Arhive etichetă: fonduri europene

Fonduri europene. Lansarea Programului regional sud-est 2021-2027

*Fonduri europene. Lansarea Programului regional sud-est 2021-2027 *Proiectele care vor primi finanțare trebuie să sprijine specializarea inteligentă și inovarea, IMM-urile, digitalizarea, eficiența energetică a clădirilor, dezvoltarea urbană, infrastructura verde, mobilitatea urbană și conectivitatea regională, infrastructura educațională, regenerarea urbană, valorificarea patrimoniului natural/ cultural

Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Est, director general Luminița Mihailov, a pregătit lansarea Programului regional Sud-Est 2021-2027 pentru data de 22 noiembrie 2022. Evenimentul are loc începând cu ora 10.00 in teatrul dramatic brăilean (nota red. Sediul ADR S-E este în Brăila).

Programul regional sud-est 2021-2027 beneficiază de o alocare totală de 1.48 miliarde euro. Investițiile ce vor primi finanțare trebuie să sprijine specializarea inteligentă și inovarea, IMM-urile, digitalizarea, eficiența energetică a clădirilor, dezvoltarea urbană, infrastructura verde, mobilitatea urbană și conectivitatea regională, infrastructura educațională, regenerarea urbană, valorificarea patrimoniului natural/ cultural.

La eveniment sunt invitați reprezentanți de la Comisia Europeană, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, din alte autorități de management, dar și membri ai autoritățioir publice locale, din universități, din societatea civilă și potențiali beneficiari cărora li se adresează oportunitățile de investiții cu bani europeni din programului perioadei 2021 – 2027.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

În atenția întreprinzătorilor. Sesiune de informare privind oportunități de finanțare europeană

*Joi, 20 octombrie 2022, la Camera de Comerț – eveniment desfășurat cu prezentare oferită de ADR Sud-Est

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, Luminița Mihailov director general, în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila organizează joi – 20 octombrie 2022 – de la ora 11.00 la sediul CCIA (str. Pensionatului nr 3) un eveniment de informare referitor la proiectul Rețeaua pentru sprijinirea afacerilor din estul României” (“Eastern Romanian Business Support Network” – ERBSN 2022 – 2025) si a oportunităților oferite mediului de afaceri de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est.

Din Agenda evenimentului, gazdă Ștefan Fusea – director CCIA, fac parte prezentarea oportunităților de finantare pentru IMM-uri prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027 (interval orar 11.15 – 11.45), prezentarea proiectului ERBSN – “Reteaua pentru sprijinirea afacerilor din estul României” (“Eastern Romanian Business Support Network” – ERBSN 2022 – 2025) si a oportunităților oferite mediului de afaceri de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est (interval orar 11.45 – 12.15), prezentarea informațiilor privind furnizarea de servicii de informare cu privire la oportunitățile de dezvoltare, inovare și internaționalizare pentru IMM-uri (interval orar 12.30 – 13.00), sesiune de întrebări și răspunsuri (până la aprox. ora 13.30).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ajutor de minimis pentru IMM-uri. Destinația: eficiența energetică și producția din resurse regenerabile

*Apelul s-a deschis în 13 octombrie; proiectele se depun până în 27 octombrie 2022, ora 17.00 * Sunt disponibile 100 milioane euro pentru firme

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au la dispoziție, de astăzi – 13 octombrie, schema de ajutor de minimis pentru eficiență energetică la nivelul întreprinderilor, mai precis 100 milioane euro gestionați de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Practic, se finanțează: a) introducerea, reabilitarea şi modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor, inclusiv în vederea pregătirii clădirilor pentru soluţii inteligente, respectiv a instalaţiilor pentru prepararea, distribuţia şi utilizarea agentului termic pentru încălzire şi a apei calde menajere, a sistemelor de ventilare şi climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv sisteme de răcire pasivă, fără a fi exhaustiv, achiziţionarea şi instalarea echipamentelor aferente şi racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz; b) înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă; c) punerea în practică a sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătăţirea eficienţei energetice şi monitorizarea consumurilor de energie, inclusiv achiziţionarea, instalarea sistemelor inteligente pentru gestionarea şi monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condiţiilor de confort interior; d) activităţi care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului de eficientizare energetică, fără a fi exhaustive: sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald, înlocuirea, repararea, modernizarea, montarea lifturilor, înlocuirea circuitelor electrice, lucrări de demontare/montare a instalaţiilor şi echipamentelor montate, lucrări de reparaţii la faţade, lucrări pentru echiparea cu staţii de încărcare pentru maşini electrice, respectiv tubulatura pentru cabluri electrice, inclusiv tubulatura pentru cabluri electrice fixată pe pereţi, necesară pentru permiterea instalării ulterioare a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice.

