Arhive etichetă: fonduri europene

Sprijin european pentru IMM din sectorul alimentar și cel agricol

*Microgranturile și granturile de lucru sunt disponibile din 26 mai, prin intermediul Ministerelor Agriculturii și Antreprenoriatului *ATENȚIE: cererile se acceptă în ordinea depunerii

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din industria alimentară, agricultură, piscicultură şi acvacultură vor putea accesa un ajutor european reprezentând 300 milioane euro – microgranturi și granturi pentru capital de lucru. Sprijinul este nerambursabil și se acordă începând de joi, 26 mai 2022, prin intermediul Ministerelor Agriculturii şi cel al Antreprenoriatului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – prin Programul Operaţional Competitivitate (POC) – deci, bani europeni.

Florin Sergiu Dobrescu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismuluiui, fost prefect al județului Brăila: „Măsura face parte din pachetul <Sprijin pentru România>, adoptat de Guvernul în vederea atenuării efectelor negative ale pandemiei și crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru populaţie. Guvernul şi-a asumat prin program garantarea securităţii alimentare a românilor, iar IMM-rile care activează în sectorul agroalimentar aveau mare nevoie de acest ajutor oferit sub formă de granturi pentru capital de lucru„.

Pentru microgranturi sunt alocați 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru bugetul este de 250 milioane euro – mai multe, la http://turism.gov.ro/web/2022/05/13/proiect-de-procedura/.

**Microgranturile au valoarea de 5.000 euro; se acordă IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderile) fără angajaţi la 31.12.2019, Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), Întreprinderilor Individuale (ÎI) şi Întreprinderilor Familiale (ÎF) înfiinţate până la 1.02.2020. Condiţia este ca solicitanţii să fi avut la 31.12.2019 o cifră de afaceri care depăşeşte valoarea de 5000 euro. Cererile de finanţare sunt selectate în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite în Ghidul Solicitantului, în limita fondurilor alocate.

* Granturile pentru capital de lucru sunt acordate de Ministerul Antreprenoriatului. Valoarea lor diferă: a) 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 şi 33.350 euro; b) 15% din cifra de afaceri, fără a depăşi valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro; c) maxim 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro. Beneficiarii vor asigura cofinanţarea proiectului în procent de 15% din valoarea grantului solicitat, făcând dovada deţinerii fondurilor. Granturile pot fi contractate de IMM-uri, societăţi agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizaţii de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi îşi desfăşoară activitatea în agricultură, piscicultură şi acvacultură, industria alimentară şi alte activităţi asimilate acesteia. Cheltuielile eligibile vizează stocurile cu materii prime, materiale, mărfuri sau alte categorii de stocuri necesare activităţii, achitarea de datorii curente sau restanţe faţă de furnizori, cheltuieli cu chiria pe baza de contract încheiat sau redevenţă, cheltuieli cu achiziţia de servicii necesare activităţii curente, cheltuieli cu achiziţia de obiecte de inventar, echipamente, utilaje, instalaţii sau tehnologii, chiar plata datoriilor către bugetul de stat.

Armanda Filipine  Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Tramvaie noi, achiziție pe bani europeni, în Iași

*În curând vor sosi și autobuze electrice, din cele care vor ajunge la Brăila și în alte orașe

Au început să circule prin Iași cele 16 tramvaie moderne (denumite generic PESA, de la numele producătorului) achiziționate de municipalitate cu fonduri europene de la firma poloneză Pojazdy Szynowe Pesa Bydgoszcz SA Polonia – valoare proiect, 220 milioane lei. Primul tramvai a fost adus la Iași în august 2021, ultimul din cele 16 în decembrie 2021.

Tramvaie PESA (ce cel din imagine) au lungimea de 30 metri, capacitate de transport totală de 240 locuri, din care aproape 60 pe scaune. Au dotări moderne: aer condiţionat, instalaţie de încălzire, sistem de supraveghere video interior şi exterior și de informare a călătorilor etc. Firma poloneză a livrat tramvaie similare pentru șapte orașe diferite în același timp.

