Arhive etichetă: fonduri

Pentru tinerii fermieri, fonduri nerambursabile de peste 43 milioane euro

*Anunță deputatul liberal Vasile Varga * Banii provin de la PNDR și se adresează înființării de exploatații agricole *  Tinerii fermieri pot accesa aceste fonduri în intervalul 15 iulie – 15 octombrie 2020

        Tinerii fermieri români care doresc să-și înființeze exploatații agricole pot solicita fonduri nerambursabile în valoare de peste 42 miliaone euro. Sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare, pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR – 2020) pagina web la https://www.pndr.ro, a debutat în această dimineață (15 iulie 2020), la ora 9.00, și este deschisă până pe 15 octombrie 2020, ora 16.00 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni. Sprijinul acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil. Fiecare întreprinzător poate beneficia de un grant în valoare de 40.000 sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Vasile Varga, deputat PNL

    ”Este o oportunitate extraordinară pentru toți tinerii brăileni care vor să-și dezvolte o afacere în agricultură, inclusiv pentru cei care au plecat în străinătate și vor să se întoarcă acasă. Pentru că, din fondurile totale disponibile pentru sesiunea din acest an, în valoare de peste 43 de milioane de euro, 20 de milioane de euro sunt alocați pentru tinerii fermieri din diaspora. Este prima dată când există o alocare distinctă pentru cei din afara granițelor țării. Mulți au promis că vor lua măsuri să aducă tinerii înapoi acasă. Iată că Guvernul liberal chiar face un pas important și sper ca mulți brăileni plecați din județ să ia în calcul această oportunitate și să revină lângă familii, să-și dezvolte propriile ferme”, apreciază Vasile Varga – deputat, membru PNL Brăila.

        Finanțarea se acordă tinerilor fermieri, sub formă de sumă forfetară, în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului – la semnarea Contractului de finanțare și 25%, în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși, însă, trei ani de la semnarea Contractului de finanțare sau cinci ani, în cazul exploatațiilor pomicole.

La Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, aparatură şi dotări de peste 1,1 milioane lei

*Ministerul Sănătăţii a confirmat în aceste zile că va oferi banii pentru toate solicitările primite la începutul anului 2017; Iulian Francisk Chiriac – preşedintele Consiliului Judeţean Brăila – a făcut anunţul în conferinţa din 10 august 2017

 

Iulian Francisk Chiriac

Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila – condus interimar de medicul Delia Mihaela Râşnoveanu – va avea până la finele anului 2017 aparatură şi instrumentar medical de cel mai înalt nivel, conform solicitărilor şi răspunsului sosit în aceste zile de la Ministerul Sănătăţii. Anunţul a fost făcut de Iulian Francisk Chiriac – preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Brăila –  în conferinţa de presă din 10 august 2017 susţinută în cabinetul său de la CJ.

Practic, ministerul (acolo unde Iulian Francisk a lucrat în calitate de secretar de stat, din martie 2013, înainte de a fi ales în funcţia de conducere de la CJ la alegerile locale din 5 iunie 2016) pune la dispoziţia CJ Brăila special pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă peste 1,1 milioane lei, fonduri pentru aparatură medicală care a fost cerută, pentru toate secţiile, de la începutul anului 2017, pe vremea fostului manager – medicul Mihail Iugulescu. Solicitările au venit de la fiecare şef de secţie din spital, aşa că până la finele anului 2017 – când banii puşi la dispoziţie de minister trebuie cheltuiţi în acest scop – secţiile vor avea aparatura dorită astfel actul medical să se efectueze la cele mai înalte standarde. Primordială, sublinia Iulian Chiriac, este dotarea secţiei noi de chirurgie, dar şi celelalte secţii vor avea instrumentarul şi aparatura solicitate.

