Arhive etichetă: fonduri europene

În lucru la Brăila; proiect european ”Regenerare zone urbane degradate sector 2”

*Mai precis, în cartierul Hipodrom, Aleea Trandafirilor – bloc C5, str. Pietății – blocurile A7 și A9, cu reamenajarea spațiului verde, alei pietonale noi, mobilier stradal, iluminat

Poate nu ați observat, dar se lucrează la un proiect cu fonduri europene în cartierul brăilean Hipodrom: titlul lui spune exact ce se face acolo: ”Regenerare zone urbane degradate sector 2” . Era și cazul! Frumusețea (a fost… de mult… acum e doar amintirea!) de cartier chair are nevoie de multe astfel de operațiuni de refacere a aspectului estetic și nu numai. E numit sector 2 pentru că mai e un proiect similar (vom reveni cu detalii) care se află în zona centrului istoric.

Practic, se fac lucrări pe Aleea Trandafirilor, la bloc C5 și pe str. Pietății, la bloc A7. Ce au scris cei din echipa de la Primăria municipiului Brăila referitor la obiectivul proiectului: ”Obiectivul specific al proiectului este reconversia functionala si refunctionalizarea terenurilor si suprafetelor degradate, vacante sau neutilizate din cartier Hipodrom, Aleea Trandafirilor, langa bl. C5, cartier Hipodrom si str. Pietății, aferent blocurilor A7-A9 si transformarea lor in zone de agrement si petrecere a timpului liber pentru comunitate. Aceste obiective se vor realiza prin amenajarea spațiului verde – defrișarea vegetației existente crescută sălbatic, modelarea terenului, plantarea de material dendrologic de calitate (arbori și arbuști din specii de foioși), gazonarea suprafeței prin rulouri; realizarea de alei pietonale cu piatra naturala; amenajarea de locuri de joacă; montarea de mobilier urban – bănci, coșuri de gunoi; racordarea la utilități a terenului obiect al investiției; instalare sistem de supraveghere video; realizare sistem de irigații și iluminat”. Deci, se execută ”lucrări de amenajarea spațiului verde – defrișarea vegetației crescută sălbatic, modelarea terenului, plantarea cu plante perene, gazonarea suprafeței; realizarea de alei pietonale; amenajarea loc de joacă (ansamblu de joaca, nisipar, balansoar cu două locuri, balansoar cal) pe terenul din strada Pietatii, în limita a 10% din suprafața terenului; montarea de mobilier urban – bănci, coșuri de gunoi; racordarea la utilități a terenului obiect al investiției; instalare sistem de supraveghere video; realizare sistem de irigații și iluminat” (așa scrie în proiect).

Proiectul, contractat în decembrie 2019 prin intermediul Agenției Regionale de Dezvoltare Sud-Est (cu sediul la Brăila, director general Luminița Mihailov), are o valoare totală de finanțare din fonduri europene de peste 1,9 milioane lei (mare parte este acoperită de UE) și poate fi finalizat până în decembrie 2023. Este finanțat prin Programul Operațional regional 2014-2020, Axa prioritară: 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiții: 4.2 – Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Peste 6 miliarde euro, fonduri europene pentru agricultura din România

*Vor putea beneficia de acești bani – fie plăți pe suprafața de teren africol, fie pe proiecte sau sprijin în învestiții – fermierii mari și cei mici, fiind în atenția ministerului de profil și tinerii care vor să dezvolte afaceri agricole

Alexandru Popa (foto), deputat PNL de Brăila, salută sprijinul pe care țara noastră îl va primi de la Uniunea Europeană pentru sectorul agricol. Suma este una foarte mare – peste 6 miliarde euro, și este destinată programelor care se vor înscrie în tipul de acțiuni cuprinde în Politica agricolă comună 2021 – 2027. Pentru că acestea vor începe efectiv din 2023, România pregătește prin intermediul Ministerului Agriculturii un amplu program de investiții și pentru a-l definitiva din luna iunie 2021 vor fi desfășurate consultări în județe.