** Compania de Transport Iași va primi și 44 autobuze electrice, printr-un proiect amplu (valoare totală de 200 milioane euro) derulat de Ministerul Dezvoltarii și care cuprinde alte câteva municipii, între care și Brăila. Acele autobuze electrice au lungimi de 12 metri, respectiv 10 metri. Livrarea lor este estimată pentru perioada august 2022 – noiembrie 2023.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

În lucru la Brăila; proiect european ”Regenerare zone urbane degradate sector 2”

*Mai precis, în cartierul Hipodrom, Aleea Trandafirilor – bloc C5, str. Pietății – blocurile A7 și A9, cu reamenajarea spațiului verde, alei pietonale noi, mobilier stradal, iluminat

Poate nu ați observat, dar se lucrează la un proiect cu fonduri europene în cartierul brăilean Hipodrom: titlul lui spune exact ce se face acolo: ”Regenerare zone urbane degradate sector 2” . Era și cazul! Frumusețea (a fost… de mult… acum e doar amintirea!) de cartier chair are nevoie de multe astfel de operațiuni de refacere a aspectului estetic și nu numai. E numit sector 2 pentru că mai e un proiect similar (vom reveni cu detalii) care se află în zona centrului istoric.

Practic, se fac lucrări pe Aleea Trandafirilor, la bloc C5 și pe str. Pietății, la bloc A7. Ce au scris cei din echipa de la Primăria municipiului Brăila referitor la obiectivul proiectului: ”Obiectivul specific al proiectului este reconversia functionala si refunctionalizarea terenurilor si suprafetelor degradate, vacante sau neutilizate din cartier Hipodrom, Aleea Trandafirilor, langa bl. C5, cartier Hipodrom si str. Pietății, aferent blocurilor A7-A9 si transformarea lor in zone de agrement si petrecere a timpului liber pentru comunitate. Aceste obiective se vor realiza prin amenajarea spațiului verde – defrișarea vegetației existente crescută sălbatic, modelarea terenului, plantarea de material dendrologic de calitate (arbori și arbuști din specii de foioși), gazonarea suprafeței prin rulouri; realizarea de alei pietonale cu piatra naturala; amenajarea de locuri de joacă; montarea de mobilier urban – bănci, coșuri de gunoi; racordarea la utilități a terenului obiect al investiției; instalare sistem de supraveghere video; realizare sistem de irigații și iluminat”. Deci, se execută ”lucrări de amenajarea spațiului verde – defrișarea vegetației crescută sălbatic, modelarea terenului, plantarea cu plante perene, gazonarea suprafeței; realizarea de alei pietonale; amenajarea loc de joacă (ansamblu de joaca, nisipar, balansoar cu două locuri, balansoar cal) pe terenul din strada Pietatii, în limita a 10% din suprafața terenului; montarea de mobilier urban – bănci, coșuri de gunoi; racordarea la utilități a terenului obiect al investiției; instalare sistem de supraveghere video; realizare sistem de irigații și iluminat” (așa scrie în proiect).

Proiectul, contractat în decembrie 2019 prin intermediul Agenției Regionale de Dezvoltare Sud-Est (cu sediul la Brăila, director general Luminița Mihailov), are o valoare totală de finanțare din fonduri europene de peste 1,9 milioane lei (mare parte este acoperită de UE) și poate fi finalizat până în decembrie 2023. Este finanțat prin Programul Operațional regional 2014-2020, Axa prioritară: 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiții: 4.2 – Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Peste 6 miliarde euro, fonduri europene pentru agricultura din România

*Vor putea beneficia de acești bani – fie plăți pe suprafața de teren africol, fie pe proiecte sau sprijin în învestiții – fermierii mari și cei mici, fiind în atenția ministerului de profil și tinerii care vor să dezvolte afaceri agricole

Alexandru Popa (foto), deputat PNL de Brăila, salută sprijinul pe care țara noastră îl va primi de la Uniunea Europeană pentru sectorul agricol. Suma este una foarte mare – peste 6 miliarde euro, și este destinată programelor care se vor înscrie în tipul de acțiuni cuprinde în Politica agricolă comună 2021 – 2027. Pentru că acestea vor începe efectiv din 2023, România pregătește prin intermediul Ministerului Agriculturii un amplu program de investiții și pentru a-l definitiva din luna iunie 2021 vor fi desfășurate consultări în județe.