 

Gradinita PP nr. 37 Braila, final de proiect Erasmus+

*Echipele de proiect din Bulgaria, Italia, Letonia, Polonia, România, Turcia au promovat prin proiectul „Experiments – the best learning science” metode interesante de predare a stiintei catre prescolari si elevii foarte mici folosind experimente

 

Gradinita 37 foto b   În perioada 1 septembrie 2014 – 31 august 2016, Grădinița cu Program Prelungit (PP) nr. 37 „Dumbrava minunată” din Brăila, director prof. Doina Jălăveanu, a fost parteneră la derularea proiectul european „Experiments – the best learning science” (Experimentele – cea mai buna metoda de invatare a stiintei), proiect din categoria parteneriate strategice între școli din programul Erasmus+, proiect cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Au fost 6 organizații școlare partenere, din Letonia, Italia, România, Bulgaria, Polonia, Turcia, fiecare identificand – si dezvoltand prin proiect – cele mai potrivite modalități de a preda preșcolarilor și școlarilor mici elemente de știință folosindu-se de experimente. În proiect, fiecare organizație parteneră a avut responsabilitatea de a desfășura cu preșcolarii activități de explicare a unor fenomene științifice făcând experimente practice și de a organiza seminarii de învățare pe anumite teme: Letonia (coordonatoarea proiectului) – experimente de chimie, Italia – experimente despre univers, România – experimente de fizică, Bulgaria – experimente în bucătărie, Polonia -Experimente cu culori, Turcia – experimente cu materiale naturale. vizita italiana 2 Gradinita 37

Potrivit calendarului de activități s-au desfășurat 3 întâlniri transnaționale de proiect in Dobele (Letonia), Cracovia (Polonia), Brăila (România) – cate ceva despre pregatirile vizitei la https://brailachirei.wordpress.com/2016/03/15/la-gradinita-pp-nr-37-braila-pregatirea-intalnirii-transnationale-de-proiect-erasmus/–  și patru seminarii de formare/învățare în Dobele (Letonia), Burgas (Bulgaria), Barcellona P.G. (Italia) – amanunte la https://brailachirei.wordpress.com/2015/12/15/vizita-italiana-in-experiments-the-best-learning-science-proiect-erasmus/, Balikeșir (Turcia). „La întâlniri au participat cadre didactice din grădinița care au observat modul în care se aplică curriculum pentru învățământul preșcolar în organizațiile preșcolare partenere, au făcut schimb de bune practici în domeniul educațional, au asistat la workshop-uri cu teme specifice proiectului. Pe durata celor 5 zile ale fiecărei întâlniri organizată de fiecare partener s-au desfășurat momente de observare a practicilor educaționale la nivel preșcolar, profesorii participând interactiv la diferite activități prin care au făcut schimb de exemple de bună practică din propria experiență profesională și din noile cunoștințe acumulate în urma derulării proiectului. Programul vizitelor a cuprins și momente de schimb intercultural și socializare între parteneri, prin organizarea Sărilor tradiționale în care fiecare participant prezenta momente artistice specifice propriei țării și prin vizitarea unor obiective și centre de interes cultural, istoric și religios” – din raportul final al echipei din Braila, echipă formată din profesor Ionela Fedmașu – coordonator proiect, director prof. Doina Jălăveanu și profesorii învăț. preșcolar  Liliana Rusu, Lenuța Stanciu,  Sterica Picoș, Oana Hanganu, Gina Enache, Cristina Gagu, Jenica Lungu, Felicia Stanciu, Carmen Stroe, Andreea Sîrbu.

vizita italiana 4 Gradinita 37      „Unele activitățile propuse în acest proiect s-au desfășurat cu partiparea preșcolarilor, părinților și sprijinul autorităților locale. Cadrele didactice au aplicat la propriile grupe noile cunoștințe acumulate organizând cu preșcolarii activități prin care folosindu-se experimentul ca metodă s-au putut demonstra și explica anumite fenomene științifice. Activități ca Ziua Porților Deschise, Ziua Părinților, Explorarea Hărții Experimentelor s-au putut desfășura cu sprijinul și participarea directă a părinților preșcolarilor. Reprezentanții autorităților locale din fiecare oraș în care a avut loc o activitate a proiectului au primit în vizită membrii echipelor de proiect răspunzând întrebărilor acestora despre modul în care municipalitatea se implică în sprijinirea  cadrelor didactice de a obține calitate în educație” – din raportul final al echipei din Braila.Gradinita 37 foto c