De asemenea, se depun proiecte privind producția din surse regenerabile – clasa CAEN 10, 11 (parțial).

Toate proiectele trebuie să îndeplinească cerințele de performanţă și termenul de eligibilitate al cheltuielilor POIM (31 decembrie 2023). Bugetul alocat apelurilor de proiecte este de 100.000.000 euro, finanțare europeană prin Fondul de Coeziune, din care 15.000.000 euro va fi contribuția națională – prin bugetul de stat.

Solicitantului și alte informații utile se găsesc pe site-urile gestionate de Ministerului Investițiilor, respectiv la http://www.fonduri-ue.ro și la https://mfe.gov.ro

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Undă verde pentru fondurile UE pentru România prin acordul semnat de Comisia Europeană

*Politica de coeziune a UE: 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, socială și teritorială, competitivitatea și tranziția verde și digitală a României în perioada 2021-2027

România va primi în total 31,5 miliarde euro din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, prin acordului său de parteneriat semnat cu Comisia Europeană pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, a tranziției verzi și digitale. Fondurile UE vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei economii românești competitive, inovatoare și orientate către export.

** Creșterea competitivității economice și a nivelului de digitalizare. Se vor acorda 4,33 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și vor sprijini cercetarea și inovarea (colaborare între întreprinderi și universități etc). Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale. UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.

** Un impuls pentru economia verde. Se vor realiza investiții de 6,75 miliarde euro din FEDR și din Fondul de coeziune în tranziția verde (sectoare gen energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă etc). Dintre acestea, 2,3 miliarde euro vor fi pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente (va fi sprijinită decarbonizarea sectorului energetic). Alte 2,34 miliarde euro vor sprijini sectorul apei și al apelor reziduale, îmbunătățirea economiei circulare (cu accent pe deșeuri, reutilizare și reciclare). În fine, 2,14 miliarde euro din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) vor fi destinate atenuării impactului social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic.Acest fond va fi direcționat către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului și se va axa pe transformarea industriilor energointensive.

** Modernizarea sistemului de sănătate. Vor fi realizate investiții de 2,3 miliarde euro pentru asigurarea accesului cetățenilor la sănătate și pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a rezilienței sectorului medical. De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităților.

** Transportul durabil. Se vor acorda 7,2 miliarde euro din Fondul de coeziune și din FEDR pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale și mai durabile. Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe. Investițiile în rețelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpați și vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.

** Ocuparea forței de muncă, competențe și combaterea sărăciei. Se vor aloca 7,3 miliarde euro din Fondul social european Plus (FSE+) pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii (cu accent special pe scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor), pe educație de calitate și favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competențe și pe formare. FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului public de ocupare a forței de muncă din România și va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficacitatea serviciilor publice. De asemenea, se vor aloca 3,5 miliarde euro pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și pentru sprijinirea consolidării capacităților în rândul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile. Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând rata de părăsire timpurie a școlii. Va fi, de asemenea, îmbunătățită relevanța a educației și formării profesionale (EFP) și a învățământului terțiar pentru piața muncii. Pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde euro. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și medicale integrate în 2 000 de comunități rurale.

** Pescuitul durabil. Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) va investi 162,5 milioane euro în pescuitul și acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în aplicarea activităților de control al pescuitului. Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării, diversificând comunitățile locale de pescuit și acvacultură și contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

Declarațiile membrilor Colegiului

Elisa Ferreira – comisar pentru coeziune și reforme: „Investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români. O planificare și o implementare eficace ale programelor aflate în curs de finalizare vor facilita dezvoltarea inovării și a digitalizării, implementarea unor servicii medicale și sociale de calitate, precum și asigurarea unor oportunități de educație și formare și a unor transporturi sigure și curate, contribuind, în general, la crearea unei economii mai competitive. Finanțarea politicii de coeziune va îmbunătăți calitatea vieții din România și va garanta că nimeni nu este lăsat în urmă”.