România va beneficia de aproximativ 6,2 miliarde euro, din care 3 miliarde sunt plăți directe, plățile pe suprafață sau pe număr de animale, iar 3,2 miliarde euro reprezintă sprijin pentru investiții în activități agricole. Este o măsură mult așteptată, având în vedere că acești bani vor reprezenta un sprijin real și consistent pentru fermieri și micile ferme. După cum a anunțat public deja ministrul agriculturii, Politica agricolă comună 2021-2027 va începe efectiv din 2023. Salut, pe această cale, demersul colegilor liberali de la conducerea Ministerului Agriculturii, mai ales că noi cei din PNL încurajăm acest tip de comunicare directă între autoritățile statului și cetățeni. Consider că doar așa vom putea să venim în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă aceștia și să găsim rezolvarea acestor probleme. Angajamentul PNL este că vom urmări, prin acest program de finanțare, dezvoltarea fermelor românești prin politici menite să sprijine atragerea tinerilor în agricultură, creșterea asocierii economice între micii producători și astfel a puterii lor de negociere, dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor tradiționale sau pentru managementul situațiilor de risc. Agricultura românească are acum șansa să valorifice oportunitățile accesului la fonduri europene și piața internă și să promoveze astfel forme de susținere echitabilă a tuturor fermierilor. În acest fel vom putea ține pasul cu cerințele europene în domeniu și vom putea garanta fermelor românești o dezvoltare durabilă, având grijă în același timp să protejăm natura și biodiversitatea”, precizează liberalul brăilean care dezvoltă deja afaceri în domeniul agricol fiind specializat în acest sens, ba încă pregătindu-se și mai mult (lucrează la o teză de doctorat, cu fundament practic și de cercetare – pe propriul teren agricol, ceea ce este nu doar lăudabil, ci și de urmat). Nota red. A se vedea materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2020/11/12/alexandru-popa-pnl-braila-vreau-sa-fiu-pe-zi-ce-trece-un-om-mai-bun-si-mai-bine-pregatit/.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Fonduri europene pentru apă și canalizare în județul Brăila

*Pe un proiect absolut necesar, în valoare de peste 240 milioane euro * Beneficiari, în jur de 60.000 de brăileni din sate și comune, orașe – în total 66 localități (31 primării)

Proiectul cu finanțare europeană – cu o valoare de peste 240 milioane de euro – având ca obiectiv conectarea la reţeaua de apă potabilă a 66 de localităţi din judeţul Brăila, semnat în decembrie 2020 (https://brailachirei.wordpress.com/2020/12/03/fonduri-europene-pentru-infrastructura-de-apa-si-canalizare-in-judetele-bacau-si-braila/) de Compania de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea” Brăila în calitate de titular de proiect (discuțiile în Consiliul Județean sunt din 2020 https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/15/braila-vrea-proiect-european-pentru-reteaua-de-apa-canal-chiar-e-nevoie-de-el/), are ca beneficiari în jur de 60.000 brăileni care vor avea și ei acces la un sistem performant de canalizare şi tratare a apelor uzate.

  Fondurile europene sunt accesate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). După Podul peste Dunăre, lucrările aferente acestui proiect reprezintă a doua (ca mărime) investitție cu sprijin european din județ. Data finalizării proiectului de apă și canalizare ar trebuie să fie 31 decembrie 2023. Deocamdată se efectuează primele studii.Deci, proiectul are o valoare de 241.000.000 euro, fără TVA, scopul fiind conectarea la reţeaua de apă potabilă a tuturor localităţilor judeţului Brăila cu peste 50 locuitori. Practic, investiția (cu cofinanțare din partea Consiliului Județean Brăila) în infrastructura de apă se referă la extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă din judeţul Brăila pentru 66 localităţi (sate, comune, orașe plus municipiul Brăila care suferă și el la acest capitol) care, în prezent, nu beneficiază de sisteme de alimentare cu apă sau care au acoperire parţială.