Mai multe informații despre proiect și exemple de bună practică se găsesc la https://drive.google.com/drive/folders/0B0RI4UzQH9iNenhJbU9VNmM0VFU si la http://experimentsforkids.org/ si la https://twinspace.etwinning.net/9553/home

Gradinita 37 foto a    „Succesul acestui proiect în Grădinița nr. 37 se regăsește în progresul realizat de preșcolari în a participa activ la explicarea unor fenomene științifice cu diferite teme folosindu-se de experiment cu ajutorul diferitelor materiale și instumente, profesorii au dobândit cunoștințe și abilități noi profesionale și personale, organizațiile participante și-au rezolvat  nevoia educațională de a pregăti profesorii pentru a transmite cunoștințe științifice preșcolarilor folosind experimente pe înțelesul lor” – din raportul final al echipei brailene.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și toate informaţiile reprezintă responsabilitatea exclusivă a echipei de proiect din Grădinița nr.37 Brăila, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Comisia Europeană nu este responsabila pentru modul în care este alcătuit și folosit conţinutul acestor informaţii.

Notă. Grădinița PP nr. 37 a mai castigat, recent, proiectul – tot pe parteneriate strategice – Erasmus+ cu tema „Fearles child makes a cheesful child” cu parteneri unitati scolare din Bulgaria, Croatia, Franta, Letonia, Turcia. Proiectul se va desfasura pe parcursul a 24 de luni, din 1 septembrie 2016 pana in 1 octombrie 2018, obiectivele principale fiind de a gasi, fiecare partener in parte si apoi in comun, metode si tehnici atractive, interesante de a-i atrage pe copii catre gradinita si de a-i ajuta sa se adapteze mai rapid si mai usor la mediul educational.

”Inițiativa pentru IMM-uri”, program european cu 100 milioane euro pentru România

*Fondul din Programul Operațional adoptat in 29 martie 2016 de Comisia Europeană, oferite prin FEDR sub formă de garanții, este de așteptat să crească de patru ori * Programul României este al patrulea de acest gen pentru perioada 2014 – 2020

Comisia Europeană a adoptat – in 29 martie 2016 – Programul Operațional ”Inițiativa pentru IMM-uri” 2014 – 2020, în valoare de 100 milioane de euro, pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din România. Valoarea investiției oferite prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), sub formă de garanții, este de așteptat să crească de patru ori – până la 400 de milioane de euro sau mai mult – datorită efectului de pârghie al investițiilor private în credite pentru IMM-uri. Programul României este al patrulea de acest gen pentru perioada 2014-2020, iar scopul “Iniţiativei pentru IMM-uri” este de a încuraja statele membre să utilizeze inițiativa comună elaborată de Comisie și Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru a stimula accesul la finanțare al întreprinderilor mici europene care se confruntă cu constrângeri financiare.

Corina Crețu (foto) – comisarul european pentru politică regională, a declarat: „Astăzi, România s-a alăturat grupului de state membre care doresc să îmbunătățească mediul de afaceri pentru IMM-uri, prin alocarea a 100 de milioane de euro din Fondul UE pentru Dezvoltare Regională, pentru a contribui la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Într-o țară în care IMMurile reprezintă mai mult de 99% din numărul total de întreprinderi și care se confruntă cu nevoi serioase de finanțare externă, acest program sprijină întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiții mai bune. De asemenea, această inițiativă le va permite IMMurilor să fie mai inovatoare și competitive și să se extindă pe piețele regionale, naționale și internaționale„.