Nicolas Schmit – comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale: „Salut acordul de parteneriat cu România, care evidențiază un angajament ferm de a utiliza Fondul social european Plus pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. În conformitate cu Garanția pentru tineret, FSE+ îi va ajuta pe tineri să-și găsească drumul pe piața forței de muncă. Sunt deosebit de încântat să constat că România își intensifică, de asemenea, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, punând astfel în aplicare Garanția europeană pentru copii”.

Virginijus Sinkevičius – comisarul pentru mediu oceane și pescuit: „Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură va sprijini proiecte inovatoare care vor contribui la gestionarea durabilă a resurselor acvatice. Acordul de parteneriat îi va permite României să construiască sectoare ale pescuitului, acvaculturii și prelucrării care să fie inovatoare, durabile și cu emisii scăzute de carbon, consolidând totodată vitalitatea economică și socială a comunităților costiere. Acordul va sprijini, de asemenea, reziliența sectoarelor care se confruntă cu evenimente excepționale care conduc la perturbări grave ale piețelor”.

*** Acordul de parteneriat cu România acoperă finanțarea politicii de coeziune (FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune), FTJ și FEAMPA. Pregătește terenul pentru investițiile aferente pe teren, vizând 8 programe regionale și 9 programe naționale.În politica de coeziune și în cooperarea cu Comisia Europeană, fiecare stat pregătește acest acord de parteneriat – documentul strategic pentru programarea investițiilor din fondurile politicii de coeziune și din FEAMPA în cursul cadrului financiar multianual. Acest document trebuie să se axează pe prioritățile UE, prezentând o listă a programelor naționale și regionale care urmează să fie transpuse, inclusiv alocarea financiară anuală orientativă pentru fiecare program. Acordul de parteneriat cu România este al 18-lea adoptat, după cele încheiate cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia, Italia.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

De ce o fi tăcut Cristian Ghinea când se scria PNRR?

*Explicațiile fostului oficial, făcute publice prin intermediul media, nu se susțin… moralmente

Fostul ministru Cristian Ghinea, membru USR PLUS, face câteva dezvăluiri în presă (de citit la https://www.digi24.ro/opinii/comedie-cu-prosti-despre-irigatiile-care-nu-au-fost-niciodata-in-pnrr-2012327) despre vremea pregătirii amplului dosar pentru fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); vorbește mult despre irigații…

Dacă facem abstracție de nume (dacă nu, e cu defăimare de persoane!) textul spune câte ceva bine, în sensul că agricultura are nevoie de irigații în stil modern și, DA, apa – chiar și sistemul de irigații – e bine să aibă, firesc, sensul de çurgere către vale și nu invers, altfel e risipă de energie în primul rând și de resurse financiare în al doilea rând.

Dacă nu facem abstracție de multe detalii, textul e oricum defăimător. De ce, Cristian Ghinea, ai tăcut atunci? Că nu a câștigat nimeni. Iar PNRR prost degeaba avem. Ne trebuie bani europeni pentru chestiuni arzătoare! De ce să nu spui adevărul atunci când se poate remedia? De ce nu?!? Întrebările rămân valabile și ca o lecție de civism, pentru oricine! În plus… după război mulți viteji se-arată, știm și asta.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Sprijin european pentru IMM din sectorul alimentar și cel agricol

*Microgranturile și granturile de lucru sunt disponibile din 26 mai, prin intermediul Ministerelor Agriculturii și Antreprenoriatului *ATENȚIE: cererile se acceptă în ordinea depunerii

Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM) din industria alimentară, agricultură, piscicultură şi acvacultură vor putea accesa un ajutor european reprezentând 300 milioane euro – microgranturi și granturi pentru capital de lucru. Sprijinul este nerambursabil și se acordă începând de joi, 26 mai 2022, prin intermediul Ministerelor Agriculturii şi cel al Antreprenoriatului, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – prin Programul Operaţional Competitivitate (POC) – deci, bani europeni.