România va beneficia de aproximativ 6,2 miliarde euro, din care 3 miliarde sunt plăți directe, plățile pe suprafață sau pe număr de animale, iar 3,2 miliarde euro reprezintă sprijin pentru investiții în activități agricole. Este o măsură mult așteptată, având în vedere că acești bani vor reprezenta un sprijin real și consistent pentru fermieri și micile ferme. După cum a anunțat public deja ministrul agriculturii, Politica agricolă comună 2021-2027 va începe efectiv din 2023. Salut, pe această cale, demersul colegilor liberali de la conducerea Ministerului Agriculturii, mai ales că noi cei din PNL încurajăm acest tip de comunicare directă între autoritățile statului și cetățeni. Consider că doar așa vom putea să venim în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă aceștia și să găsim rezolvarea acestor probleme. Angajamentul PNL este că vom urmări, prin acest program de finanțare, dezvoltarea fermelor românești prin politici menite să sprijine atragerea tinerilor în agricultură, creșterea asocierii economice între micii producători și astfel a puterii lor de negociere, dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor tradiționale sau pentru managementul situațiilor de risc. Agricultura românească are acum șansa să valorifice oportunitățile accesului la fonduri europene și piața internă și să promoveze astfel forme de susținere echitabilă a tuturor fermierilor. În acest fel vom putea ține pasul cu cerințele europene în domeniu și vom putea garanta fermelor românești o dezvoltare durabilă, având grijă în același timp să protejăm natura și biodiversitatea”, precizează liberalul brăilean care dezvoltă deja afaceri în domeniul agricol fiind specializat în acest sens, ba încă pregătindu-se și mai mult (lucrează la o teză de doctorat, cu fundament practic și de cercetare – pe propriul teren agricol, ceea ce este nu doar lăudabil, ci și de urmat). Nota red. A se vedea materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2020/11/12/alexandru-popa-pnl-braila-vreau-sa-fiu-pe-zi-ce-trece-un-om-mai-bun-si-mai-bine-pregatit/.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Fonduri europene pentru apă și canalizare în județul Brăila

*Pe un proiect absolut necesar, în valoare de peste 240 milioane euro * Beneficiari, în jur de 60.000 de brăileni din sate și comune, orașe – în total 66 localități (31 primării)

Proiectul cu finanțare europeană – cu o valoare de peste 240 milioane de euro – având ca obiectiv conectarea la reţeaua de apă potabilă a 66 de localităţi din judeţul Brăila, semnat în decembrie 2020 (https://brailachirei.wordpress.com/2020/12/03/fonduri-europene-pentru-infrastructura-de-apa-si-canalizare-in-judetele-bacau-si-braila/) de Compania de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea” Brăila în calitate de titular de proiect (discuțiile în Consiliul Județean sunt din 2020 https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/15/braila-vrea-proiect-european-pentru-reteaua-de-apa-canal-chiar-e-nevoie-de-el/), are ca beneficiari în jur de 60.000 brăileni care vor avea și ei acces la un sistem performant de canalizare şi tratare a apelor uzate.

  Fondurile europene sunt accesate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). După Podul peste Dunăre, lucrările aferente acestui proiect reprezintă a doua (ca mărime) investitție cu sprijin european din județ. Data finalizării proiectului de apă și canalizare ar trebuie să fie 31 decembrie 2023. Deocamdată se efectuează primele studii.Deci, proiectul are o valoare de 241.000.000 euro, fără TVA, scopul fiind conectarea la reţeaua de apă potabilă a tuturor localităţilor judeţului Brăila cu peste 50 locuitori. Practic, investiția (cu cofinanțare din partea Consiliului Județean Brăila) în infrastructura de apă se referă la extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă din judeţul Brăila pentru 66 localităţi (sate, comune, orașe plus municipiul Brăila care suferă și el la acest capitol) care, în prezent, nu beneficiază de sisteme de alimentare cu apă sau care au acoperire parţială.