Vasile Dîncu (foto) – viceprim-ministru și ministrul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: „Ţintind unul dintre cele mai critice aspecte legate de funcţionarea IMM-urilor din România – şi anume: accesul la finanțare – şi folosind efectul multiplicator de cel puţin 4 ori, Inițiativa pentru IMM-uri reprezintă un instrument inovator, destinat să stimuleze competitivitatea. Acest sprijin le va permite IMM-urilor să reziste pe piață, să depășească cu succes primele etape ale activităţii lor şi le va ajuta apoi să se dezvolte, pentru a putea concura pe piaţa globală. Totodată, prin partajarea riscurilor, Iniţiativa pentru IMM-uri creează un cadru din care au de câştigat atât întreprinzătorii – prin cereri de împrumuturi financiare -, cât și intermediarii financiari – prin oferte de credite -, fiind creat astfel un mediu sigur pentru derularea afacerilor„. vasile-dancu

***

Un studiu din 2013 scotea în evidenţă dificultățile IMM-urilor în obținerea de finanțare externă. O altă evaluare recentă realizată pentru România estimează deficitul de finanțare externă pentru IMM-uri la aproximativ 3,4 miliarde de euro până în 2020, acoperind nevoia de diferite tipuri de instrumente financiare (garanții, împrumuturi cu risc împărțit, micro-creditare, investiții de capital). Cele 100 milioane de euro prevăzute pentru programul “Inițiativa pentru IMM-uri” au fost realocate din Programul Operațional Regional 2014-2020, unde au fost inițial planificate pentru garanții. Păstrând acest obiectiv inițial, programul “Inițiativa pentru IMM-uri” va pune în aplicare schema într-un mod mai eficient, datorită implicării grupului BEI și a fondurilor programului „Orizont 2020”. În data de 6 august 2014, a fost încheiat Acordul de parteneriat între Comisia Europeană şi România, care stabilește strategia pentru utilizarea optimă a Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020 (IP-14-907). România va primi 23 miliarde de euro din totalul fondurilor politicii de coeziune din perioada 2014-2020.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) are ca scop consolidarea coeziunii economice și sociale în Uniunea Europeană prin reducerea dezechilibrelor dintre regiunile sale. FEDR va investi mai mult de 197 miliarde de euro în regiunile din Europa in 2014 – 2020.

Proiectul brailean „Identitate si traditie de-a lungul Dunarii”, la final

*La Consiliul Judetean se va desfasura marti, 22 septembrie 2015, conferinta de prezentare a rezultatelor proiectului derulat cu fonduri din Programul Operational pentru Pescuit 2007 – 2013, Strategia de dezvoltare locala integrata a zonei pescaresti a judetului Braila

La sediul Consiliului Judetean (CJ) Braila se va desfasura marti, 22 septembrie 2015, conferinta de final a Proiectului „Identitate si traditie de-a lungul Dunarii” derulat la Braila cu fonduri din Programul Operational pentru Pescuit 2007 – 2013, Strategia de dezvoltare locala integrata a zonei pescaresti a judetului Braila. Obiectivul principal al proiecutlui este cresterea atractivitatii si competitivitatii zonei, valorificarea resurselor locale, conservarea identitatii comunitare, consolidarea sectorului pescaresc, dezvoltarea activitatilor economice alternative sectorului pescaresc, valorificarea potentialului turistic al zonei.

DSCN7667    In acest proiect au fost activitati precum cele din perioada ultimei editii, din iulie 2015, a Concursului international de muzica populara „Cantecul de dragoste de-a lungul Dunarii’ despre care am scris cateva cuvinte la https://brailachirei.wordpress.com/2015/07/21/proiect-european-identitate-si-traditie-de-a-lungul-dunarii-la-braila/ in care publicul a putut vedea si aspecte ale meseriilor traditionale  – pescuit, tesut etc.  Foto din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei, aspect din expozitia Centrului Judetean de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale Braila (sau, mai simplu, Centrul de Creatie) institutie din CJ Braila, cu obiecte tesute in Atelierele de revitalizare a tesaturilor traditionale (care, de asemenea, s-au infiintat cu fonduri europene acum cativa ani in urma).

Proiectul „Identitate si traditie de-a lungul Dunarii”, derulat pe parcursul a 18 luni, a avut o valoare de 551.552 lei din care 444.800 lei nerambursabili. S-au mai desfasurat si evenimente in editia 2014 a Concursului international de muzica populara „Cantecul de dragoste de-a lungul Dunarii’, dar si targuri in judetul Braila, la Bertestii de Jos si Gropeni – comune din zona cu profil pescaresc a judetului.