  Cele 66 localităţi aparțin unui număr de 32 Unităţi Administrativ-Teritoriale (UAT sau primării, cum le numim de fapt) din judeţul Brăila, respectiv municipiul Brăila, Consiliul Judeețan, Berteştii de Jos, Bărăganul, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Cireşu, Dudeşti, Făurei, Frecăţei, Galbenu, Gropeni, Ianca, Însurăţei, Jirlău, Movila Miresii, Mircea Vodă, Măraşu, Măxineni, Romanu, Surdila Găiseanca, Salcia Tudor, Siliştea, Stăncuţa, Şuţeşti, Tichileşti, Ulmu, Vădeni, Victoria, Vişani, Zăvoaia

  Proiectul prevede, de asemenea, şi refacerea actualei infrastructuri de canalizare şi construirea a 300 km reţele de canalizare, dintre care 14,6 km numai în municipiul Brăila, precum şi realizarea a 85 staţii noi de pompare apă uzată şi a 12 rezervoare noi de înmagazinare a apei potabile. Va fi realizată şi o instalaţie de uscare, neutralizare şi valorificare termică a nămolului, care va prelua nămolul de la toate staţiile de epurare ape uzate şi de la staţiile de tratare apă potabilă gestionate de CUP ”Dunărea”.

Alexandru Dănăilă: ”Actualul guvern PNL a dat județului Brăila mai mulți bani decât orice guvern PSD”

*Este o parte a declarației de presă transmisă de liderul PNL Brăila după unele afirmații la adresa sa ale reprezentanților PSD din administrația locală – primarul Dragomir și președintele CJ, tot prin intermediul presei

Alexandru Dănăilă-Zaharia, liderul PNL Brăila, consilier județan, fost viceprimar al municipiului Brăila, candidat la o nouă poziție de consileir județean (https://brailachirei.wordpress.com/2020/09/07/alexandru-danaila-zaharia-pnl-braila-fara-hartii-inutile-proiect-de-consilier-judetean/) răspunde unor acuzații aduse de Marian Viorel Dragomir – primar al muncipiului, și Iulian Francisk Chiriac – președintele Consiliului Județean (CJ). Și cei din urmă sunt în campanie electorală, fiecare candidând la alegerile locale din 27 septembrie 2020, la fel și ca Alexandru Dănăilă.

Alexandru Dănăilă-Zaharia, președinte PNL Brăila

Am urmărit atacul ridicol al primarului Marian Dragomir la adresa mea, a ministrului de Finanțe și, în general, la adresa PNL. După ce, vreme de patru ani, domnul Dragomir și administrația domniei sale au pierdut vremea și au ratat șansa uriașă de a atrage bani europeni, vitali pentru dezvoltarea orașului, primarul Brăilei s-a trezit să asfalteze înainte de alegeri și să se plângă de faptul că nu-i dă guvernul bani. Întâi de toate trebuie spus un lucru: nici guvernul Dăncilă, de fapt, niciun guvern PSD nu a dat județului Brăila mai mulți bani decât actualul guvern PNL. Repet, să înțeleagă și domnul Dragomir căruia-i plac repetițiile: actualul guvern PNL a dat județului Brăila mai mulți bani decât ultimul guvern PSD. Acest lucru a fost posibil și fiindcă liderii PNL Brăila au reprezentat corect interesele județului și au vorbit oricând a fost posibil despre nevoile comunității brăilene.

        În al doilea rând, l-aș întreba pe domnul Dragomir cum a început lucrările dacă nu are surse de finanțare? Ce fel de proiecte pentru asfaltări se fac în primăria Dragomir, dacă nu există surse de finanțare, dar se știu deja „societățile brăilene” care urmează să asfalteze? Răzbate din declarația plângăcioasă a domnului primar o frustrare legată de faptul că societățile de casă ale administrației PSD ar putea avea de suferit. Eu, în locul domnului primar, nu aș plânge de mila firmelor care au contracte de zeci de milioane de euro cu primăria. Dar dacă domnia sa se transformă în avocatul lor, putem purta, firește, și o astfel de discuție.

       Îi sfătuiesc pe domnii Dragomir și Chiriac să se concentreze asupra atragerii de fonduri europene și să folosească banii din taxele și impozitele brăilenilor pentru a asigura partea de cofinanțare și nu să-i facă praf în acțiuni pompieristice de asfaltări electorale. Din cauza lor, Brăila este pe ultimul loc în România la atragerea de fonduri europene! Proiectele de infrastrucură pot fi realizate cu bani europeni, domnule Dragomir! Bani care, din păcate pentru unii, nu pot fi cheltuiți după bunul plac al unora sau al altora. 