  Cele 66 localităţi aparțin unui număr de 32 Unităţi Administrativ-Teritoriale (UAT sau primării, cum le numim de fapt) din judeţul Brăila, respectiv municipiul Brăila, Consiliul Judeețan, Berteştii de Jos, Bărăganul, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Cireşu, Dudeşti, Făurei, Frecăţei, Galbenu, Gropeni, Ianca, Însurăţei, Jirlău, Movila Miresii, Mircea Vodă, Măraşu, Măxineni, Romanu, Surdila Găiseanca, Salcia Tudor, Siliştea, Stăncuţa, Şuţeşti, Tichileşti, Ulmu, Vădeni, Victoria, Vişani, Zăvoaia

  Proiectul prevede, de asemenea, şi refacerea actualei infrastructuri de canalizare şi construirea a 300 km reţele de canalizare, dintre care 14,6 km numai în municipiul Brăila, precum şi realizarea a 85 staţii noi de pompare apă uzată şi a 12 rezervoare noi de înmagazinare a apei potabile. Va fi realizată şi o instalaţie de uscare, neutralizare şi valorificare termică a nămolului, care va prelua nămolul de la toate staţiile de epurare ape uzate şi de la staţiile de tratare apă potabilă gestionate de CUP ”Dunărea”.

Alexandru Dănăilă: ”Actualul guvern PNL a dat județului Brăila mai mulți bani decât orice guvern PSD”

*Este o parte a declarației de presă transmisă de liderul PNL Brăila după unele afirmații la adresa sa ale reprezentanților PSD din administrația locală – primarul Dragomir și președintele CJ, tot prin intermediul presei

Alexandru Dănăilă-Zaharia, liderul PNL Brăila, consilier județan, fost viceprimar al municipiului Brăila, candidat la o nouă poziție de consileir județean (https://brailachirei.wordpress.com/2020/09/07/alexandru-danaila-zaharia-pnl-braila-fara-hartii-inutile-proiect-de-consilier-judetean/) răspunde unor acuzații aduse de Marian Viorel Dragomir – primar al muncipiului, și Iulian Francisk Chiriac – președintele Consiliului Județean (CJ). Și cei din urmă sunt în campanie electorală, fiecare candidând la alegerile locale din 27 septembrie 2020, la fel și ca Alexandru Dănăilă.

Alexandru Dănăilă-Zaharia, președinte PNL Brăila

Am urmărit atacul ridicol al primarului Marian Dragomir la adresa mea, a ministrului de Finanțe și, în general, la adresa PNL. După ce, vreme de patru ani, domnul Dragomir și administrația domniei sale au pierdut vremea și au ratat șansa uriașă de a atrage bani europeni, vitali pentru dezvoltarea orașului, primarul Brăilei s-a trezit să asfalteze înainte de alegeri și să se plângă de faptul că nu-i dă guvernul bani. Întâi de toate trebuie spus un lucru: nici guvernul Dăncilă, de fapt, niciun guvern PSD nu a dat județului Brăila mai mulți bani decât actualul guvern PNL. Repet, să înțeleagă și domnul Dragomir căruia-i plac repetițiile: actualul guvern PNL a dat județului Brăila mai mulți bani decât ultimul guvern PSD. Acest lucru a fost posibil și fiindcă liderii PNL Brăila au reprezentat corect interesele județului și au vorbit oricând a fost posibil despre nevoile comunității brăilene.

        În al doilea rând, l-aș întreba pe domnul Dragomir cum a început lucrările dacă nu are surse de finanțare? Ce fel de proiecte pentru asfaltări se fac în primăria Dragomir, dacă nu există surse de finanțare, dar se știu deja „societățile brăilene” care urmează să asfalteze? Răzbate din declarația plângăcioasă a domnului primar o frustrare legată de faptul că societățile de casă ale administrației PSD ar putea avea de suferit. Eu, în locul domnului primar, nu aș plânge de mila firmelor care au contracte de zeci de milioane de euro cu primăria. Dar dacă domnia sa se transformă în avocatul lor, putem purta, firește, și o astfel de discuție.

