveste…) care i-a înmânat şi premiul. Mai multe foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1889763904449523

Înregistrarea video cu prezentarea costumului şi cu o piesă înterpretată de Maria Mădălina Colcer

Premiul de popularitate a fost câştigat de grupul vocal „Bistrik” din Serbia.

Au mai fost acordate două premii speciale, oferite de Fundaţia Academice Europene Euroculturalia şi înmânate de Alexandru Mica, pentru tânăra Marta Oprea din Brăila, absolventă a Liceului de Arte „Hariclea Darclee” şi pentru tânărul Alexandru Ionuţ Lilea.

Recitalurile serii de gală au fost susţinute de Marius Ciprian Pop – care a asigurat şi prezentarea manifestării – şi Veta Biriş.

„Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, festival ediția a XII-a, la Brăila

*Participă soliști vocali și grupuri din țările riverane Dunării * În perioada 24 – 26 iulie 2018

Festivalul internațional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, ajuns la ediția a XII-a, se va desfășura la Brăila în perioada 24 – 26 iulie 2018. Ca de obicei, organizatorul este Consiliul Judeţean Brăila – președinte Iulian Francisk Chiriac prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila (pe scurt, Centrul de Creație https://www.facebook.com/Centrul.de.Creatie.Braila/) – manager Maria Pușcaciu.

N.red. Vă reamintesc că farmecul festivalul rezidă din cel puțin două compenente, ambele fiind propuneri ale specialistului în folcor Elise Stan (care a ajutat organizatorii să definească manifestarea, și care este invitată an de an în juriu): participanții prezintă câte o melodie din folclorul arhaic (multe nemaifiind cântate astăzi, din păcate), fără acompaniament – balade, doine etc; costumele participanților sunt, de cele mai multe ori, unicate, cu vechime, din colecții familiale cu povești emoționante – de la bunici, străbunici. 

2017, din edișia a XI-a

Scopul competiției este, ca și aum au menționat organizatorii încă de la prima edișie în reguleament, redescoperirea, valorificarea, promovarea creațiilor și afirmarea de noi interpreți ai genului vocal destinat prin definiție să sporească bogăția spirituală a tuturor locuitorilor de la Dunăre și nu numai. Foto de la ediția precedentă (https://brailachirei.wordpress.com/2017/07/10/festivalul-international-de-folclor-cantecul-de-dragoste-de-a-lungul-dunarii-2017-braila-editia-a-xi-a/) din arhiva revistei de cultură și informație Braila Chirei – pe scena de la Esplanda Dunării, cu orchestra „Lăutarii” condusă de maestrul Nicolae Botgors.
La concurs pot participa soliști vocali și grupuri (formate din maximum cinci persoane, care fiecare în parte întrunește condiția de vârstă), artiști amatori aparținând țărilor de pe cursul Dunării: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina. Participanții trebuie să aibă vârsta de minimum 18 ani, împliniți până la data preselecției.
Înscrierea la concurs se face până la data de 6 iulie 2018. În urma preselecției vor fi admiși maximum 30 de concurenți. Se acordă Trofeul festivalului – 5000 euro, Premiul I – 3000 euro, Premiul II – 1500 euro, Premiul III – 1000 euro, Premii speciale, Premiul pentru autenticitatea costumului popular – 500 euro, Premiul pentru popularitate – 500 euro.

Secvență video de la ediția 2017

Festivalul borsului de peste al Deltei Dunarii 2017

*A V-a ediție, la Crișan; tot acum s-a desfășurat și Concursul de canotci pentru juniorii Deltei patronat de Ivan Patzaichin

     Editia a V-a a Festivalului Borşului de peşte al Deltei Dunării s-a desfasurat in localitatea Crisan, judetul Tulcea, in perioada 8 – 10 septembrie 2017. Au fost concursuri gastronomice pe bază de reţete tradiţionale deltaice in care au concurat echipe de bucătari de pe întreg teritoriul Deltei. S-au intrecut pe parcursul a două zile, una dintre secțiuni fiind „Cel mai bun borş de peşte”.
În festival au fost și multe momente muzical-coregrafice folclorice oferite ansambluri și soliști români și din etniile trătoare în Deltă. De asemenea, în aceeași perioadă s-a derulat Concursul de canotci pentru juniorii Deltei patronat de marele campion Ivan Patzaichin. 