Accesul ONG-urilor la PNDR 2014-2020

* Dezbatere cu tema La sfat cu statul ca să creștem satul” organizata de RuralNet pentru a facilita accesul la fondurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 

RuralNet (http://www.ruralnet.ro/) – reteaua pentru dezvoltare comunitara a organizat miercuri, 10 iunie 2015, dezbaterea „La sfat cu statul ca să creștem satul” prin care s-a dorit marcarea începutului campaniei de advocacy dezvoltate de RuralNet pentru a crește capacitatea rețelei de a influența politici publice referitoare la dezvoltarea rurală. Practic, asa cum subliniaza intr-un material Alice Teodorescu – specialist în comunicare la Fundația PACT – „mai puțin de 3% din fondurile aflate la dispoziția grupurilor de acțiune locală (GAL-urilor) în perioada 2007-2013 (aproximativ 376 de milioane de euro) au fost accesate de ONG-uri; există peste 3000 de asociații și fundații active în domeniul agricol și peste 2000 active în domeniile dezvoltare și turism în România„.

La dezbatere au participat peste 40 de reprezentanți ai ONG-urilor, instituții publice (AM-PNDR, AFIR, RNDR) și presă, cu scopul de a identifica soluțiile potrivite pentru accesul scăzut al ONG-urilor la Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

ONG-urile au un mare potențial, insuficient exploatat, de a genera bunăstare economică și echitate socială. De asemenea, după cum au identificat numeroși participanți din sfera ONG, agricultura românească are nevoie de asociere, iar reprezentanții organizațiilor neguvernamentale au expertiză atât în facilitare și generare de capital social în comunități, cât și în transferarea de abilități și consultanță pentru dezvoltare de proiecte”, a precizat Marton Balogh – purtător de cuvânt al rețelei RuralNet.

Crestem_satul_1          ”PNDR nu trebuie să facă diferențe pe formele de asociere, ci pe numărul de fermieri asociați. Trebuie avută în vedere o abordare gradată a formelor asociative. Asociațiile și alte forme asociative trebuie să fie eligibile pentru toate tipurile de măsuri – au efect multiplicator al investițiilor financiare”, a subliniat Ancuța Vameșu – director Institutul de Economie Socială.

Precizări referitoare la faptul că ONG-urile reprezintă o categorie importantă pentru PNDR pe măsuri de infrastructură, mediu, climă etc. au adus Beatrice Zaharescu – consilier Serviciul Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR), Maria Nichita – expert comunicare Direcția Relații Publice, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Pentru a susține dezvoltarea economică rurală și campania de advocacy, dar si pentru cresterea accesului ONG-urilor la finanțările PNDR 2014-2020 pe anumite măsuri ce ar putea soluționa problemele identificate în mediul rural privind dezvoltarea economică, rețeaua RuralNet a lansat si o Petitie online (cei interesati, pot semna).

Campania de advocacy este inițiată în cadrul proiectului “RuralNet – rețeaua pentru dezvoltare comunitară”, implementat de Fundația PACT în parteneriat cu Fundația CIVITAS Cluj-Napoca și Centru de Asistență Rurală Timișoara și finanțat prin granturile SEE 2009-2014 în cadrul Fondului ONG România. Mai multe in Document de pozitie_RuralNet (click pe documentul in format DOC pentru detalii) documentul de pozitie a rețelei RuralNet referitoare la rolul și accesul ONG-urilor în dezvoltarea mediului rural din România prin PNDR 2014-2020. 

* * *

RuralNet – rețeaua organizațiilor active în dezvoltare comunitară în mediu rural este fondată în anul 2002 și este constituită dintr-un număr de 13 organizații membre active în toate regiunile de dezvoltare ale țării. Cele 13 organizații lucrează cu organizații comunitare/ comunități din mediu rural, iar în momentul de față, ca rezultat direct al intervenției în teren există peste 100 de organizații comunitare active in satele din Romania. RuralNet este singura reţea de dezvoltare comunitară la nivel național care contribuie activ la procesul de elaborare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Direct sau prin membrii săi, RuralNet face parte din organisme consultative ce vizează dezvoltarea și monitorizarea de politici publice și programe de finanțare cu fonduri europene aferente Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerului Fondurilor Europene. RuralNet este membră în Comitetul de monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, patru din 6 grupuri tehnice de lucru PNDR 2014-2020 (Leader, Inovare, Infrastructură rurală, Dezvoltare economică în mediul rural), Comitetul de Coordonare pentru Managementul Acordului de Parteneriat 2014-2020.