       Îi sfătuiesc pe domnii Dragomir și Chiriac să se concentreze asupra atragerii de fonduri europene și să folosească banii din taxele și impozitele brăilenilor pentru a asigura partea de cofinanțare și nu să-i facă praf în acțiuni pompieristice de asfaltări electorale. Din cauza lor, Brăila este pe ultimul loc în România la atragerea de fonduri europene! Proiectele de infrastrucură pot fi realizate cu bani europeni, domnule Dragomir! Bani care, din păcate pentru unii, nu pot fi cheltuiți după bunul plac al unora sau al altora. 

         În încheiere, îl asigur pe domnul Dragomir că Partidul National Liberal va sprijin de fiecare data  proiectele serioase, așa cum se intampla peste tot in România.

      Alexandru Danaila-Zaharia – președinte PNL Brăila

Alexandru Dănăilă-Zaharia, PNL: ”Brăila fără hârtii inutile”, proiect de consilier județean

*”În viitorul mandat de consilier judeţean voi propune ca din fonduri europene, pe programul operaţional pentru administraţie, să atragem fondurile necesare pentru a digitaliza activitatea administrativă locală”, afirmă președintele PNL Brăila, în prezent tot consilier județean

   Alexandru Dănăilă-Zaharia candidează din partea PNL Brăila pentru funcţia de consilier judeţean.

       Proiectul său se numeşte “Brăila fără hârtii, Brăila fără cozi”.
       ”Poţi să îţi dai seama că eşti în Brăila dacă mergi pe străzile principale, acolo unde sunt sediile instituţiilor, Primăriei în primul rând şi a Consiliului Judeţean. Buletine, Finanţe şi aşa mai departe, unde se încasează taxe şi impozite locale, pentru că vedem pe toate trotuarele, inclusiv la Primărie în fiecare dimineaţă este câte o coadă, deci oamenii se aşază la coadă înainte de a începe programul, cu jumătate de oră, doar pentru a avea şansa să îşi plătească impozitul, să îşi depună cererea, să se înscrie în audienţă, sau orice motiv să ajungă la Primărie sau la Consiliul Județean. Din păcate, oamenii sunt trataţi în felul acesta, pentru că nimeni până în momentul ăsta, nu a iniţiat procedura de digitalizare a administraţiei publice locale. Acest demers este principalul meu obiectiv în viitorul mandat de consilier judeţean, şi voi propune ca din fonduri europene, pe programul operaţional pentru administraţie, să atragem fondurile necesare pentru a digitaliza administraţia publică locală.
       Fiecare om care are o problemă la Primărie sau la Consiliul Judeţean, va putea să depună o cerere online, să scaneze documentele, să le anexeze online, dar şi să urmărească fluxul cererii pe care a făcut-o. Adică, dacă solicită o autorizaţie de construire, de exemplu, va putea vedea ziua în care a depus documentaţia, dacă este completă, dacă mai are nevoie de completări, în ce stadiu este autorizaţia respectivă, documentaţia lui, dacă este cazul să facă unele completări sau poate să ştie ziua în care acest document va fi eliberat. De asemenea, taxele pentru toate aceste hârtii pe care Primăria le emite vor putea fi plătite online. La fel, taxele şi impozitele vor putea fi plătite online. În aşa fel încât, în orice moment, cetăţeanul care a făcut o adresă, o solicitare către Primărie sau Consiliul Judeţean să poată să aibă acces la orice informaţie în timp real.
        Partidul Național Liberal este singura forță politică care poate să reprezinte o alternativă la ceea ce înseamnă administrație PSD, pentru următorii 4 ani. Candidații noștri sunt oameni care pot să ducă Brăila acolo unde îi este locul, o Brăila care poate deveni activă și o Brăila care are cetățeni care să devină mândrii de orașul și județul lor. Asta este ce ne dorim noi, ce ne propunem, să redăm Brăila brăilenilor”.
** Alexandru Dănăilă-Zaharia este consilier județean, președintele PNL Brăila, a fost viceprimar al municipiului Brăila.