Organizatorii au facilitat accesul la festival punând la dispozitia turiștilor o cursă speciala cu navă de pasageri, în 9 septembrie, ruta Tulcea – Crișan. Mai multe la www.festivalulborsuluidepeste.ro și la facebook/festivalulborsuluidepeste

Foto preluare de la Davideanu Bogdan, album in reteaua facebook la https://www.facebook.com/DavideanuBogdan2012/media_set?set=a.1576056105749031.100000339702992&type=3 
Din program: 8 septembrie – amenajare si echipare standuri, instalare echipe, startul la degustari; 9 septembrie – ora 8.00 plecare din Tulcea cu nava pasageri, inscrierea echipajelor de juniori la concursul de canotci, start competitiei de canotci pentru juniori, pranz – alocatiuni oficialitati si premierea sportivilor,  start competie gastronomice, prima mansa, prezentare folclor deltaic, ora 18.oo jurizare,
– folclor deltaic; duminică, 10 septembrie – ora 10.00 etapa a doua a competitiei gastronomice „Cel mai bun bors de peste”,  ora 12.00 jurizare, ceremonia de premiere, prezentare folclor deltaic.

Festivalul internaţional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2017 Brăila, ediţia a XI-a

* În perioada 18 – 20 iulie 2017, pe scena de la Esplanada Dunării * Au fost admişi la preselecţie concurenţi din România şi din Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Ucraina  

 

    Ediţia a XI-a a Festivalul concurs internaţional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2017 de la Brăila intră în linie dreaptă. Au fost selectaţi, de juriul preselecţiei, participanţii la această ediţie. Sunt mai mult de 29 de solişti din ţară şi străinătate, mai precis din Bulgaria, Republica Moldova, Serbia. Slovacia, Ucraina. Manifestarea este organizată de Consiliul Judeţean Brăila – preşedinte Iulian Francisk Chiriac – prin Centrul Judeţean de Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (pe scurt, Centrul de Creaţie site la http://centruldecreatiebraila.ro/) Brăila – manager Maria Puşcaciu.

Astfel, din România vor fi admiraţi – inclusiv pentru că toţi concurenţii vor veni îmbrăcaţi în frumoase costume populare specifice zonei lor, aşa cum cere regulamentul – 22 de concurenţi (ordinea de lista popularizată pe pagina din reţeaua de socializare Facebook a manifestării https://www.facebook.com/canteculdedragostebraila/):  Sînzîiana Oslobanu – zona Neamţ; Anca Manoilă – zona Mureş; Ancuţa Cosma – zona de câmpie a Mureşului; Alexandra Băcilă – zona Valea Târnavei Mari; Iuliana Elena Călin – zona Argeş; Cosmin Scheanu – zona Romanaţi, Olt; Irina Drăgoi – zona Muntenia; Paula Florescu – zona Moldovei, subzona Bacăului; Nicoleta Ghelase – zona Muntenia; Ionela Guzic – sudul Gorjului; Ioana şi Iuliana Luţa – Bucovina; Iulia Andreea Mihai – zona Vlaşca Teleorman; Mădălina Maria Mureşan – zona Valea superioară a Mureşului; Flaviu Pop – zona Someşului Mic; Cosmin Prode -Mărginimea Sibiului; Simona Mazăre – zona Botoşani; Florin Ştefan – zona Muntenia; Stelian Păun – zona Vlaşca Teleorman; Maria Stîngă – zona Dobrogea; Liliana Ursachi – zona Bucovinei; Valentin Vădrariu – zona Banatul de munte.