Florin Sergiu Dobrescu (foto) – secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismuluiui, fost prefect al județului Brăila: „Măsura face parte din pachetul <Sprijin pentru România>, adoptat de Guvernul în vederea atenuării efectelor negative ale pandemiei și crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru populaţie. Guvernul şi-a asumat prin program garantarea securităţii alimentare a românilor, iar IMM-rile care activează în sectorul agroalimentar aveau mare nevoie de acest ajutor oferit sub formă de granturi pentru capital de lucru„.

Pentru microgranturi sunt alocați 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru bugetul este de 250 milioane euro – mai multe, la http://turism.gov.ro/web/2022/05/13/proiect-de-procedura/.

**Microgranturile au valoarea de 5.000 euro; se acordă IMM-urilor (inclusiv microîntreprinderile) fără angajaţi la 31.12.2019, Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), Întreprinderilor Individuale (ÎI) şi Întreprinderilor Familiale (ÎF) înfiinţate până la 1.02.2020. Condiţia este ca solicitanţii să fi avut la 31.12.2019 o cifră de afaceri care depăşeşte valoarea de 5000 euro. Cererile de finanţare sunt selectate în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite în Ghidul Solicitantului, în limita fondurilor alocate.

* Granturile pentru capital de lucru sunt acordate de Ministerul Antreprenoriatului. Valoarea lor diferă: a) 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 şi 33.350 euro; b) 15% din cifra de afaceri, fără a depăşi valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro; c) maxim 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro. Beneficiarii vor asigura cofinanţarea proiectului în procent de 15% din valoarea grantului solicitat, făcând dovada deţinerii fondurilor. Granturile pot fi contractate de IMM-uri, societăţi agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizaţii de producători care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi îşi desfăşoară activitatea în agricultură, piscicultură şi acvacultură, industria alimentară şi alte activităţi asimilate acesteia. Cheltuielile eligibile vizează stocurile cu materii prime, materiale, mărfuri sau alte categorii de stocuri necesare activităţii, achitarea de datorii curente sau restanţe faţă de furnizori, cheltuieli cu chiria pe baza de contract încheiat sau redevenţă, cheltuieli cu achiziţia de servicii necesare activităţii curente, cheltuieli cu achiziţia de obiecte de inventar, echipamente, utilaje, instalaţii sau tehnologii, chiar plata datoriilor către bugetul de stat.

Armanda Filipine  Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Tramvaie noi, achiziție pe bani europeni, în Iași

*În curând vor sosi și autobuze electrice, din cele care vor ajunge la Brăila și în alte orașe

Au început să circule prin Iași cele 16 tramvaie moderne (denumite generic PESA, de la numele producătorului) achiziționate de municipalitate cu fonduri europene de la firma poloneză Pojazdy Szynowe Pesa Bydgoszcz SA Polonia – valoare proiect, 220 milioane lei. Primul tramvai a fost adus la Iași în august 2021, ultimul din cele 16 în decembrie 2021.

Tramvaie PESA (ce cel din imagine) au lungimea de 30 metri, capacitate de transport totală de 240 locuri, din care aproape 60 pe scaune. Au dotări moderne: aer condiţionat, instalaţie de încălzire, sistem de supraveghere video interior şi exterior și de informare a călătorilor etc. Firma poloneză a livrat tramvaie similare pentru șapte orașe diferite în același timp.

** Compania de Transport Iași va primi și 44 autobuze electrice, printr-un proiect amplu (valoare totală de 200 milioane euro) derulat de Ministerul Dezvoltarii și care cuprinde alte câteva municipii, între care și Brăila. Acele autobuze electrice au lungimi de 12 metri, respectiv 10 metri. Livrarea lor este estimată pentru perioada august 2022 – noiembrie 2023.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

În lucru la Brăila; proiect european ”Regenerare zone urbane degradate sector 2”

*Mai precis, în cartierul Hipodrom, Aleea Trandafirilor – bloc C5, str. Pietății – blocurile A7 și A9, cu reamenajarea spațiului verde, alei pietonale noi, mobilier stradal, iluminat

Poate nu ați observat, dar se lucrează la un proiect cu fonduri europene în cartierul brăilean Hipodrom: titlul lui spune exact ce se face acolo: ”Regenerare zone urbane degradate sector 2” . Era și cazul! Frumusețea (a fost… de mult… acum e doar amintirea!) de cartier chair are nevoie de multe astfel de operațiuni de refacere a aspectului estetic și nu numai. E numit sector 2 pentru că mai e un proiect similar (vom reveni cu detalii) care se află în zona centrului istoric.