         În încheiere, îl asigur pe domnul Dragomir că Partidul National Liberal va sprijin de fiecare data  proiectele serioase, așa cum se intampla peste tot in România.

      Alexandru Danaila-Zaharia – președinte PNL Brăila

Alexandru Dănăilă-Zaharia, PNL: ”Brăila fără hârtii inutile”, proiect de consilier județean

*”În viitorul mandat de consilier judeţean voi propune ca din fonduri europene, pe programul operaţional pentru administraţie, să atragem fondurile necesare pentru a digitaliza activitatea administrativă locală”, afirmă președintele PNL Brăila, în prezent tot consilier județean

   Alexandru Dănăilă-Zaharia candidează din partea PNL Brăila pentru funcţia de consilier judeţean.

       Proiectul său se numeşte “Brăila fără hârtii, Brăila fără cozi”.
       ”Poţi să îţi dai seama că eşti în Brăila dacă mergi pe străzile principale, acolo unde sunt sediile instituţiilor, Primăriei în primul rând şi a Consiliului Judeţean. Buletine, Finanţe şi aşa mai departe, unde se încasează taxe şi impozite locale, pentru că vedem pe toate trotuarele, inclusiv la Primărie în fiecare dimineaţă este câte o coadă, deci oamenii se aşază la coadă înainte de a începe programul, cu jumătate de oră, doar pentru a avea şansa să îşi plătească impozitul, să îşi depună cererea, să se înscrie în audienţă, sau orice motiv să ajungă la Primărie sau la Consiliul Județean. Din păcate, oamenii sunt trataţi în felul acesta, pentru că nimeni până în momentul ăsta, nu a iniţiat procedura de digitalizare a administraţiei publice locale. Acest demers este principalul meu obiectiv în viitorul mandat de consilier judeţean, şi voi propune ca din fonduri europene, pe programul operaţional pentru administraţie, să atragem fondurile necesare pentru a digitaliza administraţia publică locală.
       Fiecare om care are o problemă la Primărie sau la Consiliul Judeţean, va putea să depună o cerere online, să scaneze documentele, să le anexeze online, dar şi să urmărească fluxul cererii pe care a făcut-o. Adică, dacă solicită o autorizaţie de construire, de exemplu, va putea vedea ziua în care a depus documentaţia, dacă este completă, dacă mai are nevoie de completări, în ce stadiu este autorizaţia respectivă, documentaţia lui, dacă este cazul să facă unele completări sau poate să ştie ziua în care acest document va fi eliberat. De asemenea, taxele pentru toate aceste hârtii pe care Primăria le emite vor putea fi plătite online. La fel, taxele şi impozitele vor putea fi plătite online. În aşa fel încât, în orice moment, cetăţeanul care a făcut o adresă, o solicitare către Primărie sau Consiliul Judeţean să poată să aibă acces la orice informaţie în timp real.
        Partidul Național Liberal este singura forță politică care poate să reprezinte o alternativă la ceea ce înseamnă administrație PSD, pentru următorii 4 ani. Candidații noștri sunt oameni care pot să ducă Brăila acolo unde îi este locul, o Brăila care poate deveni activă și o Brăila care are cetățeni care să devină mândrii de orașul și județul lor. Asta este ce ne dorim noi, ce ne propunem, să redăm Brăila brăilenilor”.
** Alexandru Dănăilă-Zaharia este consilier județean, președintele PNL Brăila, a fost viceprimar al municipiului Brăila.

Alexandru Dănăilă, PNL Brăila: ”Candidații noștri sunt oamenii care pot aduce Brăilei ce merită”

*În prezentarea ghișeului electronic și a necesității atragerii a cât mai multor bani europeni la Brăila – părți din programului electoral liberal, Alexandru Dănăilă-Zaharia a fost însoțit de colegi care candidează, de asemenea, la Consiliul Local Municipal și Consiliul Județean urmând să pună în slujba brăilenilor expertiza și experiența proprie în așa fel încât Brăila să poată redeveni ce a fost cândva și astfel, brăilenii să fie din nou mândri – de altfel, așa și sună sloganul electoral al PNL: ”Mândri din nou de Brăila noastră!”