Alexandru Dănăilă, PNL Brăila: ”Candidații noștri sunt oamenii care pot aduce Brăilei ce merită”

*În prezentarea ghișeului electronic și a necesității atragerii a cât mai multor bani europeni la Brăila – părți din programului electoral liberal, Alexandru Dănăilă-Zaharia a fost însoțit de colegi care candidează, de asemenea, la Consiliul Local Municipal și Consiliul Județean urmând să pună în slujba brăilenilor expertiza și experiența proprie în așa fel încât Brăila să poată redeveni ce a fost cândva și astfel, brăilenii să fie din nou mândri – de altfel, așa și sună sloganul electoral al PNL: ”Mândri din nou de Brăila noastră!”

   Alexandru Dănăilă-Zaharia – președintele PNL Brăila, consilier județean, candidat tot pentru o poziție în Consiliul Județean (CJ) – colegul Cătălin Boboc este candidatul pentru funcția de președinte la CJ – a vorbit în conferința de presă din 1 septembrie 2020 despre ghișeul electronic și banii europeni care ar putea ajuta Brăila mai mult ca până acum – deoarece nu prea au fost proiecte (administrația în funcție ar putea spune de ce!). A deschis conferința cu sublinierea că e foarte bine că nici nu s-a mai votat moțiunea de cenzură a social-democraților împotriva Guvernului Ludovic Orban pentru că oricum era o impostură.

Modalitatea de plată electronică este un deziderat al oricărei societăți moderne, iar România nu a făcut pași importanți în această zonă cât țara a fost guvernată de social-democrați. Proiectul este parte a programului electoral liberal, Alexandru Dănăilă-Zaharia subliniind, cu amărăciune, că recunoști Brăila în zonele administrative după cozile (nu doar acum, în pandemie, când condițiile impun distanțarea) care se creează la plățile diverselor taxe, impozite, servicii. Prin asigurarea accesului online la serviciile administrative, nu doar că se elimină statul la cozi, teancurile de hârtii şi de avize care îngroapă efectiv contribuabilul, dar va permite și accesul cetăţeanului la mersul hârtiilor, putând verifica în orice moment unde se află documentul și în ce stadiu de lucru este el. 

Accesul la fondurile europene, destule pentru următorul exercițiu bugetar UE, a fost un alt subiect, și el parte din programul electoral. În realitate, Brăila ar fi putut și până acum să atragă mai mulți bani europeni dar nu a făcut-o. Alexandru Dănăilă a subliniat că acești bani, de care s-au bucurat deja administrațiile din țară unde conducerile sunt liberale, au ajutat substanțial la dezvoltare comunitară, socială, industrială, culturală.

Alexandru Dănăilă-Zaharia a fost însoțit de colegii Adrian Tabarac, Florin Eugen Cîrligea, Marian Căpățână, Laurențiu Coman, Vasile Constantin Varga, Raluca Bucur, Titi Brăileanu, Daniela Pascale, Alexandru Dumitrescu care candidează, de asemenea, la Consiliul Local Municipal și CJ Brăila urmând să pună în slujba brăilenilor expertiza și experiența proprie în așa fel încât Brăila să poată redeveni ce a fost cândva și astfel, brăilenii să fie din nou mândri – de altfel, așa și sună sloganul electoral al PNL: ”Mândri din nou de Brăila noastră!

Celelalte puncte ale programul electoral vor fi disponibile pe site-ul PNL Brăila (https://pnlbraila.ro) astfel încât să poată fi urmărite de toți cei interesați – nota red. În fapt, de toți cetățenii cu drept de vot, pentru că este important să știi ce dorește un candidat pentru ca tu, brăilean, să-i dai vorul în 27 septembrie 2020.

Înregistrarea discursul (întreaga conferință e pe pagina Facebook a PNL Brăila la https://www.facebook.com/PNLBR/videos/350643969437110/) pe pagina Facebook a revistei de cultură și informație Braila Chirei