Practic, se fac lucrări pe Aleea Trandafirilor, la bloc C5 și pe str. Pietății, la bloc A7. Ce au scris cei din echipa de la Primăria municipiului Brăila referitor la obiectivul proiectului: ”Obiectivul specific al proiectului este reconversia functionala si refunctionalizarea terenurilor si suprafetelor degradate, vacante sau neutilizate din cartier Hipodrom, Aleea Trandafirilor, langa bl. C5, cartier Hipodrom si str. Pietății, aferent blocurilor A7-A9 si transformarea lor in zone de agrement si petrecere a timpului liber pentru comunitate. Aceste obiective se vor realiza prin amenajarea spațiului verde – defrișarea vegetației existente crescută sălbatic, modelarea terenului, plantarea de material dendrologic de calitate (arbori și arbuști din specii de foioși), gazonarea suprafeței prin rulouri; realizarea de alei pietonale cu piatra naturala; amenajarea de locuri de joacă; montarea de mobilier urban – bănci, coșuri de gunoi; racordarea la utilități a terenului obiect al investiției; instalare sistem de supraveghere video; realizare sistem de irigații și iluminat”. Deci, se execută ”lucrări de amenajarea spațiului verde – defrișarea vegetației crescută sălbatic, modelarea terenului, plantarea cu plante perene, gazonarea suprafeței; realizarea de alei pietonale; amenajarea loc de joacă (ansamblu de joaca, nisipar, balansoar cu două locuri, balansoar cal) pe terenul din strada Pietatii, în limita a 10% din suprafața terenului; montarea de mobilier urban – bănci, coșuri de gunoi; racordarea la utilități a terenului obiect al investiției; instalare sistem de supraveghere video; realizare sistem de irigații și iluminat” (așa scrie în proiect).

Proiectul, contractat în decembrie 2019 prin intermediul Agenției Regionale de Dezvoltare Sud-Est (cu sediul la Brăila, director general Luminița Mihailov), are o valoare totală de finanțare din fonduri europene de peste 1,9 milioane lei (mare parte este acoperită de UE) și poate fi finalizat până în decembrie 2023. Este finanțat prin Programul Operațional regional 2014-2020, Axa prioritară: 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiții: 4.2 – Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Peste 6 miliarde euro, fonduri europene pentru agricultura din România

*Vor putea beneficia de acești bani – fie plăți pe suprafața de teren africol, fie pe proiecte sau sprijin în învestiții – fermierii mari și cei mici, fiind în atenția ministerului de profil și tinerii care vor să dezvolte afaceri agricole

Alexandru Popa (foto), deputat PNL de Brăila, salută sprijinul pe care țara noastră îl va primi de la Uniunea Europeană pentru sectorul agricol. Suma este una foarte mare – peste 6 miliarde euro, și este destinată programelor care se vor înscrie în tipul de acțiuni cuprinde în Politica agricolă comună 2021 – 2027. Pentru că acestea vor începe efectiv din 2023, România pregătește prin intermediul Ministerului Agriculturii un amplu program de investiții și pentru a-l definitiva din luna iunie 2021 vor fi desfășurate consultări în județe.