Concurenţii străini admişi la cea de a Xl-a ediţie a festivalului sunt Adriana Furikova – Slovacia; Elena Ene (Ciobanu) – Republica Moldova; GrupulBistrik” – Serbia; Mariana Melinte (Ciobanu) – Republica Moldova; Nicolae Cibănica – Republica Moldova (Cahul); Rhodope quartet – Bulgaria; Trio „Bereghinya! – Ucraina.

Vor fi şi recitaluri în afara concursului, ca de fiecare dată. Celebra formaţie „Lăutarii” condusă de maestrul Nicole Botgros va acompania soliştii din concurs şi recitaluri.  În juriu ar trebui să vină şi Elise Stan – specialist folclorist, realizator de televiziune, cea care a ajutat oganizatorii să creioneze un regulament deosebit al competiţiei – de aceea există aici prevedea cu veşmintele tardiţionale, neapărat autentic şi reprezentative ale zonei, plus obligaţia concurenţilor de a interpreta o piesă reprezentativă a zonei folclorice, veche, şi fără ajutorul ocrhestrei; astfel, festivalul concurs de la Brăila a devenit unic în ţară şi publicul are şansa să audieze muzică populară de mare valoare artistică, iar juriul se edifică mai bine asupra calităţilor interpretative ale concurenţilor. Foto de la o ediţie precedentă din arhiva revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei, partener media al manifestării.

Cei mai buni concurenţi vor fi recompensaţi cu premii. Organizatorii au pregătit Trofeul festivalului  în valoare de 5.000 euro, Premiul I – 3.000 euro, Premiul II – 1.500 euro, Premiul III – 1.000 euro, şi premii speciale – Premiul pentru autenticitatea costumului popular – 500 euro, Premiul de popularitate – 500 euro.

Un volum care merită toată atenția: „Constantin Brăiloiu sau despre globalizarea etnomuzicologiei”, autor Sanda Golopenția

*S-a lansat zilele acestea la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, MNȚR, Târgul Internațional GAUDEAMUS

coperta ctin brailoiu      În perioada 14 – 18 noiembrie 2016 au avut loc mai multe evenimente de lansare a volumului „Constantin Brăiloiu sau despre globalizarea etnomuzicologiei” de Sanda Golopenția, apărut la Editura Spandugino (http://www.edituraspandugino.ro/). Astfel, luni, 14 noiembrie 2016, a fost prezentat la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” (http://www.academiaromana.ro/ief/) din Bucureşti de autor si de acad. Octavian L. Cosma – muzicolog, prof. dr. Nicolae Constantinescu – etnolog, prof. dr. Ion Ghinoiu – etnolog, acad. Sabina Ispas – directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române.
Miercuri, 16 noiembrie 2016, a fost prezentat la Muzeul Național al Țăranului Român (MNTR – http://www.muzeultaranuluiroman.ro/) din Bucureşti de autor si de prof. dr. Speranța Rădulescu – etnomuzicolog, dr. Ionuț Butoi – sociolog, Lila Passima – cercetător și manager interimar al MNȚR. Vineri, 18 noiembrie 2016, la Ceainăria Bernschultz&Co – Gaudeamus, din Târgul Internațional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, la Pavilionul Central Romexpo (Bucureşti , Piața Presei Libere) cartea a fost prezentată de autoare si de dr. Alina Ledeanu – preşedintele Fundaţiei Culturale „Secolul 21”, dr. Iordan Datcu – etnolog, prof. dr. Zoltán Rostás – sociolog.