La Asociatia CIDIEDD Braila, lansare proiect POS DRU „Edu CAT – Calitate, Asistență, Training în educație”

* In 30 octombrie 2014 * Proiectul este co-finantat din Fondul Social European

Asociaţia “Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă” (CIDIEDD) Brăila este gazda, în data de 30 octombrie 2014, a conferinței de lansare a proiectului „Edu CAT – Calitate, Asistență, Training în educație” finantat POSDRU (repere 154/1.1/G/141306) – manager de proiect Mihaela Dima.  1a

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa Prioritară 1 – „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 – „Acces la educație și formare profesională inițială de calitate”.

Conferinta de lansare a proiectului finantat cu fonduri europene va avea loc la sediul Asociației „Centrul de Informare și Documentare pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă” Brăila, in Vila Lăcrămioara, Aleea Centrală din stațiunea Lacu Sărat, județul Brăila, începând cu ora 12.30.

Foto din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei, de la un eveniment similar desfasurat tot la sediul Asociatiei CIDIEDD – director Simona Basuc

Deputatul Alexandru Nazare solicita sustinere pentru autostrada Buzău-Brăila-Galați

* „Solicit tuturor parlamentarilor din Brăila și administrației locale să susțină alocarea de fonduri pentru autostrada Buzău-Brăila-Galați”, afirma liderul PDL Braila, deopotriva fost ministru al transporturilor

100_7257            Deputatul Alexandru Nazare –  președintele Organizației Județene PDL Brăila – face un apel către toți parlamentarii care reprezintă județul Brăila și către reprezentanții administrației publice, indiferent de apartenența lor politică, să susțină finanțarea din fonduri europene a autostrăzii Buzău-Brăila-Galați și a podului peste Dunăre.

Așa cum am explicat și în ședința Consiliului Județean (CJ) Brăila de vineri, (n.aut. Din 26 septembrie 2014 – http://brailachirei.wordpress.com/2014/09/25/sedinta-consiliul-judetean-braila-septembrie-2014/) ministrul transporturilor va veni la Comisia din Parlament miercuri, 1 octombrie, pentru a prezenta Masterplanul General de Transporturi, documentul care stabilește prioritățile de infrastructură ale României pentru următorii 15 ani. Practic începe o consultare publică asupra acestui document pentru a stabili varianta finală ce urmează a fi transmisă Comisiei Europene, întrucât doar proiectele incluse în Masterplan vor putea fi finanțate din fonduri europene. Este șansa Brăilei să demonstreze prin argumente economice, dar și de trafic, că legăturile de infrastructură cu Buzău, Galați și Tulcea, deja incluse din 2012, în timpul mandatului meu de ministru, pe harta europeană, trebuie finanțate din fonduri nerambursabile. Reamintesc faptul că în ultimii ani au tot existat promisiuni pentru realizarea acestor proiecte, însă fără niciun rezultat. Nu mai devreme de anul acesta premierul Ponta și fostul ministru Șova îi mințeau pe brăileni că aceste proiecte vor fi finanțate prin Mecanismul Conectarea Europei și că deja transmiseseră cererea de finanțare la Bruxelles. Fals! Am vorbit cu cei de la Comisia Europeană și nu există nicio cerere de finanțare primită de ei. De altfel am și explicat că nu prin acel Mecanism invocat de Ponta și Șova se pot realiza conexiunile de infrastructură ale Brăilei, ci chiar prin fondurile gestionate prin Programul Operațional de Transport.  Sper ca miercuri să am în Comisia pentru Transporturi din Camera Deputaților sprijinul tuturor reprezentanților Brăilei, astfel încât să îl convingem pe ministrul Rus că aceste proiecte sunt prioritare și trebuie finanțate din fonduri europene”, afirma deputatul Alexandru Nazare.