   Alexandru Dănăilă-Zaharia – președintele PNL Brăila, consilier județean, candidat tot pentru o poziție în Consiliul Județean (CJ) – colegul Cătălin Boboc este candidatul pentru funcția de președinte la CJ – a vorbit în conferința de presă din 1 septembrie 2020 despre ghișeul electronic și banii europeni care ar putea ajuta Brăila mai mult ca până acum – deoarece nu prea au fost proiecte (administrația în funcție ar putea spune de ce!). A deschis conferința cu sublinierea că e foarte bine că nici nu s-a mai votat moțiunea de cenzură a social-democraților împotriva Guvernului Ludovic Orban pentru că oricum era o impostură.

Modalitatea de plată electronică este un deziderat al oricărei societăți moderne, iar România nu a făcut pași importanți în această zonă cât țara a fost guvernată de social-democrați. Proiectul este parte a programului electoral liberal, Alexandru Dănăilă-Zaharia subliniind, cu amărăciune, că recunoști Brăila în zonele administrative după cozile (nu doar acum, în pandemie, când condițiile impun distanțarea) care se creează la plățile diverselor taxe, impozite, servicii. Prin asigurarea accesului online la serviciile administrative, nu doar că se elimină statul la cozi, teancurile de hârtii şi de avize care îngroapă efectiv contribuabilul, dar va permite și accesul cetăţeanului la mersul hârtiilor, putând verifica în orice moment unde se află documentul și în ce stadiu de lucru este el. 

Accesul la fondurile europene, destule pentru următorul exercițiu bugetar UE, a fost un alt subiect, și el parte din programul electoral. În realitate, Brăila ar fi putut și până acum să atragă mai mulți bani europeni dar nu a făcut-o. Alexandru Dănăilă a subliniat că acești bani, de care s-au bucurat deja administrațiile din țară unde conducerile sunt liberale, au ajutat substanțial la dezvoltare comunitară, socială, industrială, culturală.

Alexandru Dănăilă-Zaharia a fost însoțit de colegii Adrian Tabarac, Florin Eugen Cîrligea, Marian Căpățână, Laurențiu Coman, Vasile Constantin Varga, Raluca Bucur, Titi Brăileanu, Daniela Pascale, Alexandru Dumitrescu care candidează, de asemenea, la Consiliul Local Municipal și CJ Brăila urmând să pună în slujba brăilenilor expertiza și experiența proprie în așa fel încât Brăila să poată redeveni ce a fost cândva și astfel, brăilenii să fie din nou mândri – de altfel, așa și sună sloganul electoral al PNL: ”Mândri din nou de Brăila noastră!

Celelalte puncte ale programul electoral vor fi disponibile pe site-ul PNL Brăila (https://pnlbraila.ro) astfel încât să poată fi urmărite de toți cei interesați – nota red. În fapt, de toți cetățenii cu drept de vot, pentru că este important să știi ce dorește un candidat pentru ca tu, brăilean, să-i dai vorul în 27 septembrie 2020.

Înregistrarea discursul (întreaga conferință e pe pagina Facebook a PNL Brăila la https://www.facebook.com/PNLBR/videos/350643969437110/) pe pagina Facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei

Primarul brăilean Dragomir Marian Viorel: ”Candidez din nou”

*Doar ce a semnat un nou contract cu fonduri europene, destinat reabilitării zonei urbane – terenuri și câteva strzi din centrul vechi

   Actualul primar al municipiului Brăila, Marian Viorel Dragomir, candidează pentru un nou mandatp. Exact înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile lcoale din acest (vom vota în 27 septembrie 2020), a semnat contractul pentru un proiect cu fonduri europene în valoare de 17,9 milioane lei. Proiectul ”Regenerare zone urbane degradate, sector I” (cheltuielile se împart 2% de la bugel local, 13% de la bugetul national, 85% din fonduri europene) va permite reabilitarea unor terenuri (14.685 metri pătrați de spații verzi) și străzi (21.695 metri pătrați, în prezent degradate, situate în centrul istoric al municipiului Brăila. Mai precis, terenurile din Calea Galati nr. 2 (in spatele muzeului – în suprafață de 1.326 mp, din str. Mare nr. 38 B – în suprafață de 2.686 mp, din str. Mare nr. 38 A – în suprafață de 7.397 mp, din str. Mercur nr. 28 A, lot 2, în suprafață de 3.276 mp și străzile Vadul Schelei (9.345 mp), str. Mare (8.890 mp), str. Mercur (2.910 mp), str. Mercur, tronson 2 (550 mp).