***
Sanda Golopenția: „Volumul de față a crescut organic. În ordine cronologică, primul articol, dedicat analizei propuse de Constantin Brăiloiu pentru ritmul numărătorilor de copii, răspândit enigmatic pe o vastă arie europeană și extra-europeană, a fost scris în anul 1979, pe când lucram încă în sectorul de Fonetică și structuralism al Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectale din București. Articolul acesta este unul din ultimele articole pe care le-am publicat în România, înainte de emigrarea în Statele Unite. Articolul următor, publicat în anul 1986, este una din secțiunile unui amplu studiu despre cercetarea semiotică în România, redactat în anul 1981 la Ithaca, N.Y., la scurt timp după stabilirea în Statele Unite. Studiul acesta a fost primul text scris după plecarea din România. Cele două articole consacrate activității la Geneva a lui C. Brăiloiu datează din anii 1992–1993 și au fost scrise având în gând centenarul nașterii etnomuzicologului. Articolul Constantin Brăiloiu sau despre globalizarea etnomuzicologiei, care deschide volumul, a fost elaborat la invitația Alinei Ledeanu și publicat în „Secolul 21” în același an 2001 cu volumul Anton Golopenția, Ultima carte (București, Editura Enciclopedică, 2001), pe care l-am editat postum spre a face cunoscute declarațiile în detenție ale autorului precum și contextul care a dus la moartea acestuia în închisoare. Una din declarațiile cuprinse în volum îi este consacrată lui C. Brăiloiu. A urmat un articol publicat în anul 2005 despre scrisorile tinerilor sociologi români trimiși la studii în Franța în anii 1930, din care am extras un fragment referitor la corespondența lui Harry Brauner cu Anton Golopenția. În scrisorile sale, H. Brauner vorbea, de fapt, fără a-l numi, despre anii de teren alături de, și învățând de la, Constantin Brăiloiu. Articolul acesta s-a scris simultan cu munca de editare a volumului I din seria Anton Golopenția, Rapsodia epistolară, care a apărut în anul 2004. O relație încă mai strânsă unește textul <Înregistrările la est de Bug ale lui Constantin Brăiloiu> cu cele două volume Anton Golopenția, Românii de la est de Bug, pe care le-am editat și publicat în anul 2006; textul acesta reprezintă reluarea, cu adăugiri, a unei secțiuni din Introducerea la volumul Bug I. Volumul alătură textelor în limba română texte scrise în limba franceză și în limba engleză, pe care le publicăm ca atare. Am recurs la această formulă din mai multe motive. Pe de o parte, am încercat să asigurăm reproducerea, în limba în care a fost scrisă, a majorității corespondenței lui C. Brăiloiu cuprinse în cele două articole consacrate activității la Geneva. Pe de altă parte, am încercat să asigurăm o mai largă circulație a volumului publicând, în limba franceză în care a apărut, articolul consacrat universaliilor pragmatice presimțite de C. Brăiloiu, și în traducere românească și în originalul englez (reprodus în Addenda) articolul consacrat dimensiunii general semiotice a etnomuzicologiei practicate de C.B„.
*** Sanda Golopenția a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1961 și a obținut titlul de doctor al aceleiași universități în 1969. Între 1961 și 1980 a lucrat în cadrul Institutului de Folclor, al Centrului de Fonetică și al Institutului de cercetări etnologice și dialectologice predând cursuri de lingvistică și semiotică la Universitatea din București. În 1980 emigrează în S.U.A. Devine profesor la Universitatea Brown în anul 1981 (și Professor Emerita în 2010). A publicat 20 de volume de lingvistică, semiotică literară, antropologie, sociologie și eseuri; a editat sau coordonat 19 volume privind îndeosebi Școala sociologică de la București și este autoarea a peste 200 studii apărute în S.U.A., Franța, România, Italia, Belgia, Portugalia, Spania, Africa de Sud și Mexic. A condus 23 teze de doctorat. Distincții: Premiul Fundației Culturale Române pe anul 2000; Premiul Fundației Gheorghe Ursu (2002) și Premiul Fundației Copy.Ro (2002) pentru editarea vol. A. Golopenția, Ultima carte; Premiul „Punctul 12 al Proclamației de la Timișoara pentru anul 2007”; Diploma „Meritul Academic” (2008). Doctor Honoris Causa (Universitatea de Nord, Baia Mare, 2007; Universitatea de Vest, Timișoara, 2014). Dintre lucrările publicate amintim: Les voies de la pragmatique, Stanford: Anma Libri, 1988;Voir les didascalies (cu Monique Martinez), Toulouse–Paris: CRIC–Ophrys, 1994; Desire Machines. A Romanian Love Charms Database, București: Editura Fundației Culturale Române, 1998; Vămile grave, București: Univers, 1999; Intermemoria – Studii de pragmatică și antropologie, Cluj: Dacia, 2001; Chemarea mâinilor negative, București: Cartea Românească, 2002; Learn To Sing, My Mother Said. Songs of the Women of Breb/ Hori de femei din Breb, Baia Mare: Editura Ethnologica, 2004; Limba descântecelor românești, București: Editura Academiei Române, 2007; Emigranții Carter, București: Paideia, 2008; Româna globală, București: Fundația Culturală Secolul 21, 2009; Hacia une nueva definición de las didascalías, Madrid: ÑAQUE Editora, 2010; Arhipelagul gustian. Contribuții la istoria Școlii Sociologice de la București (București: Editura Enciclopedică, 2016).