Foto din sedinta CJ – condusa de liberalul Ovidiu Nechita, vicepresedinte CJ – singurul conducator al institutiei dupa suspendarea (http://brailachirei.wordpress.com/2014/08/12/prefectura-braila-a-semnat-suspendarea-din-functii-la-cj-pentru-stancu-si-mija/) presedintelui si a celuilalt vicepresedinte de catre prefectului judetului – econ. dr, Vasilica Vilcu.

Romanian Fall Festival, la New York

* Comunitatea românească organizează manifestarea. în zilele de 20 și 21 septembrie 2014, având ca principal scop strângerea de fonduri pentru construirea unui centrul cultural în Queens * ICR New York – director scriitoarea Doina Uricariu – este partener al festivalului 

afis evenim ICR N Y 20 - 21 sept 2014               Institutul Cultural Român (ICR) New York invită pe toți membrii comunității românești din New York să participe la “Romanian Fall Festival”, care va avea loc în 20 – 21 septembrie 2014.
Festivalul, organizat de Saint Mary’s Romanian Orthodox Church din Queens, are drept scop principal construirea primului centru cultural românesc din Queens.
ICR New York – director scriitoarea Doina Uricariu – va fi alături de organizatori la acest minunat eveniment comunitar, artistic și cultural.

Mai mulți bani europeni pentru natură, deloc pentru microhidrocentrale

* Microhidrocentralele au fost excluse din textul Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană încheiat pe 6 august, document referitor la dezvoltarea socio-economică a României prin fondurile europene, în perioada 2014-2020 * Este o mare victorie a societății civile și un rezultat pentru care WWF-România depune eforturi din 2013

Microhidrocentralele au fost excluse din Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană încheiat pe 6 august 2014 – document referitor la dezvoltarea socio-economică a României prin fondurile europene, în perioada 2014-2020. În consecință, se subliniază într-un comunicat de presă al WWF-România (organizație internațională independentă, site la http://romania.panda.org/) microhidrocentralele ar urma să fie excluse și din Programul Operațional Infrastructura Mare, document strategic ce cuprinde seturi de măsuri punctuale de investiții în domeniile transport, mediu, energie și schimbări climatice. ”Este o mare victorie a societății civile și un rezultat pentru care WWF-România depune eforturi din 2013”, afirmă reprezentanții WWF-România.

               N.aut. Revista de cultură și informație Braila Chirei devine din acest moment partener al asociației; link-ul permanent către site-ul omonim îl descoperiți cu clik pe logo-ul din partea stângă  jos a paginii de gardă, coloana stângăMHC-1

             WWF-România este membră în grupurile de lucru create de Ministerul Fondurilor Europene pentru elaborarea documentelor strategice, participând încă din 2013 cu recomandări și comentarii astfel încât să fie eliminate subvențiile nocive și măsurile să fie mai bine orientate și să funcționeze complementar.  Sectorul microhidrocentralelor (MHC) s-a dezvoltat mai ales în ultimii doi ani necontrolat, cu efecte de mediu și socio-economice grave la nivelul întregii țări. De aceea, eliminarea fenomenului din schemele de suport financiar (prin fondurile europene pentru 2007-2013 și prin certificatele verzi plătite de cetățeni) repară cât de cât legislația lacunară și învechită în domeniul hidroenergiei care există în România.