Sunt om de echipă. La PSD Brăila este echipa mea de consilieri locali, oamenii care mi-au susţinut necondiţionat toate proiectele în Consiliul Local Municipal Braila. Cpu echipa de consilieri pot reuși. Și dacă avem din nou majoritate, vom face lucruri bune pentru Brăila”, afirmă primarul Dragomir la început de campanie electorală. 

Antoneta Ioniță, deputat PNL: ”Investițiile în Educația și Sănătate nu mai suportă amânare!”

*Medicul brăilean precizează că banii europeni destinați gestionării situațiilor noi generate de pandemie pot ajuta România și în rezolvarea unor probleme mai vechi, cel puțin în domeniile educației și sănătății – domenii fără de care viitorul e incert

Medicul Antoneta Ioniță – deputat PNL, președinte Organizația Femeilor Liberale Brăila – subliniază într-un comuncat de presă că problema pandemiei de COVID-19 a readus în atenție probleme nerezolvate în România în cele peste trei decenii de postcomunsm.

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL de Brăila

Antoneta Ioniță: ”Cele 33 miliarde de euro prevăzute a fi alocate României, prin planul ”Noua Generaţie UE”, dintre care 21 miliarde euro sub formă de granturi nerambursabile, vor ajuta la procesul de modernizare a României și se vor regăsi în investiții în infrastructura rutieră, de apă, aducțiuni de gaze, în companiile mari şi mici din industriile inovative şi, mai ales, acolo unde se impun reforme structurale. Consider că în capul listei de priorități trebuie să se afle cele două domenii care definesc viitorul unui popor și la care am tot rămas corigenți: Educația și Sănătatea! Fără ele, nu se poate gândi viitorul și rolul României într-o lume a provocărilor. Dincolo de boală, viață și moarte, pandemia COVID-19 ne-a făcut să constatăm cât de fragil este sistemul nostru de educație: sute de mii de copii care nu au nici acum acces la o tabletă sau la un laptop și nici la internet, mii de cadre didactice în imposibilitatea de a comunica. Dacă, în marile universități, adaptarea la noile condiții s-a realizat rapid, în școlile din mediul rural,au existat învățători și profesori care le-au trimis elevilor teme și explicații, prin intermediul funcționarilor din primării, și au primit feed-back, pe aceeași cale. Sunt comunități care s-au mobilizat, primari care au considerat că pietruirea unui drum mai poate aștepta și au preferat să cumpere tablete și cartele de internet, sunt, însă, și locuri în care nu a existat nicio preocupare pentru asta. Pandemia COVID-19 ne-a adus în față și o altă realitate: sistemul sanitar românesc. Îl felicit pe colegul meu Nelu Tătaru și pe toți cei care au reușit să facă astfel încât să trecem cu bine prin acest episod al pandemiei, fără pierderi majore, în condițiile infrastructurii existente. Dar, nici aici timpul nu mai are răbdare! Sistemul sanitar românesc trebuie reașezat, este nevoie de investiții majore în spitale moderne, în echipamente, dar și în personalul medical, pe care acum îl aplaudăm cu toții, dar a cărui importanță mâine o vom uita. Am văzut în această perioadă tot felul de erori manageriale, de încercări de a folosi la limita legii banul public. Sănătatea nu este tărâm de campanie electorală, iar numirea politică a managerilor, pe care PSD a practicat-o cu iresponsabilitate, și-a arătat acum colții. Da, avem nevoie de sute de kilometri de autostradă, de aducțiune de apă și de gaze, de poduri și de clădiri, dar trebuie să acceptăm că avem nevoie ca Educația și Sănătatea să fie priorități zero, într-un proiect comun, al nostru, al românilor, respectat și dus mai departe, indiferent cine s-ar afla la guvernare”.