România va beneficia de aproximativ 6,2 miliarde euro, din care 3 miliarde sunt plăți directe, plățile pe suprafață sau pe număr de animale, iar 3,2 miliarde euro reprezintă sprijin pentru investiții în activități agricole. Este o măsură mult așteptată, având în vedere că acești bani vor reprezenta un sprijin real și consistent pentru fermieri și micile ferme. După cum a anunțat public deja ministrul agriculturii, Politica agricolă comună 2021-2027 va începe efectiv din 2023. Salut, pe această cale, demersul colegilor liberali de la conducerea Ministerului Agriculturii, mai ales că noi cei din PNL încurajăm acest tip de comunicare directă între autoritățile statului și cetățeni. Consider că doar așa vom putea să venim în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă aceștia și să găsim rezolvarea acestor probleme. Angajamentul PNL este că vom urmări, prin acest program de finanțare, dezvoltarea fermelor românești prin politici menite să sprijine atragerea tinerilor în agricultură, creșterea asocierii economice între micii producători și astfel a puterii lor de negociere, dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor tradiționale sau pentru managementul situațiilor de risc. Agricultura românească are acum șansa să valorifice oportunitățile accesului la fonduri europene și piața internă și să promoveze astfel forme de susținere echitabilă a tuturor fermierilor. În acest fel vom putea ține pasul cu cerințele europene în domeniu și vom putea garanta fermelor românești o dezvoltare durabilă, având grijă în același timp să protejăm natura și biodiversitatea”, precizează liberalul brăilean care dezvoltă deja afaceri în domeniul agricol fiind specializat în acest sens, ba încă pregătindu-se și mai mult (lucrează la o teză de doctorat, cu fundament practic și de cercetare – pe propriul teren agricol, ceea ce este nu doar lăudabil, ci și de urmat). Nota red. A se vedea materialul de la https://brailachirei.wordpress.com/2020/11/12/alexandru-popa-pnl-braila-vreau-sa-fiu-pe-zi-ce-trece-un-om-mai-bun-si-mai-bine-pregatit/.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Fonduri europene pentru apă și canalizare în județul Brăila

*Pe un proiect absolut necesar, în valoare de peste 240 milioane euro * Beneficiari, în jur de 60.000 de brăileni din sate și comune, orașe – în total 66 localități (31 primării)

Proiectul cu finanțare europeană – cu o valoare de peste 240 milioane de euro – având ca obiectiv conectarea la reţeaua de apă potabilă a 66 de localităţi din judeţul Brăila, semnat în decembrie 2020 (https://brailachirei.wordpress.com/2020/12/03/fonduri-europene-pentru-infrastructura-de-apa-si-canalizare-in-judetele-bacau-si-braila/) de Compania de Utilităţi Publice (CUP) „Dunărea” Brăila în calitate de titular de proiect (discuțiile în Consiliul Județean sunt din 2020 https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/15/braila-vrea-proiect-european-pentru-reteaua-de-apa-canal-chiar-e-nevoie-de-el/), are ca beneficiari în jur de 60.000 brăileni care vor avea și ei acces la un sistem performant de canalizare şi tratare a apelor uzate.

  Fondurile europene sunt accesate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). După Podul peste Dunăre, lucrările aferente acestui proiect reprezintă a doua (ca mărime) investitție cu sprijin european din județ. Data finalizării proiectului de apă și canalizare ar trebuie să fie 31 decembrie 2023. Deocamdată se efectuează primele studii.Deci, proiectul are o valoare de 241.000.000 euro, fără TVA, scopul fiind conectarea la reţeaua de apă potabilă a tuturor localităţilor judeţului Brăila cu peste 50 locuitori. Practic, investiția (cu cofinanțare din partea Consiliului Județean Brăila) în infrastructura de apă se referă la extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă din judeţul Brăila pentru 66 localităţi (sate, comune, orașe plus municipiul Brăila care suferă și el la acest capitol) care, în prezent, nu beneficiază de sisteme de alimentare cu apă sau care au acoperire parţială.

  Cele 66 localităţi aparțin unui număr de 32 Unităţi Administrativ-Teritoriale (UAT sau primării, cum le numim de fapt) din judeţul Brăila, respectiv municipiul Brăila, Consiliul Judeețan, Berteştii de Jos, Bărăganul, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Cireşu, Dudeşti, Făurei, Frecăţei, Galbenu, Gropeni, Ianca, Însurăţei, Jirlău, Movila Miresii, Mircea Vodă, Măraşu, Măxineni, Romanu, Surdila Găiseanca, Salcia Tudor, Siliştea, Stăncuţa, Şuţeşti, Tichileşti, Ulmu, Vădeni, Victoria, Vişani, Zăvoaia

  Proiectul prevede, de asemenea, şi refacerea actualei infrastructuri de canalizare şi construirea a 300 km reţele de canalizare, dintre care 14,6 km numai în municipiul Brăila, precum şi realizarea a 85 staţii noi de pompare apă uzată şi a 12 rezervoare noi de înmagazinare a apei potabile. Va fi realizată şi o instalaţie de uscare, neutralizare şi valorificare termică a nămolului, care va prelua nămolul de la toate staţiile de epurare ape uzate şi de la staţiile de tratare apă potabilă gestionate de CUP ”Dunărea”.