Cum a funcționat implicarea societății civile

               Campania națională „Râurile de munte: ultima șansă” derulată de WWF-România la finalul lui 2013 a mobilizat organizații și asociații de pescari, cercetători și profesori universitari, grupuri de turism montan și ecoturism din toată țara și 20.000 de români iubitori de natură care au semnat petiția pentru stoparea autorizării MHC-urilor în condițiile legale existente. După câteva luni de campanie, Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură a emis, în februarie 2014, o decizie oficială care a suspendat temporar procesul de avizare pentru toate investițiile de acest gen din țară și s-a dispus crearea unui grup de lucru mixt (format din reprezentanți ai Ministerului Mediului și ai ANAR, ONG-uri de mediu și de ecoturism, printre care și WWF-România) care să traseze un set de principii și criterii pentru dezvoltarea sectorului de hidroenergie, în completarea legislației existente. Acest lucru a fost o premieră la nivelul bazinului Dunării, lăudată de organizații și comisii de renume, precum IUCN și Comisia Internațională pentru Protecția Râului Dunărea (ICPDR) care așteaptă acum acest set de criterii aprobat, pentru a-l promova la nivel regional ca model de bună practică. Astfel, țara noastră are șansa de a deveni pionier regional în privința armonizării nevoilor de producere a energiei și de protecție a naturii. Odată definivate aceste criterii și conform deciziei ministeriale din februarie 2014, anul acesta ar trebui emis un Ordin comun de Miniștri (Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Departamentul Ape, Păduri și Piscicultură) prin care se va dispune crearea unor zone de protecție (no-go) la nivel național, unde nu vor mai fi permise investițiile de acest tip și a unor zone unde vor fi permise, dar numai cu respectarea unor condiții de conservare stricte.

WWF-România, în colaborare cu alte organizații non-guvernamentale au făcut, în luna iulie 2014, o propunere de criterii, înaintată instituțiilor de resort reprezentate în grupul de lucru, însă procesul s-a blocat deocamdată aici. Astfel, WWF consideră că e nevoie de un angajament mai ferm din partea acestor instituții pentru a se asigura derularea procesului într-un mod participativ și echilibrat, cu rezultate pozitive pentru toate sectoarele.

Mai mulți bani europeni pentru natură

Alocarea financiară pentru protejarea și conservarea biodiversității a fost majorată la circa 315 milioane euro de la o valoare inițială de sub 70 milioane euro, reprezentând circa 67% din alocarea FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) aferentă Obiectivului Tematic 6 din Strategia Europa 2020 la care România a aderat ca membru UE. Obiectivul Tematic 6 se referă la Protecţia mediului înconjurător şi promovarea utilizării eficiente a resurselor.

Un alt pas foarte important care s-a făcut este integrarea naturii în strategiile de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice, prin includerea și prioritizarea în Programul Operațional Infrastructura Mare a măsurilor non-structurale; cu alte cuvinte, pentru combaterea inundațiilor și a secetei se vor finanța cu prioritate măsurile de refacere sau extindere a infrastructurii verzi (zone umede în lunca inundabilă a Dunării, secată în timpul comunismului, perdele forestiere, zone împădurite). Teoretic, conform ultimelor modificări ale POIM, numai acolo unde aceste măsuri non-strucurale nu vor fi posibile, s-ar putea finanța proiecte de infrastructură gri sau structurală (diguri, baraje, regularizarea cursurilor de apă etc.). În practică însă, va fi necesar a se asigura un cadru legal care să faciliteze adoptarea măsurilor non-structurale și creșterea capacității/expertizei instituționale pentru înțelegerea și promovarea acestora.

În acest ultim sezon de inundații s-a putut vedea încă o dată ineficiența, în multe cazuri, a soluțiilor clasice de protecție împotriva acestor fenomene, dar și repercusiunile ignorării funcțiilor naturale ale ecosistemelor sau chiar de distrugere a elementelor naturale care au tocmai rolul de protejare a comunităților și de oferire a unui mediu sigur și sănătos de viață. De exemplu, pădurile absorb și stochează carbonul, fixează solul împotriva alunecărilor de teren și rețin apa în caz de viituri, iar zonele umede (luncile inundabile) funcționează ca un burete, captând apa în exces și eliberând-o, purificată, în perioadele secetoase. Mai mult decât atât, conform declarațiilor reprezentanților Ministerului Fondurilor Europene în cadrul dezbaterilor publice, infrastructura verde și măsurile de conservare sau de mitigare a efectelor negative pe care proiectelor de dezvoltare le au asupra ecosistemelor devin cheltuieli eligibile în cadrul investițiilor în extinderea infrastructurii(transport rutier, navigație). În acest fel, protejarea biodiversității și măsurile bazate pe funcțiile ecosistemelor devin o prioritate transversală în cadrul POIM, transpusă prin cheltuieli eligibile la nivelul diferitelor proiecte de dezvoltare.