Festivalul-concurs internațional de folclor „Cântecele Neamului” 2016

*La Suceava, a IX-a editie in 26 si 27 octombrie * Laureati din Bacau, Braila, Cluj, Piatra Neamt, Resita, Suceava, Tg. Jiu, Tg. Mures, dar si din Republica Moldova, Ucraina

festivalul-concurs-international-de-folclor-cantecele-neamului        A IX-a editie a Festivalului-concurs international de folclor „Cantecele Neamului” a avut loc in zilele de 25 si 26 octombrie 2016, la Suceava. Intrarea la spectacole a fost libera, iar Gala laureatilor televizata. Organizatorii, Consiliul Judetean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” – Scoala de Arte „Ion Irimescu” Suceava, au avut grija ca programul sa cuprinda si atractive recitaluri: ex. Cristian Pomohaci, Sorin Filip, Cristina Ghiorghiu, George Finis, Lucica Paltineanu, Angelica Flutur, Ion Dragan, Laura Haidau, Adriana Bucevschi, Elisa Hechelciuc, Madalina Lupupopii, Andreea Chisalita, Andrei Iftimie si Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”, acestia fiind in afisul serii de gala de miercuri, 26 octombrie 2016, din Casa de Cultura a Sindicatelor din Suceava.

Concurentii, acompaniati de Orchestra Ansamblului folcloric „Bucovina” al Scolii de Arte „Ion Irimescu” Suceava – dirijor prof. Petru Oloieru – au evoluat in sala de spectacole a fostului Cinematograf „Modern” marti, 25 octombrie 2016. De asemenea, pe scena au urcat – oferind recitaluri – membri ai Ansamblului de cantece si dansuri „Resiteana” al Scolii Populare de Arte si Meserii „Ion Romanu” din Resita – manager Mariana Danescu, coregraf Monica Nitu, conducere muzicala Ionel Bontu.

ghelase-nicoleta
Nicoleta Ghelase din Braila

Juriul a fost urmatorul: conf. univ. dr. Crinuţa Popescu de la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti – preşedinte, etnolog Luminiţa Tucă – redactor Radio România – Antena Satelor, Sorin Filip – managerul Centrului Cultural „Bucovina”, Iulia Praja – manager Şcoala de Arte Târgu Mureş, conf. dr. Vitalie Belîi de la Centrul de Excelenţă Artistică „Ştefan Neaga” din Chişinău, Republica Moldova.
Laureatii editiei: Marcela Ştefania Latiş din Baia Mare – Marele Premiu secţiunea Solişti vocali, Maria Mihaela Pohoaţă si Marioara Andreea Grigorean din Suceava – Premiul I secţiunea Solişti vocali, Sandu Borş din Republica Moldova – Premiul I secţiunea Solişti instrumentişti, George Mărgineanu din Piteşti si Laurenţiu Gabriel Marian din Piatra Neamţ – Premiul II, secţiunea Solişti vocali, Tudor Ciprian Vîrciu din Alba – Premiul II secţiunea Solişti instrumentişti, Nicoleta Ghelase din Brăila, elevă a Şcolii Populare de Arte „Vespasian Lungu” Brăila la clasa de Canto popular condusa de prof. Marieta Ion si Bianca Elena Rotaru din Bacău – Premiul III secţiunea Solişti vocali, Romică Lucian Mocanu din Cluj – Premiul III secţiunea Solişti instrumentişti, Odorica Bostan din Ucraina, Andreia Anamaria Steclaru din Suceava – Menţiune secţiunea Solişti vocali, Vlăduţ Roba din Suceava – Menţiune secţiunea Solişti instrumentişti, Tudor Bileţchi din Republica Moldova – Premiul special pentru păstrarea tradiţiei,  Valentin Sorin Vidrariu din Reşiţa – Premiul special de popularitate, Raul Andrei Tamba din Tg. Mureş – Premiul special al juriului, Maria Feldioara Cîrlugea din Tg. Jiu – Premiul special al publicului.

Festival internațional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, ediția 2016 la Brăila

fest Cantecul de dragoste, 2011*Au fost admisi 30 de concurenti din Romania si Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina *Pe scena de la Esplanada, pe faleza, In perioada 26 – 28 iulie 2016

Festivalul internațional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, ediția 2016, are loc la Brăila in perioada 26 – 28 iulie 2016. Ca de fiecare data, concurentii si solistii invitati sa sustina recitaluri vor fi acompaniati de orchestra „Lautarii’ condusa de violonistul Nicolae Botgros.  Foto din arhiva revistei de cultura si informative Braila Chirei de la o alta editie a conmpetitiei realizata cu sprjinul etnograului  Elisa Stan (de aceea exista prin regulement obligatia concurentilor de a reprezenta zona folclorica si prin costum, autentic, dar si prin melodii – iar una trebuie sa fie neaparat din creatia zonei, fara acompaniament).

Asa cum anunta organizatorii – Consiliul Judetean prin Centrul Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila – au fost admisi dupa preselectie 24 de concurenti din Romania si sase straini, din tari riverane Dunarii (conform regulamentului): Bărbat Denisa Ioana – zona Secașelor, Bordeianu Silvia Mihaela – zona Moldova, Bugnar Lacatîș Ionela Cristina – zona Valea Bârgăului, Cozma Ancuța Maria – zona de câmpie a Mureșului, Furic Adriana Iozefina (Furikova) – zona Bihor-Sălaj, Ghelase Nicoleta – zona Brăila, Herăscu Constantin Cosmin – zona Oltenia, Iancu Dan Alexandru – zona Oltenia, Ionescu Alina – zona Muntenia, Iordache Iuliana Andrada – zona Muntenia, Lutu Florica (Florentina) – zona Argeș, Marica Aurora Mihaela – zona Oltenia-Dolj, Măgureanu Răzvan Florentin – zona Oltenia, Mărgineanu George – zona Argeș, Mocăniță Laura – zona Dobrogea, Popescu Anișoara – zona Romanați Olt, Prisacă Laura Florina – zona Valea Avrigului, Radu Raluca – zona Podișul Central Moldovenesc, Rolnic Denisa Minodora – Valea Barcăului, Stănilă Cristina Andreea – zona Ținutul Pădurenilor Hunedoara, Stroie Dan Dumitru – zona Mărginimea Sibiului, Ursachi Liliana Iustina – zona Bucovinei, Uță (Prună) Larisa Vasilica – zona Țara Chioarului Maramureș, Vladu Gelica Gabriela – zona Romanați Olt; Dimova Aliona – Ucraina, Petar Kirilov – Bulgaria, Zaloj Ion – Ucraina, Grup Dunav – Serbia, Popov Violeta – Republica Moldova, Vuicu Marcela – Republica Moldova.